Editoria de Petru Grozavu: Ecourile Mișcării de Eliberare Națională – Ziarul de Gardă
  • Editoria de Petru Grozavu: Ecourile Mișcării de Eliberare Națională

    Editoria de Petru Grozavu: Ecourile Mișcării de Eliberare Națională
    19 noiembrie 2021 | 17:20

    Singura organizație politică care nu s-a compromis cu nimic și care a rămas model de stoicism și demnitate a fost Mișcarea de Eliberare Națională. Nu mai e. Au rămas doar ecourile. Ne lipsește. Este, posibil, lucrul cel mai important care ne-ar putea solidariza așa cum ne solidarizase la sfârșitul anilor ’80.

    Nu toate se schimbă cu trecerea timpului… La 100 de zile de la intrarea în mandat a Guvernului Gavrilița și după patru luni de la ultimele alegeri parlamentare, opoziția așa și nu-și poate reveni din paralizia electorală de la 11 iulie. Nici cea extraparlamentară (cu excepția PPDA), nici cea parlamentară. Comuniștii și socialiștii, în bloc sau separat, secondați sau nu de Partidul Șor, nu au reușit în cele 100 de zile, după cum pretindeau, să devină o opoziție puternică, pe care majoritatea parlamentară PAS s-o ia în serios la adoptarea deciziilor.

    În realitate, toate cele trei formațiuni (de „stânga” toate) nu fac decât să speculeze periodic pe contul crizelor pandemice, economice și sociale, mai mult pentru a-și face act de prezență în Parlament decât a influența starea lucrurilor, ca opoziție. Departe de noi gândul de a exclude opoziția și rolul opoziției în procesul de guvernare. PAS are nevoie de opoziție, deși nu este un partid prea cooperant.

    Dar de o opoziție calificată, bine intenționată și nu pentru ei, ci pentru o bună și stabilă guvernare în R. Moldova. Lucru știut deja: o opoziție puternică – o guvernare puternică. Dar o relație constructivă în acest sens cu „stânga” lui Dodon, Voronin și Șor e aproape imposibil să se întâmple, măcar și din considerentul că: unu – puțin probabil ca Dodon, Voronin și Șor să vrea o guvernare puternică în cazul PAS. Și doi: din cauza diferențelor de viziuni geostrategice și a naturii mafiot-criminale a acestor formațiuni și a acestor lideri. Întrebarea însă rămâne ca și până la 100 de zile: de ce PAS nu leagă un parteneriat cu „dreapta” extraparlamentară, în situația în care devine tot mai evident că este în criză de „oameni buni”, pentru a grăbi procesul de „curățire” în instituțiile statului și a progresa pe dimensiunea luptei cu corupția și a integrării europene? Chiar să nu fi rămas nimic valabil din perioada ACUM?

    La trecerea a 100 de zile de la învestirea în funcție a Guvernului Gavrilița ne mai convingem o dată (ținând cont de toate notele, bune sau mai puțin bune, care s-au acordat guvernului pentru acest prim pas la guvernare) că alegerile din 11 iulie au fost mai mult decât alegeri, că a fost un război electoral împotriva „stângii” mancurte și mafiote, că rostul (să sperăm) acestui scrutin nu e că a adus PAS-ul la guvernare, ci că a dat startul unui schimb de sistem – a unui sistem monstruos, antipopular, toxic și păgubos R. Moldova, căruia PAS i-a declarat toleranță „0” la nivel național. Alegerile din 11 iulie au fost, vorbind la figurat, un tsunami pentru politica moldovenească, din care partidele politice, implicate în scrutin, mai ales cele înrădăcinate la putere, au ieșit fără pânze și catarge, neputându-și reveni nici până azi. A fost un naufragiu politic fără precedent. În practica politică de la noi au mai existat alte trei cazuri în care guvernările au intrat în totalitate pe mâna unui singur partid. Se întâmpla în 1994 (câștigarea alegerilor de către agrarieni) și în 2001-2009 (câștigarea alegerilor în două scrutine consecutive de către comuniști). Doar că victoria lor a fost împotriva R. Moldova: agrarienii au pus bazele corupției și banditismului de stat în R. Moldova, iar comuniștii l-au multiplicat și consolidat. Corupția, hoția, goana după bani și averi au devenit politică de stat, nedeclarată oficial în R. Moldova. Ce a fost și cum a fost cunoaștem. O precizare doar: toată această agonie a durat 27 de ani.

    Ceea ce s-a întâmplat pe 11 iulie a fost absolut altceva: au căzut partidele sistemului (comuniști, socialiști, „șor”-iști, democrați…), a început a se ruina însuși sistemul. Deocamdată, la nivel de partide. Urmează și la nivel de instituții. Este pentru prima dată în 30 de ani de existență a R. Moldova când un partid de „dreapta” câștigă puterea integrală în stat. A fost trimis în demisie PDM, cel mai longeviv partid parlamentar, a fost trimis în opoziție Partidul Socialiștilor în frunte cu Dodon și Partidul Șor – toate trei, partide de care sunt legate cele mai scandaloase dosare de corupție, jaf, spălări de bani.

    Liderii „stângii” sunt, de la o zi la alta, tot mai alertați și debusolați. „Cazul Stoianoglo” îi ține în stres. Au probleme cu legea. Deși sunt conștienți de faptul că nu vor mai prinde niciun tren la guvernare – nici Dodon, nici Filip și nici Voronin (care, formal, mai rămâne șef al Partidului Comuniștilor), sunt obsedați de gândul că partidele lor mai au șansa de a putea renaște și reveni în politica mare. Vor renaște? Și dacă da, cum? Prin substituirea vechilor lideri, care și-au băgat partidele în păcat, cu alții noi? Dar noii, de unde? Și cât de noi, dacă vor fi aleși în congres, din aceleași partide, la sugestia acelorași lideri vechi (care sunt cu banii, de obicei), cu aceleași concepte de gândire și cu aceeași școală politică?

    În experiența R. Moldova nu avem precedente când partidele care au pierdut o dată luptele pe câmpul electoral să nu le fi pierdut pentru totdeauna. Și încă: nu am avut partide, ieșite din grații, după care lumea să tânjească, ori lideri compromiși, după care lumea să fi plâns, pentru că, mai devreme sau mai târziu, s-au deconspirat rând pe rând, le-au căzut măștile și s-au dovedit a fi altceva și altcineva decât ceea ce pretindeau că sunt. Până și PPCD, care a fost legenda politicii moldovenești până în 2005, nu a fost scutit de această cădere. Singura organizație politică, care nu s-a compromis cu nimic și care a rămas model de stoicism și demnitate a fost Mișcarea de Eliberare Națională. Nu mai e. Au rămas ecourile. Ne lipsește. Este, posibil, lucrul cel mai important care ne-ar putea solidariza așa cum ne solidarizase la sfârșitul anilor `80. Atunci, în lupta de eliberare de sub ocupația sovietică, acum – de eliberare de sub hoțimea și tâlhărimea care ne-au ocupat și prădat Moldova. Am reușit atunci, de ce nu am reuși și azi?

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Ministrul român de Externe despre criza din Ucraina: „Avem o desfășurare masivă de forțe care pare să indice o anumită intenție ofensivă”

    Ministrul de Externe al României Bogdan Aurescu a declarat miercuri, 8 decembrie, la Interviurile Digi24.ro, că situația din apropierea graniței dintre Ucraina și Federația Rusă este una „de natură să ne î…
    Ministrul român de Externe despre criza din Ucraina: „Avem o desfășurare masivă de forțe care pare să indice o anumită intenție ofensivă”

    Guvernul a modificat Legea insolvabilității și aplicarea amnistiei, în contextul celor 30 de ani de independență a R. Moldova

    Guvernul a aprobat, în cadrul ședinței din 8 decembrie, proiectul de lege pentru modificarea modalității de contestare a hotărârilor instanței de insolvabilitate și Avizul la proiectul de lege privind amnistia,…
    Guvernul a modificat Legea insolvabilității și aplicarea amnistiei, în contextul celor 30 de ani de independență a R. Moldova

    OMS anunță că varianta Omicron a fost depistată în 57 de țări și că numărul pacienților cu nevoie de spitalizare va crește pe măsură ce se răspândește

    Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat miercuri, 8 decembrie, că varianta Omicron a fost raportată în 57 de țări, iar numărul pacienților care au nevoie de spitalizare va crește pe măsură ce se răspân…
    OMS anunță că varianta Omicron a fost depistată în 57 de țări și că numărul pacienților cu nevoie de spitalizare va crește pe măsură ce se răspândește