4fcc129e-4445-4234-addc-ab5c1114aef5

Grupurile vulnerabile din Moldova, mai puțin acceptate de societate

Repre­zen­tan­ții comu­ni­tă­ții LGBTI, per­soa­nele de reli­gie musul­mană şi de etnie romă se numără prin­tre cel mai puțin accep­tate gru­puri vul­ne­ra­bile în R. Mol­dova, con­stată un stu­diu publi­cat de Ziua Inter­na­ţio­nală pen­tru Eli­mi­na­rea Dis­cri­mi­nă­rii Rasi­ale, de Ofi­ciul Îna­l­tu­lui Comi­sar ONU pen­tru Drep­tu­rile Omu­lui (OHCHR).

69caddda-978a-409e-9c3b-8fb7e7fc6568„Stu­diul pri­vind per­cep­ți­ile și ati­tu­di­nile față de ega­li­tate în Repu­blica Mol­dova” a ana­li­zat gra­dul de accep­tare şi de tole­ranţă faţă de 14 gru­puri vul­ne­ra­bile, prin atri­bu­i­rea unui indice de dis­tanţă soci­ală (IDS). Valoa­rea zero a IDS pre­su­pune dis­tanţa soci­ală minimă.

Ast­fel, cea mai mare dis­tanță soci­ală se mani­festă față de urmă­toa­rele gru­puri vul­ne­ra­bile:
· per­soa­nele LGBTI (IDS 5,2 puncte) – ceea ce înseamnă că peste jumă­tate din res­pon­denți au optat pen­tru exclu­de­rea repre­zen­tan­ți­lor gru­pu­lui dat din țară;
· per­soa­nele care tră­iesc cu HIV/SIDA (4,3 puncte) – accep­ta­rea aces­tora peste nive­lul de cetă­țean al țării;
· ex-deținuții (3,6 puncte), per­soa­nele cu diza­bi­li­tăți men­tale și inte­lec­tu­ale (3,6 puncte);persoanele de reli­gie musul­mană (3,3 puncte); per­soa­nele de ori­gine afri­cană (3,1 puncte) și per­soa­nele de etnie romă (3,1 puncte) – accep­ta­rea aces­tora peste nive­lul de coleg de ser­vi­ciu.

Pe de altă parte, stu­diul con­stată că cea mai mică dis­tanță soci­ală este mani­fes­tată față de per­soa­nele vor­bi­toare de limba rusă (0,9 puncte) și rușii care locu­iesc în Repu­blica Mol­dova (0,9 puncte), deci accep­ta­rea aces­tora sub nive­lul de pri­e­ten.

Stu­diul demon­strează că expe­riența per­so­nală este cea care influ­enţează cel mai con­si­de­ra­bil dis­tanța soci­ală. „Dis­tanța soci­ală față de gru­pu­rile vul­ne­ra­bile se reduce sim­ți­tor în cazul în care res­pon­den­tul cunoaște per­so­nal și/sau chiar are în cer­cul social res­trâns repre­zen­tanți ai aces­tor gru­puri”, explică coor­do­na­tul OHCHR în R. Mol­dova, Vea­ce­slav Balan.

Tot­o­dată, există o core­la­ție directă între nive­lul de trai, sta­tu­tul socio-economic al res­pon­den­ți­lor și gra­dul de per­cep­ție față de anu­mite gru­puri de per­soane. Ast­fel, per­soa­nele cu stu­dii supe­ri­oare și din mediul urban au expri­mat per­cep­ții mai pozi­tive față de majo­ri­ta­tea gru­pu­ri­lor de per­soane, pe când cei din mediul rural și cu stu­dii medii sau incom­plete au demon­strat per­cep­ții mai nega­tive.

Stu­diul mai con­stată că în Repu­blica Mol­dova pre­do­mină o mul­ti­tu­dine de ste­re­o­ti­puri cu refe­rire la dife­rite gru­puri soci­ale, aspect ce influ­en­țează gra­dul de coe­ziune și inte­grare soci­ală a aces­tora. „Apli­ca­rea ste­re­o­ti­pu­ri­lor into­xică şi ten­sio­nează atmosfera din soci­e­tate şi inhibă coe­ziu­nea şi soli­da­ri­ta­tea între oameni”, afirmă Vea­ce­slav Balan.

„Stu­diul pri­vind per­cep­ți­ile și ati­tu­di­nile față de ega­li­tate în Repu­blica Mol­dova” a fost ela­bo­rat în peri­oada aprilie-iunie 2015, pe un eşan­tion repre­zen­ta­tiv naţio­nal de 1013 res­pon­denţi din 13 regiuni ale țării. Colec­ta­rea date­lor în teri­to­riu și ana­liza aces­tora a fost efec­tu­ată de Cen­trul de Inves­ti­ga­ții Socio­lo­gice și Mar­ke­ting „CBS-AXA”.

Stu­diul a fost ela­bo­rat de Con­si­liul pen­tru pre­ve­ni­rea și eli­mi­na­rea dis­cri­mi­nă­rii și asi­gu­ra­rea ega­li­tă­ții din Mol­dova și Ofi­ciul Îna­l­tu­lui Comi­sar ONU pen­tru Drep­tu­rile Omu­lui (OHCHR), în con­sul­tare cu Pro­gra­mul Națiu­ni­lor Unite pen­tru Dezvol­tare (PNUD) Mol­dova. Cer­ce­ta­rea a fost efec­tu­ată în cadrul pro­iec­tu­lui „Sus­ți­ne­rea insti­tu­ți­i­lor națio­nale pen­tru pro­tec­ția și pro­mo­va­rea drep­tu­ri­lor omu­lui con­form reco­man­dă­ri­lor Comi­te­te­lor Con­ven­ți­i­lor ONU și Revi­zu­i­rii Peri­o­dice Uni­ver­sale (UPR)”.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.