• Clasa politică: „Dacă eu nu ţin minte crima — înseamnă că asta nu s-a întâmplat”

    Clasa politică: „Dacă eu nu ţin minte crima — înseamnă că asta nu s-a întâmplat”
    09 august 2018 | 15:18

    Orhei. Spaţiu public. Duminică, 5 august. Acţiunea are loc în stradă. O reporteră de la Radio Orhei realiza un interviu cu un funcţionar, filmându-l cu telefonul mobil. Se apropie Marina Tauber, primara unui sat din raionul Orhei, şi cu o mătură acoperă telefonul, strigând diferite expresii în adresa jurnalistei, încheindu-şi lunga tiradă cu fraza „Poşla von” (din rusă: cară-te de aici!). Totul s-a întâmplat în prezenţa mai multor persoane, inclusiv poliţişti.

    De ce îşi permite un funcţionar public, o primară dintr-un sat, să vină la Orhei, să întrerupă reporterul din exerciţiul funcţiunii, să dea cu mătura peste telefon, să vorbească agresiv, să alunge reporterul dintr-un spaţiu public, să compromită total munca acestuia? Nu există niciun act legal, care ar justifica acest comportament. Ba mai mult, există numeroase acte care spun că acest comportament al primarei este ilegal şi trebuie pedepsit administrativ şi chiar penal.

    Aşa, însă, cum nicio autoritate publică nu a întreprins acţiuni legale de protejare a acestei jurnaliste şi de responsabilizare a acestei primare, reportera a fost apărată doar de câteva ONG-uri de media cu nişte declaraţii de sprijin. Astfel, primara a înţeles că trebuie să atace din nou reportera, deja pe pagina sa de Facebook: „Eu nu ţin minte ca în adresa acestei „jurnaliste” să fi existat vreo acţiune agresivă din partea mea, asta înseamnă că nimic important sau straşnic nu s-a întâmplat. (…) Dacă Dvs, aşa-numita „victimă” a agresiunii mele, îmi veţi arăta urmele exacte de agresiune şi dovezile, sunt gata să îmi cer scuze, dar a acoperi telefonul cu mătura – chiar şi cei cu o fantezie bolnavă n-ar putea numi aceasta un act de agresiune”, a scris primara Tauber, tot ea vice-preşedintă a unui partid politic din Moldova, pe pagina sa de Facebook.

    «Пошла вон отсюда», «Я вам рот порву», «Мы вас задушим!», „Am să-ţi tai gatul”, toate urmate de lovituri cu pumnii, cu mătura, instigare publică la ură. Nu am mai auzit atâtea ameninţări într-o singură vară, chiar dacă urmăresc viaţa jurnalistică din R.Moldova încă până la apariţia acestui stat, chiar dacă au existat perioade considerate mai obstructive pentru libertatea jurnaliştilor:

    În ultimele luni, atacurile asupra jurnaliştilor au devenit atât de numeroase, încât le putem cataloga drept o obişnuinţă, ceva care să nu mai mire.

    De ce se întâmplă acest val de atacuri asupra jurnaliştilor? Cine sunt ei, jurnaliştii şi instituţiile mass-media atacate? A degradat oare situaţia mass-media, au scăzut standardele jurnalistice, sau s-a întâmplat ceva cu standardele de guvernare? Să le luăm pe rând.

    Cine sunt jurnaliştii atacaţi? Dacă privim atacurile din ultimele săptămâni, dar şi din ultimii ani, vedem că e vorba de reporteri şi instituţii media care analizează critic acţiunile diferitor actori ai guvernării, primari, miniştri, şefi de instituţii publice, parlamentari sau rude ale acestora. Ce încalcă jurnaliştii care analizează critic acţiunile demnitarilor şi persoanelor responsabile de guvernare la nivel naţional şi local? Legea Presei spune clar că jurnaliştii „au dreptul să facă imprimări audiovizuale, să filmeze şi să fotografieze” şi să facă publice aceste imagini. De ce, atunci, persoane publice, primari, parlamentari, miniştri sau paznici de la Primărie îşi permit să ameninţe reporterii anume pentru o acţiune consfinţită de lege?

    Au oare funcţionarii publici dreptul de a obstrucţiona activitatea jurnaliştilor? Articolul 26 din aceeaşi Lege a Presei spune că persoanele oficiale poartă răspundere legală dacă „au zădărnicit activitatea profesională legitimă a jurnalistului” sau „au exercitat asupra jurnalistului măsuri de constrângere în scopul difuzării sau nedifuzării informaţiei”. Mai mult ca atât, chiar şi Codul Penal spune că se sancţionează cu amendă sau chiar cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani, persoana cu funcţie de răspundere care a îngrădit accesul jurnaliştilor. La fel, Codul Contravenţional prevede amenzi pentru cei care îngrădesc accesul jurnaliştilor la informaţii.

    Ce fac organele de drept, atunci când jurnaliştii sunt atacaţi? Ca să se întâmple aceste pedepse, e nevoie de o constatare, de o decizie a organelor de drept, şi, în primul rând, a poliţiştilor. Şi aici apar cele mai multe îngrijorări. Pe lângă faptul că cererile adresate anterior de către jurnalişti reprezentanţilor poliţiei nu sunt analizate în mod adecvat, în cazul ultimelor atacuri asupra jurnaliştilor poliţiştii erau de faţă şi nu au intervenit în niciun fel, sau, au manifestat mai degrabă o atitudine protectoare asupra agresorilor, decât asupra reporterilor aflaţi în exerciţiul funcţiunii.

    Şi în cazul comportamentului agresiv al primarei de la Orhei, şi în cazul ameninţării cu moartea a reporterilor de la ZdG, poliţiştii au fost prezenţi la locul faptei, dar nu au intervenit. Reporterii de la ZdG au depus şi o plângere la poliţie, dar nu au primit încă vreun răspuns. Probabil, gândesc şi poliţiştii, ca şi primara Tauber, că a ameninţa, a întrerupe reporterii din exerciţiul fncţiunii, a instiga la ură împotriva reporterilor „chiar şi cei cu o fantezie bolnavă n-ar putea numi aceasta un act de agresiune”, şi dacă „eu nu ţin minte ca în adresa jurnaliştilor să fi existat vreo acţiune agresivă, asta înseamnă că nimic important sau straşnic nu s-a întâmplat”. Doar că, în acest caz, ar trebui anulate Codul Administrativ şi Codul Penal, precum şi Legea Presei şi Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului.

    Cine garantează drepturile jurnaliştilor acum în R.Moldova? În condiţiile în care, acum, reporterii care îşi îndeplinesc misiunea deontologică de a analiza critic actul Guvernării, sunt atacaţi de demnitarii criticaţi, iar organele de drept care sunt obligate să protejeze jurnaliştii aflaţi în exerciţiul funcţiunii, nu o fac, apar un şir de întrebări, la care ar fi bine să caute răspunsul nu doar reporterii, ci şi guvernanţii şi întreaga societate: Trebuie jurnaliştii să dea dovadă de curaj ca să filmeze, fotografieze, să prezinte în presă acţiunile reprezentanţilor puterii? Dacă da, sunt ei protejaţi ca să îşi îndeplinească munca? Dacă nu, cine poartă răspundere pentru această situaţie?

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    VIDEO/ Viceprimarul Capitalei Victor Chironda a sesizat PG și Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității privind ancheta de serviciu în care este vizat: „Se urmărește demisia mea”

    Viceprimarul Capitalei Victor Chironda a sesizat Procuratura Generală (PG) și Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității privind ancheta de serviciu inițiată în privința sa…
    VIDEO/ Viceprimarul Capitalei Victor Chironda a sesizat PG și Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității privind ancheta de serviciu în care este vizat: „Se urmărește demisia mea”

    După patru ani de la aprobarea „legii miliardului” și în plină campanie electorală, socialiștii sesizează CC privind controlul constituționalității garanțiilor de stat emise în 2014-2015

    După patru ani de la aprobarea „legii miliardului” și în plină campanie electorală, socialiștii anunță că au depus o sesizare în adresa Curții Constituționale (CC) prin care solicită controlul constituționalită…
    După patru ani de la aprobarea „legii miliardului” și în plină campanie electorală, socialiștii sesizează CC privind controlul constituționalității garanțiilor de stat emise în 2014-2015

    PCCOCS anunță că a reținut și arestat șapte persoane în cadrul unei urmăriri penale pentru contrabandă cu automobile din UE în R. Moldova în valoare de peste 12 milioane de lei

    În cadrul executării unei cereri de comisie rogatorie din Ungaria, privind sustragerea automobilelor din Uniunea Europeană (UE) în valoare de peste 12 milioane lei, Procuratura pentru Combaterea Criminalității…
    PCCOCS anunță că a reținut și arestat șapte persoane în cadrul unei urmăriri penale pentru contrabandă cu automobile din UE în R. Moldova în valoare de peste 12 milioane de lei

    VIDEO/ Consultări între CEC și MAEIE privind organizarea secțiilor de vot în străinătate. CEC: MAEIE urmează să remită o scrisoare în care să indice numărul secțiilor de vot și geografia acestora

    Vineri, 18 iunie, la Comisia Electorală Centrală (CEC) au avut loc consultări între membrii CEC și reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) pe subiectul organizării secțiilo…
    VIDEO/ Consultări între CEC și MAEIE privind organizarea secțiilor de vot în străinătate. CEC: MAEIE urmează să remită o scrisoare în care să indice numărul secțiilor de vot și geografia acestora

    DOC/ CEC a atacat cu recurs la CSJ decizia CA, prin care a fost obligată să examineze contestația Blocului electoral al comuniștilor și socialiștilor, privind folosirea de către PAS a imaginii președintei R. Moldova, Maia Sandu

    Comisia Electorală Centrală (CEC) a atacat cu recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) decizia Curții de Apel Chișinău (CA), prin care a fost obligată să examineze contestația Blocului electoral al comuniștil…
    DOC/ CEC a atacat cu recurs la CSJ decizia CA, prin care a fost obligată să examineze contestația Blocului electoral al comuniștilor și socialiștilor, privind folosirea de către PAS a imaginii președintei R. Moldova, Maia Sandu