Scrisoare către premierii Filat şi Ungureanu

În con­tex­tul orga­ni­ză­rii şedinţei comu­ne a guver­ne­lor din cele două sta­te româ­neş­ti, 30 de orga­ni­za­ţii şi gru­pu­ri de ini­ţi­a­ti­vă de pe ambe­le malu­ri ale Pru­tu­lui, reu­ni­te în Plat­for­ma Civi­că Acţiu­nea 2012, au adre­sat o scri­soa­re şefi­lor cabi­ne­te­lor de mini­ş­tri din cele două sta­te româ­neş­ti.

Auto­rii scri­so­rii sem­na­lea­ză ceea ce pen­tru mili­oa­ne de româ­ni atât din Româ­nia, cât şi din R. Mol­do­va repre­zin­tă un pro­iect pri­o­ri­tar pen­tru agen­da bila­te­ra­lă: nece­si­ta­tea inte­gră­rii R. Mol­do­va în UE, care se poa­te rea­li­za cel mai curând prin pro­ce­sul firesc al reu­ni­fi­că­rii cu Româ­nia. Ne expri­măm spe­ranţa ca acest eve­ni­ment să repre­zin­te un prim pas spre îmbu­nă­tă­ţi­rea dia­lo­gu­lui inter-guvernamental, a cre­ş­te­rii schim­bu­ri­lor eco­no­mi­ce şi a unei strân­se cola­bo­ră­ri la nive­lul insti­tu­ţi­i­lor cul­tu­ra­le. Doar prin inter­me­di­ul unor ast­fel de mij­loa­ce, cele două sta­te se vor îndrep­ta spre conş­ti­en­ti­za­rea uni­tă­ţii naţio­na­le româ­neş­ti şi ine­vi­ta­bil spre o uni­re orga­ni­că.

Anul 2012 este un an sim­bo­lic: se împli­ne­sc 200 de ani de la ane­xa­rea Basa­ra­biei de către Impe­ri­ul Rus, două vea­cu­ri care apa­să cu mare gre­u­ta­te asu­pra stă­rii de sănă­ta­te a iden­ti­tă­ţii naţio­na­le şi care au afec­tat atât din exte­ri­or, cât şi din inte­ri­or fun­cţi­i­le vita­le ale iden­ti­tă­ţii româ­ne. În acest con­text, Plat­for­ma Civi­că Acţiu­nea 2012 îşi expri­mă spe­ranţa că mare­le pro­iect fău­rit la 1918 de per­so­na­li­tă­ţi pre­cum Pan­te­li­mon Hali­p­pa, Ion Incu­leţ, Con­stan­tin Ste­re, Ion Peli­van şi alţii nu este pri­vit de poli­ti­cie­nii actu­a­li din Româ­nia şi Repu­bli­ca Mol­do­va ca pe o pre­o­cu­pa­re clan­des­ti­nă sau mala­di­vă. Uni­rea de la 1918 rămâ­ne atât un moment de refe­rinţă în memo­ria colec­ti­vă a româ­ni­lor de pe ambe­le malu­ri ale Pru­tu­lui, cât şi un reflex. Acest reflex pro­du­ce aştep­tă­ri în Repu­bli­ca Mol­do­va şi vizea­ză nevo­ia de demo­cra­ti­za­re, de dezvol­ta­re, de recu­noa­ş­te­re a euro­pe­ni­tă­ţii sale prin inte­gra­rea în fami­lia euro­pea­nă. Dar Repu­bli­ca Mol­do­va nu uită că ea este par­te din Euro­pa prin româ­ni­ta­tea sa, iar refa­ce­rea uni­tă­ţii naţio­na­le îi va recon­fir­ma aceas­tă cali­ta­te.

Amin­tim că Basa­ra­bia a fost ocu­pa­tă  la 28 iunie 1940 ca o con­se­cinţă direc­tă a Pac­tu­lui cri­mi­nal Molotov-Ribbentrop, transformând-o într-o zonă a gula­gu­lui sovi­e­tic, care  i-a lip­sit pe româ­nii basa­ra­be­ni de lim­bă, cre­dinţă, pământ, ave­re, care i-a supus depor­tă­ri­lor masi­ve şi foa­me­tei. Ali­ena­rea conş­ti­inţei naţio­na­le a fost spe­cu­la­tă întâi de sovi­e­ti­ci, apoi de comu­ni­ş­ti după con­sti­tu­i­rea Repu­bli­cii Mol­do­va şi întreţi­nu­tă în pre­zent de teme­ri­le, res­pec­tiv slă­bi­ciu­ni­le oame­ni­lor poli­ti­ci de pe ambe­le malu­ri ale Pru­tu­lui. Aceas­tă sta­re de fapt poa­te fi depă­şi­tă prin rea­li­za­rea efor­tu­ri­lor moder­ni­za­toa­re comu­ne, care să per­mi­tă gene­ra­ţi­i­lor tine­re cre­a­rea unei noi per­ce­pţii de car­to­gra­fi­e­re a nea­mu­lui româ­ne­sc.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul sa nu publicam sau sa ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ura de rasă, religie și sex.

5 comentarii

  1. altul

    moldovene(de fapt esti un mal­dai­van analfabet),demult,de 20 ani,ai razboi,dar nu civil,ci de ocu­pa­tie de catre hoar­de­le ruses­ti.
    te uiti sub nas ina­in­te de a te da de des­tept pt ca ori­cum nu stra­lu­ces­ti de inte­li­gen­ta.

  2. roman pina la moarte

    mer­gi tu in rusia vene­ti­cu­le aco­lo iti sunt rada­ci­ni­le tale ,lasa popo­rul roman sa-si deci­da sin­gu­ri soar­ta ,vati batut joc ade­a­juns de acest neam ,afa­ra cu ocu­pan­ti rusi

  3. DACUL

    Mol­do­vean ce este rau ca Mol­do­va sa intre in Euro­pa si sa poa­ta lumea sa lucre­ze unde vrea fara vize si fara granitze.Cred ca si la rusii si ucrai­nie­nii din Mol­do­va le con­vi­ne .Daca gre­sesc spu­ne unde gresesc.Decat sa moa­ra lumea de foa­me mai bine in lumea civi­li­za­ta.

  4. vlad

    TOATE DEPIND DE UN SUBIECT MAJOR : ce le v-om putea expli­ca noi ,buni­cii ,tine­ri­lor nas­cu­ti oda­ta cu reve­ni­rea gra­fi­ei lati­ne aca­sa .Am putea ince­pe asa: CURGE PRUTUL LIN LA VALE / CU IZVOARE DIN CARPATI / CURGE PRUTUL PLIN DE JALE / CA DESPARTE FRATI DE FRATI…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *