Editorial Alegerile s-au încheiat, lupta continuă

A trecut și turul doi. Disproporționat și împovărat de surprize, mai mult sau mai puțin așteptate, la fel ca și turul întâi. Prin scrutinul din 19 noiembrie, alegerile locale generale 2023 au luat sfârșit. Confruntările și rivalitățile – nu. Tensiunile rămân. Și se vor amplifica și mai mult, în dependență de faptul cum se vor așeza lucrurile în viitoarele consilii și în primării.

Încă nu e clar câți din primarii aleși își vor păstra statutul pe care l-au avut în campanie, câți dintre ei vor rezista ispitelor traseismului, câți vor rămâne independenți și câți nu… S-ar putea până la urmă ca Șor, care nu a avut candidați la alegeri, să se aleagă și cu primari, și cu majorități în mai multe consilii locale… Nu va fi simplu, dacă ținem cont de faptul că circa 70% din cele 898 de primării disputate în cele două tururi de scrutin au intrat pe mâna partidelor care sunt în relații, puțin zis delicate, cu partidul de la guvernare, fiind puțini probabil cei care vor dori să coopereze cu acesta la nivel local.

Ce am ales și pe cât de bine am făcut-o în cele două tururi, unde am reușit și unde am eșuat (că a fost o competiție rigidă și extrem de extenuantă totuși) – toate se vor așeza la locul lor și vom avea răspuns la toate întrebările într-o săptămână-două probabil, nu mai devreme, după ce câștigătorii scrutinului se vor testa reciproc și vor avea de trecut prin mai multe negocieri, partajări și repartajări de funcții la crearea viitoarelor majorități în consiliile locale și raionale. Interesele vor fi mari. Și în special, din perspectiva prezidențialelor ce vor avea loc anul viitor. „Stânga” își face planuri mari și se pregătește să dea start reglărilor de conturi, de unde, ca urmare, se vor face mai clare și formatele de luptă, că spre asta se merge – cine cu cine și împotriva cui.

Deocamdată, tot ce avem mai mult sau mai puțin clar la acest moment, sunt rezultatele finale ale scrutinului: o radiografie a întâietăților de pe urma unei competiții electorale ațoase, perturbate de abuzuri, provocări și manipulări, cu amestec din afară în procesul electoral, finanțări ilegale, coruperea alegătorilor, cumpărarea voturilor și excluderea concurenților din cursa electorală – o premieră în practica electorală moldovenească care a scandalizat mai multă lume și nu doar pe plan local și național. Unii au dezaprobat, alții au aprobat. Nu de alta, dar Șor și clonele acestuia transformaseră alegerile într-un talciok.

Cine poate fi dat totuși câștigătorul alegerilor locale2023? În tot cazul, ar fi exagerat să zicem PAS. Și nici PAS nu cred că pretinde acest lucru… Dacă am discuta în termeni fotbalistici, localele 2023, având în vedere rezultatele acestora, sunt ca un gol pe care PAS și l-a marcat în propria poartă prin faptul că s-a rupt de lume, de realități și s-a însingurat la guvernare. Popular vorbind, și-au făcut-o cu mâinile lor.

Ce avem la finalul alegerilor? – că asta până la urmă contează. La întâietatea pe bază de partide (dacă reieșim din condiția matematică, nu și valorică a câștigului), partidele cu cei mai mulți primari aleși după două tururi de scrutin (din cele 37 intrate în competiție) sunt, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC), Partidul (de guvernământ) Acțiune și Solidaritate (PAS) – cu 291 de mandate, urmat de Partidul Socialiștilor (PSRM) – cu 144 de mandate și de Partidul Social Democrat European (PSDE) – cu 103 mandate. Nu știu dacă la fel de optimist arată situația și în cazul în care aprecierea ar fi s-o facem din considerentul valoric al câștigului.

În prima reacție după publicarea rezultatelor preliminare ale acestor alegeri locale generale (5 noiembrie), PAS, în persoana vicepreședintelui Andrei Spânu, declara fastuos că cea mai „importantă concluzie” a acestor alegeri este faptul că „mesajul pro-european a câștigat detașat în toată țara”. Două săptămâni mai târziu, după turul doi de scrutin, președintele PAS, Igor Grosu, anunța, pe o tonalitate mai puțin patetică de această dată, că în cele două tururi de scrutin, din partea formațiunii au fost aleși 291 de primari, 360 de consilieri raionali și peste 3 mii de consilieri locali. Calculăm: 291 de primari din totalul de 898 și circa 3400 de consilieri din 11 058. Tragem linia și punem nota. Mai facem o precizare doar: Igor Grosu a evitat să spună că PAS nu a câștigat niciun mandat de primar în cele 11 municipii (orașele mari) în care la prezidențialele din 2020 și la parlamentarele din 2021 câștigase masiv. Unde-s voturile? Ce-ați făcut cu ele? Este extrem de sugestivă, în loc de răspuns, declarația făcută de Grosu după anunțarea rezultatelor: „Avem mult de lucru”.

Cine poate fi dat totuși câștigătorul alegerilor locale 2023? În tot cazul, ar fi exagerat să zicem PAS. Și nici PAS nu cred că pretinde acest lucru… Dacă am discuta în termeni fotbalistici, localele 2023, având în vedere rezultatele acestora, sunt ca un gol pe care PAS și l-a marcat în propria poartă prin faptul că s-a rupt de lume, de realități și s-a însingurat la guvernare. Popular vorbind, și-au făcut-o cu mâinile lor.

Cel mai bun rezultat al alegerilor? În acest sens, se face remarcat PSDE-ul lui Ion Sula, un partid nou, apărut pe ruinele PD-ului condus de Plahotniuc și care a luat din prima 103 mandate de primar. Este cel mai bun rezultat valoric al alegerilor 2023.

Și fiindcă vorbim de rezultate, nu putem lăsa neremarcat faptul că în 116 cazuri satele și-au ales primari independenți, care nu e clar încă ce hram poartă și cui i-au jurat credință, dar speranța este că nu s-au lăsat cumpărați de Șor și nici nu i se vor vinde (deși e greu de crezut că Ilan Șor nu va căuta să-și recupereze candidații de la „Șansă” excluși din competiția electorală). El, care a pretins cel puțin locul doi în alegeri, nu se va putea împăca cu doar 27 de primari aleși pe lista partidului „Renaștere”, una dintre clonele politice care îi sunt afiliate.

Șor își face planuri mari pentru 2024. Și nu doar legate de alegerile prezidențiale, dar și de parlamentarele din 2025, care, crede Șor, ar putea avea loc, cu anumite condiții, și anticipat. Una din aceste condiții ar fi crearea unui front comun împotriva PAS, pentru care pledează, alături de Șor, și PSRM-ul lui Igor Dodon, și PCRM-ul lui Vladimir Voronin, și PDCM-ul lui Ion Chicu. Să admitem că PAS cade, e dat jos, pleacă. Cine vine în loc? Că nu putem admite că Șor ar fi soluția.