508-dragutanu,-tabirta,-molosag

„DRESORII” LEULUI: Afacerile, casele de lux şi creditele preferenţiale de la Banca Naţională

Dorin Dră­gu­ţa­nu, guver­na­to­rul Băn­cii Naţio­na­le a Mol­do­vei (BNM), cu un sala­riu lunar de apro­xi­ma­tiv 75 de mii de lei, locu­ieş­te într-o casă par­ti­cu­la­ră la mar­gi­nea Chi­şi­nă­u­lui, pusă în gaj, în 2010, pen­tru un cre­dit mai mult decât pre­fe­renţi­al, cu o dobân­dă de doar 0,5%, luat direct de la BNM. De ast­fel de cre­di­te au bene­fi­ci­at, în ulti­mii ani, cel puţin alţi doi con­du­că­to­ri ai insti­tu­ţi­ei care dic­tea­ză regu­li­le de joc pe pia­ţa valu­ta­ră din R. Mol­do­va: prim-viceguvernatorul Marin Moloşag şi vice­gu­ver­na­toa­rea Emma Tăbârţă, care, la fel, locu­ieş­te împre­u­nă cu soţul, impli­cat în afa­ce­ri, într-o casă de lux din comu­na Stă­u­ce­ni.

BNM este con­du­să de guver­na­to­rul Dorin Dră­gu­ţa­nu, numit de Par­la­ment în noiem­brie 2009, secon­dat de prim-viceguvernatorul Marin Moloşag, avan­sat în decem­brie 2009, după ce ante­ri­or a fost vice­gu­ver­na­tor, şi de trei vice­gu­ver­na­to­ri: Emma Tăbârţă, numi­tă în octom­brie 2008, Ion Sturzu şi Aure­liu Cin­ci­lei, ambii vota­ţi de Par­la­ment în iulie 2013. În timp ce întrea­ga soci­e­ta­te tră­ieş­te în aces­te zile în sus­pans, încer­când să anti­ci­pe­ze per­spec­ti­ve­le leu­lui, cei care-i decid soar­ta duc un trai mai mult decât decent, obţinând cre­di­te pre­fe­renţi­a­le, având case şi maşi­ni luxoa­se, dar şi veni­tu­ri de mili­oa­ne.

508-casa-dragutanu-(2)Casa de milioane şi creditul preferenţial

Dorin Dră­gu­ţa­nu a decla­rat, pe anul 2013, un venit de aproa­pe 900 de mii de lei, adi­că apro­xi­ma­tiv 75 de mii de lei lunar. Împre­u­nă cu soţia sa, Oti­lia, şi cei doi copii ai lor, guver­na­to­rul locu­ieş­te într-o casă cu două nive­lu­ri de la mar­gi­nea Chi­şi­nă­u­lui. Imo­bi­lul, care are, cel puţin ofi­ci­al, 116 m.p., se întin­de pe un teren cu o supra­fa­ţă de aproa­pe 600 m.p., intrat în pose­sia soţi­lor Dră­gu­ţa­nu în urma unui con­tract de înstră­i­na­re cu con­di­ţia întreţi­ne­rii pe via­ţă. În 2008, tere­nul şi imo­bi­lul au fost puse în gaj la Vic­to­ri­a­bank, pen­tru un cre­dit de 705 mii de lei. Trei ani mai târ­ziu, în febru­a­rie 2011, după ce Dră­gu­ţa­nu devi­ne guver­na­tor, casa şi tere­nul devin iară­şi obiec­tul unui con­tract de ipo­te­că pen­tru un cre­dit de 840 mii de lei. Doar că, de aceas­tă dată, sem­na­ta­ra con­trac­tu­lui nu este o ban­că comer­ci­a­lă, ci chiar BNM, insti­tu­ţie pe care Dorin Dră­gu­ţa­nu o con­du­ce.

Cre­di­tul pe care ofi­ci­a­lul l-a obţi­nut este indi­cat şi în decla­ra­ţi­i­le cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­tă­ţi pe care aces­ta le-a depus, în ulti­mii ani, la Comi­sia Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te (CNI), în ele, însă, fiind ascun­să denu­mi­rea insti­tu­ţi­ei care le-a ofe­rit. Dar, din decla­ra­ţii, aflăm că cre­di­tul, care tre­bu­ie ram­bu­r­sat până în octom­brie 2016, are o rată a dobân­zii extrem de atrac­ti­vă şi nemaiîn­tâl­ni­tă pe pia­ţă, de doar 0,5%. Cu alte cuvin­te, fami­lia Dră­gu­ţa­nu plă­teş­te cu apro­xi­ma­tiv 20 de mii de lei mai mult pes­te suma pe care a contractat-o de la BNM, în con­di­ţi­i­le în care, muri­to­rii de rând, pen­tru un cre­dit ase­mă­nă­tor, obţi­nut de la băn­ci­le comer­ci­a­le, ar tre­bui să plă­teas­că în plus vreo 600 de mii de lei pes­te suma împru­mu­ta­tă, res­pec­tiv, nu mai puţin de 1,4 mili­oa­ne de lei, dacă facem cal­cu­le­le raportându-ne la o rată anu­a­lă a dobân­zii de 15%. Guver­na­to­rul, pe lân­gă cre­dit, are şi câte­va con­tu­ri ban­ca­re, în care păs­trea­ză pes­te 80 mii de lei. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea au fost des­chi­se la Moldova-Agroindbank.

508-familia-dragutanuFirma soţiei şi contractele de milioane cu statul

În 2012, şi soţia guver­na­to­ru­lui, Oti­lia Dră­gu­ţa­nu, a bene­fi­ci­at de un cre­dit de 330 mii de lei pen­tru pro­cu­ra­rea unei maşi­ni în lea­sing, un Vol­k­swa­gen Tigu­an, fabri­cat chiar în 2012. Cre­di­tul, în euro, obţi­nut de la o insti­tu­ţie ban­ca­ră de la noi, nu mai este însă unul pre­fe­renţi­al, ca cel de la BNM, ci cu o dobân­dă anu­a­lă de 10,99%. Oti­lia Dră­gu­ţa­nu este cunos­cu­tă în lumea monde­nă de la Chi­şi­nău ca fiind o pros­pe­ră feme­ie de afa­ce­ri. Con­form date­lor ofe­ri­te de Came­ra Înre­gis­tră­rii de Stat (CÎS), aceas­ta este fon­da­toa­rea a 5 SRL-uri, cu afa­ce­ri în mai mul­te dome­nii. Pri­ma, „Ano­di­lia” SRL, deţi­nă­toa­rea bran­du­ri­lor Ber­li­z­zo Gro­up, care impli­că Ber­li­z­zo Transla­tions (birou de tra­du­ce­ri), Ber­li­z­zo Events (orga­ni­za­rea eve­ni­men­te­lor) şi Com­mu­ni­ca­tions Bou­ti­que (con­sul­tanţă şi ser­vi­cii de rela­ţii publi­ce), a fost fon­da­tă în 2002, împre­u­nă cu veri­şo­rul ei, Ana­tol Pala­de (ambii având câte 50%), direc­tor la „Pro­con­sul­ting” SRL, com­pa­nie ce pro­pu­ne con­sul­tanţă în mana­ge­ment, mar­ke­ting, finanţe şi inves­ti­ţii, dezvol­ta­re regio­na­lă sau par­te­ne­ri­a­te publice-private, dar şi fon­da­tor a alte 3 SRL-uri.

Fir­ma „Ano­di­lia” SRL a câş­ti­gat, doar în 2013, trei con­trac­te cu insti­tu­ţi­i­le sta­tu­lui pen­tru orga­ni­za­rea unor eve­ni­men­te. Ast­fel, în august 2014, fir­ma soţi­ei guver­na­to­ru­lui a obţi­nut un con­tract în valoa­re de 2,88 mili­oa­ne de lei pen­tru ser­vi­cii de orga­ni­za­re şi desfă­şu­ra­re a Fes­ti­va­lu­lui „Ziua Vinu­lui 2014”. În noiem­brie 2014, între Ofi­ci­ul Naţio­nal al Viei şi Vinu­lui, care a orga­ni­zat lici­ta­ţia, şi fir­ma Oti­li­ei Dră­gu­ţa­nu a fost sem­nat un acord adi­ţio­nal de micşo­ra­re, prin care suma con­trac­tu­lui a fost redu­să cu 770 mii de lei. În noiem­brie 2014, „Ano­di­lia” SRL a câş­ti­gat lici­ta­ţia orga­ni­za­tă de Minis­te­rul Agri­cul­tu­rii şi Indus­tri­ei Ali­men­ta­re (MAIA) pen­tru ser­vi­cii de ela­bo­ra­re a con­ce­pţi­ei şi rea­li­za­rea regi­ei săr­bă­to­rii Ziua lucră­to­ru­lui din agri­cul­tu­ră şi indus­tria pre­lu­cră­toa­re. Con­trac­tul, în valoa­re de 183 mii de lei, a reve­nit fir­mei fami­li­ei Dră­gu­ţa­nu în urma unei lici­ta­ţii la care a par­ti­ci­pat un sin­gur agent eco­no­mic, câş­ti­gă­to­rul. În decem­brie 2014, „Ano­di­lia” a obţi­nut un alt con­tract, în valoa­re de 260 mii de lei, pen­tru ser­vi­cii de orga­ni­za­re şi desfă­şu­ra­re a Ver­ni­sa­ju­lui Vinu­lui în Chi­şi­nău, lici­ta­ţie orga­ni­za­tă, la fel, de Ofi­ci­ul Naţio­nal al Viei şi Vinu­lui, insti­tu­ţie din sub­or­di­nea MAIA.

308-anatol-paladePartenerii soţiei guvernatorului

Fir­ma „Ano­di­lia” SRL este, la rându-i, fon­da­toa­rea altor două SRL-uri. Pri­ma din­tre ele, „Caro Tra­vel” SRL, e o agenţie de turism, iar fir­ma fami­li­ei Dră­gu­ţa­nu deţi­ne 60% din capi­ta­lul ei soci­al, cele­lal­te 40% apa­rţinând Car­mi­nei Dan-Dorogoi. În 2011, „Ano­di­lia” a fon­dat, împre­u­nă cu Lud­mi­la Andro­nic şi Vita­lie Con­dra­ţ­chi, fir­ma SRL „Con­vi­ot”, cu obiec­ti­ve de acti­vi­ta­te decla­ra­te în publi­ci­ta­te, acti­vi­tă­ţi de radio şi tv etc. Oti­lia Dră­gu­ţa­nu figu­rea­ză în cali­ta­te de fon­da­toa­re şi la fir­ma „Oti­dia” SRL, împre­u­nă cu Dia­na Palade-Uţică, anga­ja­tă la Tele­ra­dio Mol­do­va, fir­mă spe­cia­li­za­tă în mai mul­te tipu­ri de come­rţ.

A cin­cea fir­mă a fami­li­ei Dră­gu­ţa­nu este Între­prin­de­rea Mix­tă „Man­dot”, la care Oti­lia Dră­gu­ţa­nu (20%) este aso­ci­a­tă cu doi cetă­ţe­ni româ­ni, Man­caş Dra­goş Cos­min (60%) şi Axin­te Mădă­li­na Codru­ţa (20%). Cos­min Man­caş, par­te­ne­rul fami­li­ei Dră­gu­ţa­nu, este impli­cat în mai mul­te afa­ce­ri în Româ­nia, cum ar fi comer­ci­a­li­za­rea covri­gi­lor şi a altor pro­du­se de pati­se­rie, dar şi în câte­va scan­da­lu­ri. În R. Mol­do­va, „Man­dot” are, prin­tre obiec­ti­ve­le de acti­vi­ta­te decla­ra­te, fabri­ca­rea pâi­nii şi comer­ci­a­li­za­rea pro­du­se­lor de pati­se­rie. În 2014, „Man­dot” acti­va în incin­ta Pieţei Cen­tra­le, pe str. Arme­neas­că, 50. Deşi deţi­ne 5 fir­me, Oti­lia Dră­gu­ţa­nu a rapor­tat, în 2012 — 2013, divi­den­de doar din acti­vi­ta­tea unui sin­gur SRL, „Ano­di­lia”, în sumă tota­lă de cir­ca 700 mii de lei.

508-emma-tabirtaCasa, creditul şi afacerile familiei viceguvernatoarei

Emma Tăbârţă, care deţi­ne fun­cţia de vice­gu­ver­na­toa­re încă din 2008, a obţi­nut şi ea, la fel ca şeful său, Dorin Dră­gu­ţa­nu, în 2010, un cre­dit pre­fe­renţi­al de 2 mili­oa­ne de lei, cu o dobân­dă de doar 0,5%, de la BNM. Banii urmea­ză a fi ram­bu­r­sa­ţi timp de 15 ani, res­pec­tiv, până în 2025. Pe lân­gă acest cre­dit, pen­tru care Tăbârţă şi-a pus în gaj apar­ta­men­tul de 123,7 m.p. din cen­trul Chi­şi­nă­u­lui, aceas­ta mai are pe nume­le său şi alte cre­di­te: unul de 16500 de euro (340 mii de lei), luat tot în 2010, cu o rată a dobân­zii de 12,5%, şi altul de 400 mii de lei, luat în 2012, cu o rată a dobân­zii de 6%. Şi soţul său, Ion Echim, are două cre­di­te: unul de 76 mii de euro, con­trac­tat în 2013, şi altul, tot din 2013, de 600 mii de lei, luat fără dobân­dă (!).

508-casa-tabartaPe lân­gă apar­ta­men­tul din cen­trul Chi­şi­nă­u­lui, „dotat” cu garaj, Emma Tăbârţă deţi­ne şi o casă în comu­na Stă­u­ce­ni, la câţi­va kilo­me­tri de capi­ta­lă. Imo­bi­lul este eva­lu­at de expe­rţii cadas­tra­li la pes­te 1 mili­on de lei, preţul de pia­ţă fiind însă mult mai mare. Casa are 126 m. p. şi a fost pro­cu­ra­tă de Emma Tăbârţă în 2010, după ce, ante­ri­or, pe ea fuse­se pus seches­tru, imo­bi­lul fiind con­stru­it de o altă per­soa­nă, în baza unui cre­dit ban­car obţi­nut de la Come­rţ­bank. În 2012, în urma unui con­tract de dona­ţie, Ion Echim, soţul vice­gu­ver­na­toa­rei, a deve­nit pro­pri­e­tar al unei jumă­tă­ţi din imo­bil. Echim, soţul Emmei Tăbârţă, este fos­tul adjunct al direc­to­ru­lui gene­ral al Agenţi­ei Naţio­na­le pen­tru Pro­te­cţia Con­cu­renţei, acum Con­si­li­ul Con­cu­renţei. Între timp, aces­ta a ple­cat din cadrul insti­tu­ţi­ei şi s-a lan­sat în afa­ce­ri. Con­form CÎS, Ion Echim este fon­da­to­rul şi admi­nis­tra­to­rul fir­mei „Sun­grain Gro­up”, din str. Vero­ni­ca Micle 1, cu acti­vi­tă­ţi în agri­cul­tu­ră (cul­tu­ra plan­te­lor cere­a­li­ere, a legu­me­lor etc.). Acest SRL este, la rându-i, fon­da­to­rul altei fir­me, „Sun­grain Agro”, cu ace­lea­şi acti­vi­tă­ţi. SRL-ul este admi­nis­trat de un cetă­ţean ucrai­ne­an, Via­ce­slav Khi­mi­ch, şi îşi are sedi­ul într-un ofi­ciu din str. Ber­nar­da­z­zi.

508-molosag-marinMilionarul Cincilei cu soţie ministră

Dacă Dorin Dră­gu­ţa­nu a obţi­nut un cre­dit de 840 mii de lei cu o rată a dobân­zii de doar 0,5%, iar vice­gu­ver­na­toa­rea Emma Tăbârţă unul de 2 mili­oa­ne de lei, prim-viceguvernatorul Marin Moloşag a obţi­nut, în ace­lea­şi con­di­ţii, tot de la BNM, un cre­dit de 1,93 mili­oa­ne de lei. Banii au fost soli­ci­ta­ţi în 2010 şi urmea­ză a fi res­ti­tui­ţi băn­cii până în 2025. Amin­tim aici că, după ce a obţi­nut cre­di­tul de la BNM, Moloşag şi-a des­chis, împre­u­nă cu soţia, în anii 2011-2012, mai mul­te con­tu­ri ban­ca­re, unde deţi­nea, la înce­put de 2014, aproa­pe 800 mii de lei. Prim-viceguvernatorul are, împre­u­nă cu soţia, trei apar­ta­men­te, de 32, 44 şi 67 m.p., şi un teren agri­col, pro­cu­rat în 2010. Tot­o­da­tă, la înce­put de 2014, soţii Marin şi Irai­da Moloşag au decla­rat că au pre­lu­at drep­tu­ri­le care deri­vă dintr-un con­tract de inves­ti­re în con­stru­cţia unui spa­ţiu loca­tiv pe str. Zelin­ski din Chi­şi­nău.

508-ruxanda-pdAure­liu Cin­ci­lei şi Ion Sturzu, cei mai noi vice­gu­ver­na­to­ri, nu o duc mai rău decât cole­gii lor din admi­nis­tra­ţia BNM, ba dim­po­tri­vă. Ast­fel, Aure­liu Cin­ci­lei, care a fost, până la numi­rea în fun­cţia de vice­gu­ver­na­tor, preşe­din­te la Euro­cre­di­tbank, insti­tu­ţie care s-a con­frun­tat în acea peri­oa­dă cu gra­ve pro­ble­me, a avut, în 2012, un venit de 1,5 mili­oa­ne de lei doar din sala­riu. În con­tu­ri des­chi­se în 2013 şi 2014, Cin­ci­lei deţi­ne apro­xi­ma­tiv 600 mii de lei. Vice­gu­ver­na­to­rul are 3 tere­nu­ri agri­co­le, două case de locu­it, una din­tre care de pes­te 300 m.p., în Chi­şi­nău, eva­lu­a­tă de expe­rţi cadas­tra­li la aproa­pe 2 mili­oa­ne de lei, dar şi două apar­ta­men­te, de 67 şi 91 m.p. Cin­ci­lei este căsă­to­rit cu Ruxan­da Gla­van, noua minis­tră a Mun­cii, Pro­te­cţi­ei Soci­a­le şi Fami­li­ei, cea care deţi­ne 100% din fir­ma „Gla­vi­rux” SRL, spe­cia­li­za­tă în impor­tul şi dis­tri­bu­ţia pre­pa­ra­te­lor far­ma­ce­u­ti­ce. În ulti­mii 2 ani, acest SRL a câş­ti­gat pes­te 70 de lici­ta­ţii orga­ni­za­te de insti­tu­ţi­i­le medi­ca­le din repu­bli­că în valoa­re de apro­xi­ma­tiv 10 mili­oa­ne de lei.

508-sturzu-ionCNI verifică conducerea BNM. Tabârţă a scăpat

Ion Sturzu a ajuns la BNM de la Cur­tea de Con­tu­ri (CC) şi pare cel mai modest vice­gu­ver­na­tor, dacă e să ne rapor­tăm la ave­rea sa. În ulti­ma sa decla­ra­ţie cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­tă­ţi, depu­să la înce­pu­tul anu­lui 2014, Sturzu a indi­cat că deţi­ne doar un apar­ta­ment de 82 m.p. În 2013, aces­ta a avut înca­să­ri sala­ri­a­le, de la CC şi BNM, de pes­te 300 mii de lei, iar soţia sa, anga­ja­tă la Vic­to­ri­a­bank, de 80 mii de lei. Sturzu avea, în mar­tie 2014, aproa­pe 200 mii de lei (în USD) în con­tu­ri.

508-aureliu-cincileiÎn luna sep­tem­brie 2014, CNI a ini­ţi­at, din ofi­ciu, con­troa­le în pri­vinţa con­du­ce­rii BNM. Ast­fel, Dorin Dră­gu­ţa­nu a fost sus­pec­tat că nu a decla­rat veni­tu­ri­le soţi­ei sale, obţi­nu­te în 2013, fap­tă pen­tru care este sus­pec­tat şi Marin Moloşag. Aure­liu Cin­ci­lei e sus­pec­tat că nu şi-a decla­rat toa­te auto­mo­bi­le­le, iar Emma Tăbârţă, că nu a decla­rat fir­ma soţu­lui. Repre­zen­tanţii CNI ne-au infor­mat că la 5 febru­a­rie 2015 a fost fina­li­zat con­tro­lul în pri­vinţa Emmei Tăbârţă, iar CNI a cla­sat cau­za, deo­a­re­ce soţul vice­gu­ver­na­toa­rei a deve­nit fon­da­tor şi admi­nis­tra­tor de fir­mă în 2014, în timp ce insti­tu­ţia a veri­fi­cat decla­ra­ţia ei pe 2013.

Arti­co­lul 71 din Legea cu pri­vi­re la BNM inter­zi­ce insti­tu­ţi­ei să acor­de asis­tenţă finan­ci­a­ră, fie în for­ma unui împru­mut direct sau indi­rect, fie prin cum­pă­ra­rea unui împru­mut, par­ti­ci­pa­rea în cadrul unui împru­mut sau uti­li­za­rea ori­că­rui instru­ment din care rezul­tă ori­ca­re obli­ga­ţiu­ni, pre­lu­a­rea unei dato­rii sau alte acţiu­ni ana­lo­a­ge. Totu­şi, prin dero­ga­re, Ban­ca Naţio­na­lă poa­te să acor­de cre­di­te ori­că­rui sala­ri­at al său în baza regu­la­men­tu­lui apro­bat de Con­si­li­ul de admi­nis­tra­ţie. ZdG a con­tac­tat repre­zen­tanţii BNM pen­tru a vedea cum putem lua cunoş­tinţă de regu­la­men­tul prin care şefii insti­tu­ţi­ei au obţi­nut cre­di­te­le pre­fe­renţi­a­le, doar că, repre­zen­tanţii BNM ne-au spus că acel regu­la­ment poa­te fi con­su­lat doar de către anga­ja­ţii Băn­cii, per­soa­ne­le din afa­ra insti­tu­ţi­ei nea­vând acces la el.

BNM refuză să discute

Marţi, 24 febru­a­rie, ZdG i-a con­tac­tat în repe­ta­te rân­du­ri pe Dorin Dră­gu­ţa­nu, Marin Moloşag şi Emma Tăbârţă, cei care au obţi­nut cre­di­te­le pre­fe­renţi­a­le de la insti­tu­ţia din care fac par­te, însă aceş­tia nu au răs­puns la tele­foa­ne­le mobi­le. La cele de ser­vi­ciu, ni s-a spus că ofi­ci­a­lii sunt ocu­pa­ţi. Ase­me­nea infor­ma­ţii am pri­mit şi de la Ser­vi­ci­ul de Pre­să al BNM, care, după ce am pre­ci­zat subiec­tul la care am dori să dis­cu­tăm, ne-au spus că şefii BNM ar fi foar­te ocu­pa­ţi.

Mier­cu­ri, 25 febru­a­rie 2015, ZdG a con­ti­nu­at să con­tac­te­ze şefii BNM, în spe­cial pe Dorin Dră­gu­ţa­nu, Emma Tăbârţă şi Marin Moloşag. La tele­foa­ne­le mobi­le nu au răs­puns, iar din anti­ca­me­ra ni s-a zis că ar fi, iară­şi ocu­pa­ţi. Ni s-a spus însă că, mesa­jul nos­tru, pre­cum şi tema la care am dori să dis­cu­tăm cu ei le-a fost adu­să la cunoş­tinţă.

Inves­ti­ga­ţia a fost rea­li­za­tă în cadrul Cam­pa­niei „Jur­na­li­ş­ti pen­tru inte­gri­ta­te în ser­vi­ci­ul public”, desfă­şu­ra­tă de Cen­trul de Inves­ti­ga­ţii Jur­na­lis­ti­ce cu supor­tul Pro­gra­mu­lui Bună Guver­na­re al Fun­da­ţi­ei Soros Mol­do­va. Insti­tu­ţia finanţa­toa­re nu influ­enţea­ză în niciun fel subiec­tul şi conţi­nu­tul inves­ti­ga­ţi­i­lor publi­ca­te.

Acest articol a apărut în Ediția print a Ziarului de Gardă din 26 februarie 2015.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

  • лили

    pen­tru ase­me­nea situ­a­tii in ori­ce alta tara per­soa­ne­le viza­te ar fi fost atra­si la ras­pun­de­re si numai aveau posi­bi­li­ta­te sa mai acti­veze in insti­tu­ti­i­le sta­tu­lui, numai nu in RM, pen­tru ca anu­me asa per­soa­ne sunt pro­te­ja­te. Vai de tine Mol­do­vi­oa­ra…

  • Ion

    Deta­lii foar­te ruși­noa­se. Oame­nii cu obraz in ast­fel de situ­a­ții își dau demi­sia. Nu va fi cazul aces­tor per­ver­și de la câr­ma băn­cii națio­na­le. Rămâ­ne doa sa spe­ram ca măcar Par­la­men­tul se va sesi­za si o sa-i matu­re pe nesa­ti­o­sii astea de incom­pe­ten­ți, care ne-au sără­cit in doar câte­va sap­tamâ­ni.

  • vic­tor

    cre­di­te sunt cre­di­te, nu se ascund unde­va , sunt trans­pa­ren­te, fap­tul sunt pre­fe­ren­ti­a­le, asta deja depin­de de ban­ci, prin­ci­pa­lul Ban­ca sa-si intoar­ca banii,

    • Elvi­ra

      Vic­tor, tu esti sau spa­lat tare pe cre­ie­ri, sau pla­tit, sau pur si sim­plu rau-intentionat. Te remar­ci prin comen­ta­ri­i­le tale mani­pu­la­to­rii, incer­ci mereu sa detur­ne­zi sen­sul unui arti­col, unei inves­ti­ga­tii. Degea­ba! Nu paca­les­ti pe niciun om cu min­tea trea­za.

  • helen

    bra­vo ZdG pen­tru mun­ca voas­tra rea­li­za­ta si sa nu-i lasa­ti in pace ! sa fie tra­si la ras­pun­de­re !

  • Nina D.

    Este impo­si­bil sa fie ade­va­rat! Ce se face,dragi con­ce­ta­te­ni, in Tara aceas­ta? Si mai depar­te ce? Se va mai ocu­pa cine­va de aces­te lucru­ri? ZDG , sun­te­ti EROII ade­va­ra­ti !

  • Ste­pan

    Toti is buni la noi, sunt dea­cord, dar de ce nu s-a ara­tat si des­prea spa­la­ri­le de bani ale lui Petren­co Gro­go­re, spre exem­plu, care a spa­lat bani­so­ri grei de pe afa­ce­ri ile­ga­le si plus si mai are si un liceu pri­vat pen­tru care nu achi­ta impo­zi­te, tot este des­tul de grav, nu ?

  • un om

    ..ca fapt divers..este esenţi­al să se ştie..că în ori­ce ţară..salariaţii au aces­te faci­li­tă­ţi la împru­mut cu dobîn­dă mică sau chiar fără.Aşa că mai vedeţi şi pe alţii din afa­ra graniţei.Cît pri­vesc ave­ri­le şi decla­ra­te incorect..aici se impu­ne legea.

  • Vasi­le

    Dra­gu­tan un alt nepot de-a lui Ghim­pu din incom­pe­ten­ta caru­ia am vazut ce pros­tii s efac pe pia­ta mone­ta­ra, sa nu mai spun si de BEM ca sigur a min­cat si el de aco­lo, avind pir­ghii d econ­trol direc­te asu­pra bani­ci­lor din RM el sigur tre­bu­ia sa gaseas­ca momen­te de a impie­di­ca fur­tu­ri­le de la BEM.

    • Alinac2

      Chiar mai sigur decit sigur.

  • John

    Sa vina DNA-ul,sa veri­fi­ce!

  • andrei

    Numai in Mol­do­va e posi­bil sa ajun­ga in con­du­ce­re oame­ni cu anti­ce­den­te penale..Nu mai spun ca poli­ti­ca si afa­ce­ri­le sunt acti­vi­ta­ti sepa­ra­te
    in tari­le euro­pe­ne.

    ..http://cms4.jurnal.md/ro/import/2013/9/2/viceministrul-muncii-acuzata-de-implicare-in-schema-de-contrabanda-1155974/

  • GFI

    Auuu!!!! Pro­cu­ro­rul Gene­ral, Direc­to­rul CNA este atin­să ver­ti­ca­li­ta­tea și dem­ni­ta­tea Dstră. Acest arti­col este momen­tul sesi­ză­rii sau auto­se­si­ză­rii. Avem o bănu­ia­lă rezo­na­bi­lă. Tăce­rea Dstră = cri­mi­na. Totul are un sfâr­șit logic…
    Sun­te­ți obli­ga­ți de arti­co­lul 265 CPP RM la urmă­toa­re­le:
    (3) Dacă a depis­tat o infra­cţiu­ne ori a con­sta­tat o bănu­ia­lă rezo­na­bi­lă cu pri­vi­re la o infra­cţiu­ne comi­să, ofi­ţe­rul de urmă­ri­re pena­lă, cola­bo­ra­to­rul orga­ne­lor de con­sta­ta­re menţio­na­te la art. 273 alin. (1) lit. a) – c) sau pro­cu­ro­rul întoc­meş­te un proces-verbal în care con­sem­nea­ză cele con­sta­ta­te şi con­co­mi­tent dis­pu­ne înre­gis­tra­rea ime­di­ată a auto­se­si­ză­rii pen­tru a înce­pe urmă­ri­rea pena­lă.
    Auuu!!!! Aten­ție! pedeap­să obș­teas­că se apro­pie.

    • Alinac2

      Nu prea cred.

  • har­nic

    Bra­vo Zia­rul de Gar­dă! Cu așa con­du­că­to­ri la BNV spe­cu­la­ți­i­le valu­ta­re și fali­men­tă­ri­le băn­ci­lor comer­ci­a­le sunt ine­vi­ta­bi­le. Stra­niu că nu rec­țio­nea­ză orga­ne­le com­pe­ten­te și con­du­ce­rea par­la­men­tu­lui.

  • regu­la­men­tul per­mi­te

    Folo­si­rea situ­a­ti­ei de ser­vi­ciu in inte­re­se per­so­nal? Nu cred.

  • dan

    asa a fost, este si va fi, fara inter­ven­tii ghi­ru­gi­ca­le nu sca­pam de acest can­cer

  • dan

    si inca una, CNI, CNA s.a. sunt pen­tru nai­vi, o mare par­te a popu­la­ti­ei, chiar si din cei ce se pre­tind a fi mare comen­ta­to­ri, chiar nu inte­leg in ce rahat se afla Mol­do­va

  • vasi­le

    la inchi­soa­re le este locul la toti,la cea mai mir­sa­va inchisoare.acolo sa fie toti mem­brii guvernului,parlamentului,primariei,BNM,si toa­te insti­tu­ti­i­le sta­tu­lui.

  • Alinac2

    Dra­ga ziar, sti­ma­ti citi­to­ri daca mai nu demult vor­beam cam nepo­li­ti­cos fata de ceta­te­nii de pes­te prut ca sunt tiga­ni, ca sunt asa si mai asa asta­zi cu pare­re de rau ii admir pen­tru cura­jul cu care lup­ta cu nedrep­ta­tea si imi pare pro­fund de rau sa zic dar cred ca doar o uni­re cu Roma­nia ne-ar aju­ta sa sca­pam de ban­di­tii de la guver­na­re. Inca oda­ta imi spun mie si va spun si voua ca mie rusi­ne de tara unde tra­iesc. Mie rusi­ne si tot­o­da­ta si o mare fri­ca.

    • tigan

      cu pare­ri­le tale de rau, asa si vei rami­ne asa si mai asa

  • patri­ot

    Unde este Inspec­to­ra­tul Fis­cal? in cores­pun­de­re cu pre­ve­de­ri­le Codu­lui Fis­cal per­soa­na care a avut faci­li­ta­te in for­ma de cre­dit cu doban­da redu­sa este nece­sa­ra impo­zi­ta­rea Veni­tu­lui res­pec­tiv , inves­ti­ga­ti cazul dat la Fis­ca­le

  • Ovi­diu

    In dome­niu finan­ci­ar se stie ca se fac bani, mul­ti din­tre ei vin din sec­to­rul pri­vat, aco­lo unde sala­ri­i­le stiu toti sa sunt un euro si sunt cu 3 ori chiar 4 zerouri….apropo deja peda­la­ti aces­te sti­ri de 2-3 luni…

  • Simion

    Ban(c)da Natio­na­la a Mol­do­vei, ce mai vre­ti. Cel mai bine sa-si dea foc, caci abjec­tii ca ei, ban­di­tii ban­ci­lor, fac umbra degea­ba aces­tui pamant. Cat des­pre Dra­gu­z­zan, este un sar­la­tan. Praf de pus­ca exis­ta des­tu­la…

  • Pro

    De cand se dis­cu­ta pro­ble­ma cre­di­te­lor de 0.5% la BNM si zadar­nic !? Daca mai este cine­va viu – inchi­de­ti “tre­u­ca” asta oda­ta ! Desi­gur fara Srl-ul asta de 5 lei… Doam­ne, de ce nu-i pedep­ses­ti, doam­na ! Popo­rul se sufo­ca in sara­cie, iar ei doar la dansii se gan­desc. Uni­rea si doar uni­rea ne sca­pa.