Corupția pe buletinul de vot

În această săptămână: s-a lansat Procuratura Europeană, iar la Chișinău procurorii au cerut achitarea lui Platon; ZdG a primit refuz la solicitarea de informație cu privire la penalii din fruntea partidelor politice, iar judecătorul care a criticat corupția din sistem a fost demis. Anticipatele ar putea fi deturnate de corupți, dar ar putea fi câștigate de cetățeni. Lupta dintre penali și popor e mai grea ca oricând.

Joi, 3 iunie, la Bruxelles, reprezentanții comitetelor pentru probleme de drept și libertăți civile ale UE vor dezbate abuzurile juridice împotriva jurnaliștilor. Membrii Parlamentului European pregătesc un raport cu privire la multiplele cazuri de intimidare a jurnaliștilor și activiștilor prin procese judiciare, în baza căruia vor solicita Comisiei Europene ajustări legislative pentru a preveni aceste abuzuri și pentru a oferi jurnaliștilor europeni mai multă libertate și siguranță. Instituțiile europene utilizează termenul SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation/ Procese judiciare strategice împotriva participării publice), astfel fiind numite procesele judiciare create artificial pentru a descuraja jurnaliștii sau membrii societății civile care dezvăluie acțiunile marilor corupți. La discuția de joi din cadrul instituțiilor UE participă atât jurnaliști, cât și activiști vestiți în întreaga lume, transmițând un semnal de descurajare corupților, dar și un semn de susținere a activiștilor anticorupție.

Tot zilele astea, la Bruxelles și-a început activitatea Parchetul European. Laura Codruța Kövesi este prima procuroră-șefă a acestei instituții și toți așteaptă cu optimism investigațiile pe care le va conduce împotriva fraudelor cu TVA, spălărilor de bani care prejudiciază bugetul UE, deturnării de fonduri publice.

La nivel global, în aceste zile mai mulți avertizori de integritate au primit protecție din partea statului pentru că au denunțat actele de corupție pe care le-au descoperit la locul de muncă, beneficiind de suport juridic, financiar și psihologic. Noi revelații au fost publicate și în cazul avertizorului rus de integritate Magnitsky.

Trebuie să menționăm aici o disproporționalitate hidoasă: cu cât un stat e mai transparent, cu atât va întreprinde mai multe acțiuni pentru monitorizarea și combaterea corupției, iar cetățenii vor avea o bunăstare socială și economică mai avansată. Totodată, cu cât un stat e mai corupt, acțiunile de combatere a corupției vor fi mai degrabă mimate, corupții vor fura mai mult și se vor simți mai protejați, iar cetățenii vor trăi în sărăcie și frică de a denunța corupția.

Exact asta se constată dacă analizăm eforturile anti-corupție în statele UE sau în Rusia, Belarus, Azerbaidjan. Dar mai bine să analizăm ce s-a întâmplat în aceste zile la acest capitol în R.Moldova.

Miercuri, 2 iunie, Moldova, unul dintre cele mai sărace și corupte state din Europa, a primit un ajutor nesperat de bun: Comisia Europeană a aprobat un plan de redresare în valoare de 600 de milioane de euro pentru următorii 3 ani. Da, în statul în care un grup oligarhic a furat miliardul, punând contul de plată pentru acoperirea găurii bugetare pe seama cetățenilor, Comisia Europeană a decis să ofere aproape un miliard pentru redresarea condițiilor de sărăcie. Cum reacționează R.Moldova în acest context?

Răspunsul e usturător: șmecherii cred că pot primi acești bani protejând corupția. În timp ce toți partenerii internaționali așteaptă semnale ferme din partea Procuraturii Generale și a sistemului judiciar privind anchetarea, condamnarea și pedepsirea corupților, la Chișinău în aceste zile sistemul a ieșit în față cu 2 acțiuni: pe de o parte, procurorii solicită achitarea definitivă a controversatului bancher și politician, ex-parlamentar Platon, pe de alta, sistemul judiciar l-a demis pe judecătorul Cotea, care a îndrăznit cu câteva luni în urmă să vorbească cu reporterul ZdG despre caracatița corupției din justiție.

Și la ZdG nu e ușor. În timp ce ne confruntăm cu mai multe cazuri judiciare, unele dintre ele fiindu-ne intentate, evident, pentru descurajarea reporterilor de a expune corupția (de exemplu, încă e pe rol cazul fostului președinte Dodon care ne-a citat în instanță pentru istoria vacanțelor sale de lux), pe de altă parte, solicitările redacției în adresa autorităților cu privire la dosarele penale ale politicienilor au rămas mute, fără răspuns sau cu refuzuri oficiale de acces la informații.

Se apropie momentul când cetățeanul de rând poate ajuta și presa, și activiștii, și avertizorii de integritate – votând împotriva corupților din buletinul de vot.