Biserica rusă, din nou pe front – Ziarul de Gardă
  • Biserica rusă, din nou pe front

    Biserica rusă, din nou pe front
    24 octombrie 2013 | 17:16
    Biserica rusă din R. Moldova a intrat şi ea în lupta pentru Vilnius. Întrebarea e de partea cui: a Chişinăului sau a Moscovei? Declaraţia pro-UE a fost făcută. Dincolo de declaraţie, ce va urma?

    “Şi Biserica e pentru integrare europeană”

    Premierul Iurie Leancă a sărbătorit duminică 50 de ani de la naştere. Luni, după cum era şi firesc, la guvern a mers mai multă lume cu felicitări. Nu a lipsit de la eveniment nici solia Mitropoliei Moldovei. Potrivit unor surse neoficiale, Mitropolitul a ocolit evenimentul pentru a nu da prilej de noi supărări din partea opoziţiei bisericeşti, care miercuri, într-o conferinţă de presă, oricum nu l-a cruţat de critici şi i-a cerut demisia pe motiv că ar face partizanat cu puterea. Nu putem şti câtă dreptate au oponenţii Înalt Prea Sfinţiei Sale, ştim, însă, că luni, la guvern, Icoana adusă de pe Muntele Athos şi înmânată premierului Leancă nu a fost singurul dar din partea Mitropoliei Moldovei. V. Cheibaş, secretarul Mitropoliei, asistat de câţiva preoţi, l-a asigurat public pe Leancă că biserica pledează şi ea pentru integrarea R. Moldova în UE. “Şi Biserica e pentru integrare europeană”, a declarat Cheibaş. Mesajul a surprins mai multă lume. Ce-i drept, declaraţia nu a fost una oficială, dar nici prima de acest gen din sânul aceleiaşi biserici ruse. Să ne amintim că acum două săptămâni, Biserica rusă din Ucraina a adoptat chiar o declaraţie scrisă, prin care evoca faptul apartenenţei istorice şi culturale a Ucrainei la spaţiul european, exprimându-şi deschis solidaritatea cu puterea de la Kiev în problema integrării europene.

    Biserica rusă, în prima linie

    Decizia Bisericii ruse din Ucraina a surprins cu adevărat, dar s-ar putea ca această decizie să fie mai degrabă una politică, decât bisericească, convenită apriori cu Moscova. În primul rând, pentru că nu a existat nicio reacţie din partea Rusiei, la nivel de Patriarhie, iar în rândul al doilea, pentru că acelaşi exerciţiu l-a repetat la scurt timp, aşa după cum ziceam, şi Biserica rusă din Moldova – chiar dacă într-o altă manieră. Declaraţiile, şi într-un caz şi în altul, ascund, de fapt, interese politice. Rusia caută alternative scenariului euro-occidental Vilnius-3013. Kremlinul, deşi se opune scenariului, nu poate să nu îşi dea seama că (în cazul reuşitei Summit-ului de la Vilnius) are de pierdut controlul politic asupra Ucrainei şi R. Moldova (în cazul Georgiei lucrurile sunt şi mai delicate), si în această situaţie nu-i rămâne altceva decât să împingă în prima linie Biserica Rusă, ca să-şi poată face interesele, prin biserică, în teritoriile pe care nu le va mai putea controla politic. Miza Kremlinului pe Biserică este una fundamentală. Rusia are experienţe de expansiuni bisericeşti vechi în acest sens. Credeţi că degeaba merge Kirill (Patriarhul) atât de des în Ucraina, iar de la o vreme a îndesit-o şi în Moldova? Kirill e o piesă grea în politica rusă, este al doilea, după Putin, mare lider al Rusiei contemporane, chiar dacă nedeclarat. Are o bună prestaţie în mediul religios, are imagine, are trecere şi influenţă în Rusia, e un mare cărturar şi predicator, bine şcolit şi foarte bine dresat politic. Să nu uităm că timp de 20 de ani a condus Departamentul de Relaţii Externe al Bisericii Ruse (a fost pe rol de ministru de externe al celei mai mari biserici ortodoxe din lume). Si Kremlinul va căuta să joace această carte grea în noile condiţii şi jocuri geopolitice.

    Două lecţii: Basarabiam şi Transnistria

    Ţările mari sau marile puteri văd lucrurile mult mai departe şi le percep mult mai devreme decât le văd sau le percep cele mici. Poate şi din considerentul că toate jocurile în politica mare şi regulile acestor jocuri le fac tot ei, marii. Curios de tot, dar URSS era încă în forţă (ce-i drept deja sub Gorbaciov), iar Prea Fericitul Kirill, pe atunci Arhiepiscop de Smolensk şi Kaliningrad, scria deja despre noua ordine mondială, pe care nu o concepea decât în totală armonie cu morala şi tradiţiile religioase şi culturale în care s-a născut şi a crescut un popor sau altul. Mai târziu, în anii ‘90, Kirill scria şi despre marile riscuri ale unificării Europei, de unde ne dăm seama că rezervele Rusiei faţă de acest proiect şi lupta Moscovei pentru excluderea Ucrainei, Moldovei şi altor spaţii ex-sovietice din scenariile euro-integraţioniste nu sunt de azi şi nici de ieri. Rezervele Rusiei ar fi, potrivit Patriarhului, de ordin valoric şi nu politic. Iată cum explică Kirill lucrurile (ziarul Nezavisimaia gazeta, 26 mai, 1999). Unu: “E absolut evident că valorile morale (ale Europei unificate, n. red.) sunt standardizate pe baza liberalismului occidental. Atâta timp cât frontierele UE coincideau cu frontierele Europei Occidentale, problema în cauză putea fi privită ca o chestiune internă a Occidentului, ca opţiune de civilizaţie proprie, răspunderea pentru aceasta, pe linie religioasă şi pastorală, revenind Bisericilor Occidentale”. Si doi: “Astăzi frontierele Uniunii Europene se lărgesc spre Orient şi e foarte posibil ca, într-un viitor nu prea îndepărtat, să intre în componenţa ei şi ţări cu milioane de ortodocşi. Ce va însemna pentru viaţa acestor ţări chestiunea păstrării identităţii spirituale, culturale şi religioase într-un mediu străin de standardele lor etice şi valorice?” se întreabă Patriarhul. Bună întrebare, la care, tot atât de logic, ar fi să ne întrebăm: dar ”ce a însemnat pentru viaţa acestor ţări chestiunea păstrării identităţii lor spirituale, culturale şi religioase într-un mediu străin de standardele lor etice şi valorice”, după ocuparea de către Rusia a Basarabiei în 1940, iar mai devreme a Ucrainei, Republicilor Baltice, Caucazului, Asiei Mijlocii, ori ruperea Transnistriei de la R. Moldova în 1992 sau a Abhaziei şi Osetiei de Sud de la Georgia în 2010?

    Vedeţi cum se bat cap în cap, uneori, nişte întrebări foarte pertinente, dacă ele ascund interese impertinente? Rusia, după ce a văzut (era mai bine dacă înţelegea) că nu mai poate fi acceptat ca tutore politic, a decis să revină la vechile stereotipuri de salvatoare a Ortodoxiei. Ar fi, dacă preţul plătit pentru asta nu ar fi unul politic. Basarabia este o lecţie mai veche în acest sens, Transnistria e una nouă de tot.

    zp8497586rq
    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

    Ești în căutarea unui loc de muncă în jurnalism? Ai vrea să muncești într-o redacție, dar ai anumite îndoieli? ZdG poate să răspundă la întrebări sau chiar poate deveni angajatorul tău…
    Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

    Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

    2236 de doze de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate în ultimele 24 de ore, anunță reprezentanții Ministerului Sănătății. Potrivit autorităților din sănătate, 1 581 de persoane au fost vaccinate cu pr…
    Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

    Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

    Reprezentanții Ministerului Sănătății (MS) anunță despre confirmarea a 1031 de cazuri noi de infectare cu Covid-19, în R. Moldova. Din numărul total de infectări, 869 de cazuri au fost înregistrate în rândul pe…
    Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

    Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură

    În cea de-a 3-a sâmbătă a lunii septembrie este marcată Ziua Mondială a Monitorizării Apei. Potrivit Centrului Hidrologic, aproximativ 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură. Cea mai g…
    Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură