508-dragutanu,-tabirta,-molosag

„DRESORII” LEULUI: Afacerile, casele de lux şi creditele preferenţiale de la Banca Naţională

Dorin Dră­gu­ţanu, guver­na­to­rul Băn­cii Naţio­nale a Mol­do­vei (BNM), cu un sala­riu lunar de apro­xi­ma­tiv 75 de mii de lei, locu­ieşte într-o casă par­ti­cu­lară la mar­gi­nea Chi­şi­nă­u­lui, pusă în gaj, în 2010, pen­tru un cre­dit mai mult decât pre­fe­renţial, cu o dobândă de doar 0,5%, luat direct de la BNM. De ast­fel de cre­dite au bene­fi­ciat, în ulti­mii ani, cel puţin alţi doi con­du­că­tori ai insti­tu­ţiei care dic­tează regu­lile de joc pe piaţa valu­tară din R. Mol­dova: prim-viceguvernatorul Marin Moloşag şi vice­gu­ver­na­toa­rea Emma Tăbârţă, care, la fel, locu­ieşte împre­ună cu soţul, impli­cat în afa­ceri, într-o casă de lux din comuna Stă­u­ceni.

BNM este con­dusă de guver­na­to­rul Dorin Dră­gu­ţanu, numit de Par­la­ment în noiem­brie 2009, secon­dat de prim-viceguvernatorul Marin Moloşag, avan­sat în decem­brie 2009, după ce ante­rior a fost vice­gu­ver­na­tor, şi de trei vice­gu­ver­na­tori: Emma Tăbârţă, numită în octom­brie 2008, Ion Sturzu şi Aure­liu Cin­ci­lei, ambii votaţi de Par­la­ment în iulie 2013. În timp ce întreaga soci­e­tate tră­ieşte în aceste zile în sus­pans, încer­când să anti­ci­peze per­spec­ti­vele leu­lui, cei care-i decid soarta duc un trai mai mult decât decent, obţinând cre­dite pre­fe­renţi­ale, având case şi maşini luxoase, dar şi veni­turi de mili­oane.

508-casa-dragutanu-(2)Casa de milioane şi creditul preferenţial

Dorin Dră­gu­ţanu a decla­rat, pe anul 2013, un venit de aproape 900 de mii de lei, adică apro­xi­ma­tiv 75 de mii de lei lunar. Împre­ună cu soţia sa, Oti­lia, şi cei doi copii ai lor, guver­na­to­rul locu­ieşte într-o casă cu două nive­luri de la mar­gi­nea Chi­şi­nă­u­lui. Imo­bi­lul, care are, cel puţin ofi­cial, 116 m.p., se întinde pe un teren cu o supra­faţă de aproape 600 m.p., intrat în pose­sia soţi­lor Dră­gu­ţanu în urma unui con­tract de înstră­i­nare cu con­di­ţia întreţi­ne­rii pe viaţă. În 2008, tere­nul şi imo­bi­lul au fost puse în gaj la Vic­to­ri­a­bank, pen­tru un cre­dit de 705 mii de lei. Trei ani mai târ­ziu, în febru­a­rie 2011, după ce Dră­gu­ţanu devine guver­na­tor, casa şi tere­nul devin iarăşi obiec­tul unui con­tract de ipo­tecă pen­tru un cre­dit de 840 mii de lei. Doar că, de această dată, sem­na­tara con­trac­tu­lui nu este o bancă comer­ci­ală, ci chiar BNM, insti­tu­ţie pe care Dorin Dră­gu­ţanu o con­duce.

Cre­di­tul pe care ofi­ci­a­lul l-a obţi­nut este indi­cat şi în decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tăţi pe care acesta le-a depus, în ulti­mii ani, la Comi­sia Naţio­nală de Inte­gri­tate (CNI), în ele, însă, fiind ascunsă denu­mi­rea insti­tu­ţiei care le-a ofe­rit. Dar, din decla­ra­ţii, aflăm că cre­di­tul, care tre­buie ram­bu­r­sat până în octom­brie 2016, are o rată a dobân­zii extrem de atrac­tivă şi nemaiîn­tâl­nită pe piaţă, de doar 0,5%. Cu alte cuvinte, fami­lia Dră­gu­ţanu plă­teşte cu apro­xi­ma­tiv 20 de mii de lei mai mult peste suma pe care a contractat-o de la BNM, în con­di­ţi­ile în care, muri­to­rii de rând, pen­tru un cre­dit ase­mă­nă­tor, obţi­nut de la băn­cile comer­ci­ale, ar tre­bui să plă­tească în plus vreo 600 de mii de lei peste suma împru­mu­tată, res­pec­tiv, nu mai puţin de 1,4 mili­oane de lei, dacă facem cal­cu­lele raportându-ne la o rată anu­ală a dobân­zii de 15%. Guver­na­to­rul, pe lângă cre­dit, are şi câteva con­turi ban­care, în care păs­trează peste 80 mii de lei. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea au fost des­chise la Moldova-Agroindbank.

508-familia-dragutanuFirma soţiei şi contractele de milioane cu statul

În 2012, şi soţia guver­na­to­ru­lui, Oti­lia Dră­gu­ţanu, a bene­fi­ciat de un cre­dit de 330 mii de lei pen­tru pro­cu­ra­rea unei maşini în lea­sing, un Vol­k­swa­gen Tiguan, fabri­cat chiar în 2012. Cre­di­tul, în euro, obţi­nut de la o insti­tu­ţie ban­cară de la noi, nu mai este însă unul pre­fe­renţial, ca cel de la BNM, ci cu o dobândă anu­ală de 10,99%. Oti­lia Dră­gu­ţanu este cunos­cută în lumea mondenă de la Chi­şi­nău ca fiind o pros­peră femeie de afa­ceri. Con­form date­lor ofe­rite de Camera Înre­gis­tră­rii de Stat (CÎS), aceasta este fon­da­toa­rea a 5 SRL-uri, cu afa­ceri în mai multe dome­nii. Prima, „Ano­di­lia” SRL, deţi­nă­toa­rea bran­du­ri­lor Ber­li­zzo Group, care implică Ber­li­zzo Transla­tions (birou de tra­du­ceri), Ber­li­zzo Events (orga­ni­za­rea eve­ni­men­te­lor) şi Com­mu­ni­ca­tions Bou­ti­que (con­sul­tanţă şi ser­vi­cii de rela­ţii publice), a fost fon­dată în 2002, împre­ună cu veri­şo­rul ei, Ana­tol Palade (ambii având câte 50%), direc­tor la „Pro­con­sul­ting” SRL, com­pa­nie ce pro­pune con­sul­tanţă în mana­ge­ment, mar­ke­ting, finanţe şi inves­ti­ţii, dezvol­tare regio­nală sau par­te­ne­ri­ate publice-private, dar şi fon­da­tor a alte 3 SRL-uri.

Firma „Ano­di­lia” SRL a câş­ti­gat, doar în 2013, trei con­tracte cu insti­tu­ţi­ile sta­tu­lui pen­tru orga­ni­za­rea unor eve­ni­mente. Ast­fel, în august 2014, firma soţiei guver­na­to­ru­lui a obţi­nut un con­tract în valoare de 2,88 mili­oane de lei pen­tru ser­vi­cii de orga­ni­zare şi desfă­şu­rare a Fes­ti­va­lu­lui „Ziua Vinu­lui 2014”. În noiem­brie 2014, între Ofi­ciul Naţio­nal al Viei şi Vinu­lui, care a orga­ni­zat lici­ta­ţia, şi firma Oti­liei Dră­gu­ţanu a fost sem­nat un acord adi­ţio­nal de micşo­rare, prin care suma con­trac­tu­lui a fost redusă cu 770 mii de lei. În noiem­brie 2014, „Ano­di­lia” SRL a câş­ti­gat lici­ta­ţia orga­ni­zată de Minis­te­rul Agri­cul­tu­rii şi Indus­triei Ali­men­tare (MAIA) pen­tru ser­vi­cii de ela­bo­rare a con­ce­pţiei şi rea­li­za­rea regiei săr­bă­to­rii Ziua lucră­to­ru­lui din agri­cul­tură şi indus­tria pre­lu­cră­toare. Con­trac­tul, în valoare de 183 mii de lei, a reve­nit fir­mei fami­liei Dră­gu­ţanu în urma unei lici­ta­ţii la care a par­ti­ci­pat un sin­gur agent eco­no­mic, câş­ti­gă­to­rul. În decem­brie 2014, „Ano­di­lia” a obţi­nut un alt con­tract, în valoare de 260 mii de lei, pen­tru ser­vi­cii de orga­ni­zare şi desfă­şu­rare a Ver­ni­sa­ju­lui Vinu­lui în Chi­şi­nău, lici­ta­ţie orga­ni­zată, la fel, de Ofi­ciul Naţio­nal al Viei şi Vinu­lui, insti­tu­ţie din sub­or­di­nea MAIA.

308-anatol-paladePartenerii soţiei guvernatorului

Firma „Ano­di­lia” SRL este, la rându-i, fon­da­toa­rea altor două SRL-uri. Prima din­tre ele, „Caro Tra­vel” SRL, e o agenţie de turism, iar firma fami­liei Dră­gu­ţanu deţine 60% din capi­ta­lul ei social, cele­lalte 40% apa­rţinând Car­mi­nei Dan-Dorogoi. În 2011, „Ano­di­lia” a fon­dat, împre­ună cu Lud­mila Andro­nic şi Vita­lie Con­dra­ţ­chi, firma SRL „Con­viot”, cu obiec­tive de acti­vi­tate decla­rate în publi­ci­tate, acti­vi­tăţi de radio şi tv etc. Oti­lia Dră­gu­ţanu figu­rează în cali­tate de fon­da­toare şi la firma „Oti­dia” SRL, împre­ună cu Diana Palade-Uţică, anga­jată la Tele­ra­dio Mol­dova, firmă spe­cia­li­zată în mai multe tipuri de comerţ.

A cin­cea firmă a fami­liei Dră­gu­ţanu este Între­prin­de­rea Mixtă „Man­dot”, la care Oti­lia Dră­gu­ţanu (20%) este aso­ci­ată cu doi cetă­ţeni români, Man­caş Dra­goş Cos­min (60%) şi Axinte Mădă­lina Codruţa (20%). Cos­min Man­caş, par­te­ne­rul fami­liei Dră­gu­ţanu, este impli­cat în mai multe afa­ceri în Româ­nia, cum ar fi comer­ci­a­li­za­rea covri­gi­lor şi a altor pro­duse de pati­se­rie, dar şi în câteva scan­da­luri. În R. Mol­dova, „Man­dot” are, prin­tre obiec­ti­vele de acti­vi­tate decla­rate, fabri­ca­rea pâi­nii şi comer­ci­a­li­za­rea pro­du­se­lor de pati­se­rie. În 2014, „Man­dot” activa în incinta Pieţei Cen­trale, pe str. Arme­nească, 50. Deşi deţine 5 firme, Oti­lia Dră­gu­ţanu a rapor­tat, în 2012 — 2013, divi­dende doar din acti­vi­ta­tea unui sin­gur SRL, „Ano­di­lia”, în sumă totală de circa 700 mii de lei.

508-emma-tabirtaCasa, creditul şi afacerile familiei viceguvernatoarei

Emma Tăbârţă, care deţine fun­cţia de vice­gu­ver­na­toare încă din 2008, a obţi­nut şi ea, la fel ca şeful său, Dorin Dră­gu­ţanu, în 2010, un cre­dit pre­fe­renţial de 2 mili­oane de lei, cu o dobândă de doar 0,5%, de la BNM. Banii urmează a fi ram­bu­r­saţi timp de 15 ani, res­pec­tiv, până în 2025. Pe lângă acest cre­dit, pen­tru care Tăbârţă şi-a pus în gaj apar­ta­men­tul de 123,7 m.p. din cen­trul Chi­şi­nă­u­lui, aceasta mai are pe numele său şi alte cre­dite: unul de 16500 de euro (340 mii de lei), luat tot în 2010, cu o rată a dobân­zii de 12,5%, şi altul de 400 mii de lei, luat în 2012, cu o rată a dobân­zii de 6%. Şi soţul său, Ion Echim, are două cre­dite: unul de 76 mii de euro, con­trac­tat în 2013, şi altul, tot din 2013, de 600 mii de lei, luat fără dobândă (!).

508-casa-tabartaPe lângă apar­ta­men­tul din cen­trul Chi­şi­nă­u­lui, „dotat” cu garaj, Emma Tăbârţă deţine şi o casă în comuna Stă­u­ceni, la câţiva kilo­me­tri de capi­tală. Imo­bi­lul este eva­luat de expe­rţii cadas­trali la peste 1 milion de lei, preţul de piaţă fiind însă mult mai mare. Casa are 126 m. p. şi a fost pro­cu­rată de Emma Tăbârţă în 2010, după ce, ante­rior, pe ea fusese pus seches­tru, imo­bi­lul fiind con­struit de o altă per­soană, în baza unui cre­dit ban­car obţi­nut de la Come­rţ­bank. În 2012, în urma unui con­tract de dona­ţie, Ion Echim, soţul vice­gu­ver­na­toa­rei, a deve­nit pro­pri­e­tar al unei jumă­tăţi din imo­bil. Echim, soţul Emmei Tăbârţă, este fos­tul adjunct al direc­to­ru­lui gene­ral al Agenţiei Naţio­nale pen­tru Pro­te­cţia Con­cu­renţei, acum Con­si­liul Con­cu­renţei. Între timp, acesta a ple­cat din cadrul insti­tu­ţiei şi s-a lan­sat în afa­ceri. Con­form CÎS, Ion Echim este fon­da­to­rul şi admi­nis­tra­to­rul fir­mei „Sun­grain Group”, din str. Vero­nica Micle 1, cu acti­vi­tăţi în agri­cul­tură (cul­tura plan­te­lor cere­a­li­ere, a legu­me­lor etc.). Acest SRL este, la rându-i, fon­da­to­rul altei firme, „Sun­grain Agro”, cu ace­leaşi acti­vi­tăţi. SRL-ul este admi­nis­trat de un cetă­ţean ucrai­nean, Via­ce­slav Khi­mich, şi îşi are sediul într-un ofi­ciu din str. Ber­nar­da­zzi.

508-molosag-marinMilionarul Cincilei cu soţie ministră

Dacă Dorin Dră­gu­ţanu a obţi­nut un cre­dit de 840 mii de lei cu o rată a dobân­zii de doar 0,5%, iar vice­gu­ver­na­toa­rea Emma Tăbârţă unul de 2 mili­oane de lei, prim-viceguvernatorul Marin Moloşag a obţi­nut, în ace­leaşi con­di­ţii, tot de la BNM, un cre­dit de 1,93 mili­oane de lei. Banii au fost soli­ci­taţi în 2010 şi urmează a fi res­ti­tuiţi băn­cii până în 2025. Amin­tim aici că, după ce a obţi­nut cre­di­tul de la BNM, Moloşag şi-a des­chis, împre­ună cu soţia, în anii 2011-2012, mai multe con­turi ban­care, unde deţi­nea, la înce­put de 2014, aproape 800 mii de lei. Prim-viceguvernatorul are, împre­ună cu soţia, trei apar­ta­mente, de 32, 44 şi 67 m.p., şi un teren agri­col, pro­cu­rat în 2010. Tot­o­dată, la înce­put de 2014, soţii Marin şi Iraida Moloşag au decla­rat că au pre­luat drep­tu­rile care derivă dintr-un con­tract de inves­tire în con­stru­cţia unui spa­ţiu loca­tiv pe str. Zelin­ski din Chi­şi­nău.

508-ruxanda-pdAure­liu Cin­ci­lei şi Ion Sturzu, cei mai noi vice­gu­ver­na­tori, nu o duc mai rău decât cole­gii lor din admi­nis­tra­ţia BNM, ba dim­po­trivă. Ast­fel, Aure­liu Cin­ci­lei, care a fost, până la numi­rea în fun­cţia de vice­gu­ver­na­tor, preşe­dinte la Euro­cre­di­tbank, insti­tu­ţie care s-a con­frun­tat în acea peri­oadă cu grave pro­bleme, a avut, în 2012, un venit de 1,5 mili­oane de lei doar din sala­riu. În con­turi des­chise în 2013 şi 2014, Cin­ci­lei deţine apro­xi­ma­tiv 600 mii de lei. Vice­gu­ver­na­to­rul are 3 tere­nuri agri­cole, două case de locuit, una din­tre care de peste 300 m.p., în Chi­şi­nău, eva­lu­ată de expe­rţi cadas­trali la aproape 2 mili­oane de lei, dar şi două apar­ta­mente, de 67 şi 91 m.p. Cin­ci­lei este căsă­to­rit cu Ruxanda Gla­van, noua minis­tră a Mun­cii, Pro­te­cţiei Soci­ale şi Fami­liei, cea care deţine 100% din firma „Gla­vi­rux” SRL, spe­cia­li­zată în impor­tul şi dis­tri­bu­ţia pre­pa­ra­te­lor far­ma­ce­u­tice. În ulti­mii 2 ani, acest SRL a câş­ti­gat peste 70 de lici­ta­ţii orga­ni­zate de insti­tu­ţi­ile medi­cale din repu­blică în valoare de apro­xi­ma­tiv 10 mili­oane de lei.

508-sturzu-ionCNI verifică conducerea BNM. Tabârţă a scăpat

Ion Sturzu a ajuns la BNM de la Cur­tea de Con­turi (CC) şi pare cel mai modest vice­gu­ver­na­tor, dacă e să ne rapor­tăm la ave­rea sa. În ultima sa decla­ra­ţie cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tăţi, depusă la înce­pu­tul anu­lui 2014, Sturzu a indi­cat că deţine doar un apar­ta­ment de 82 m.p. În 2013, acesta a avut înca­sări sala­ri­ale, de la CC şi BNM, de peste 300 mii de lei, iar soţia sa, anga­jată la Vic­to­ri­a­bank, de 80 mii de lei. Sturzu avea, în mar­tie 2014, aproape 200 mii de lei (în USD) în con­turi.

508-aureliu-cincileiÎn luna sep­tem­brie 2014, CNI a ini­ţiat, din ofi­ciu, con­troale în pri­vinţa con­du­ce­rii BNM. Ast­fel, Dorin Dră­gu­ţanu a fost sus­pec­tat că nu a decla­rat veni­tu­rile soţiei sale, obţi­nute în 2013, faptă pen­tru care este sus­pec­tat şi Marin Moloşag. Aure­liu Cin­ci­lei e sus­pec­tat că nu şi-a decla­rat toate auto­mo­bi­lele, iar Emma Tăbârţă, că nu a decla­rat firma soţu­lui. Repre­zen­tanţii CNI ne-au infor­mat că la 5 febru­a­rie 2015 a fost fina­li­zat con­tro­lul în pri­vinţa Emmei Tăbârţă, iar CNI a cla­sat cauza, deo­a­rece soţul vice­gu­ver­na­toa­rei a deve­nit fon­da­tor şi admi­nis­tra­tor de firmă în 2014, în timp ce insti­tu­ţia a veri­fi­cat decla­ra­ţia ei pe 2013.

Arti­co­lul 71 din Legea cu pri­vire la BNM inter­zice insti­tu­ţiei să acorde asis­tenţă finan­ci­ară, fie în forma unui împru­mut direct sau indi­rect, fie prin cum­pă­ra­rea unui împru­mut, par­ti­ci­pa­rea în cadrul unui împru­mut sau uti­li­za­rea ori­că­rui instru­ment din care rezultă ori­care obli­ga­ţiuni, pre­lu­a­rea unei dato­rii sau alte acţiuni ana­lo­age. Totuşi, prin dero­gare, Banca Naţio­nală poate să acorde cre­dite ori­că­rui sala­riat al său în baza regu­la­men­tu­lui apro­bat de Con­si­liul de admi­nis­tra­ţie. ZdG a con­tac­tat repre­zen­tanţii BNM pen­tru a vedea cum putem lua cunoş­tinţă de regu­la­men­tul prin care şefii insti­tu­ţiei au obţi­nut cre­di­tele pre­fe­renţi­ale, doar că, repre­zen­tanţii BNM ne-au spus că acel regu­la­ment poate fi con­su­lat doar de către anga­ja­ţii Băn­cii, per­soa­nele din afara insti­tu­ţiei nea­vând acces la el.

BNM refuză să discute

Marţi, 24 febru­a­rie, ZdG i-a con­tac­tat în repe­tate rân­duri pe Dorin Dră­gu­ţanu, Marin Moloşag şi Emma Tăbârţă, cei care au obţi­nut cre­di­tele pre­fe­renţi­ale de la insti­tu­ţia din care fac parte, însă aceş­tia nu au răs­puns la tele­foa­nele mobile. La cele de ser­vi­ciu, ni s-a spus că ofi­ci­a­lii sunt ocu­paţi. Ase­me­nea infor­ma­ţii am pri­mit şi de la Ser­vi­ciul de Presă al BNM, care, după ce am pre­ci­zat subiec­tul la care am dori să dis­cu­tăm, ne-au spus că şefii BNM ar fi foarte ocu­paţi.

Mier­curi, 25 febru­a­rie 2015, ZdG a con­ti­nuat să con­tac­teze şefii BNM, în spe­cial pe Dorin Dră­gu­ţanu, Emma Tăbârţă şi Marin Moloşag. La tele­foa­nele mobile nu au răs­puns, iar din anti­ca­mera ni s-a zis că ar fi, iarăşi ocu­paţi. Ni s-a spus însă că, mesa­jul nos­tru, pre­cum şi tema la care am dori să dis­cu­tăm cu ei le-a fost adusă la cunoş­tinţă.

Inves­ti­ga­ţia a fost rea­li­zată în cadrul Cam­pa­niei „Jur­na­li­şti pen­tru inte­gri­tate în ser­vi­ciul public”, desfă­şu­rată de Cen­trul de Inves­ti­ga­ţii Jur­na­lis­tice cu supor­tul Pro­gra­mu­lui Bună Guver­nare al Fun­da­ţiei Soros Mol­dova. Insti­tu­ţia finanţa­toare nu influ­enţează în niciun fel subiec­tul şi conţi­nu­tul inves­ti­ga­ţi­i­lor publi­cate.

Acest articol a apărut în Ediția print a Ziarului de Gardă din 26 februarie 2015.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

  • лили

    pen­tru ase­me­nea situ­a­tii in orice alta tara per­soa­nele vizate ar fi fost atrasi la ras­pun­dere si numai aveau posi­bi­li­tate sa mai acti­veze in insti­tu­ti­ile sta­tu­lui, numai nu in RM, pen­tru ca anume asa per­soane sunt pro­te­jate. Vai de tine Mol­do­vi­oara…

  • Ion

    Deta­lii foarte ruși­noase. Oame­nii cu obraz in ast­fel de situ­a­ții își dau demi­sia. Nu va fi cazul aces­tor per­verși de la cârma băn­cii națio­nale. Rămâne doa sa spe­ram ca măcar Par­la­men­tul se va sesiza si o sa-i mature pe nesa­ti­o­sii astea de incom­pe­tenți, care ne-au sără­cit in doar câteva sap­tamâni.

  • vic­tor

    cre­dite sunt cre­dite, nu se ascund undeva , sunt trans­pa­rente, fap­tul sunt pre­fe­ren­ti­ale, asta deja depinde de banci, prin­ci­pa­lul Banca sa-si intoarca banii,

    • Elvira

      Vic­tor, tu esti sau spa­lat tare pe cre­ieri, sau pla­tit, sau pur si sim­plu rau-intentionat. Te remarci prin comen­ta­ri­ile tale mani­pu­la­to­rii, incerci mereu sa detur­nezi sen­sul unui arti­col, unei inves­ti­ga­tii. Degeaba! Nu paca­lesti pe niciun om cu min­tea treaza.

  • helen

    bravo ZdG pen­tru munca voas­tra rea­li­zata si sa nu-i lasati in pace ! sa fie trasi la ras­pun­dere !

  • Nina D.

    Este impo­si­bil sa fie ade­va­rat! Ce se face,dragi con­ce­ta­teni, in Tara aceasta? Si mai departe ce? Se va mai ocupa cineva de aceste lucruri? ZDG , sun­teti EROII ade­va­rati !

  • Ste­pan

    Toti is buni la noi, sunt dea­cord, dar de ce nu s-a ara­tat si des­prea spa­la­rile de bani ale lui Petrenco Gro­gore, spre exem­plu, care a spa­lat bani­sori grei de pe afa­ceri ile­gale si plus si mai are si un liceu pri­vat pen­tru care nu achita impo­zite, tot este des­tul de grav, nu ?

  • un om

    ..ca fapt divers..este esenţial să se ştie..că în orice ţară..salariaţii au aceste faci­li­tăţi la împru­mut cu dobîndă mică sau chiar fără.Aşa că mai vedeţi şi pe alţii din afara graniţei.Cît pri­vesc ave­rile şi decla­rate incorect..aici se impune legea.

  • Vasile

    Dra­gu­tan un alt nepot de-a lui Ghimpu din incom­pe­tenta caruia am vazut ce pros­tii s efac pe piata mone­tara, sa nu mai spun si de BEM ca sigur a min­cat si el de acolo, avind pir­ghii d econ­trol directe asu­pra bani­ci­lor din RM el sigur tre­buia sa gaseasca momente de a impie­dica fur­tu­rile de la BEM.

    • Alinac2

      Chiar mai sigur decit sigur.

  • John

    Sa vina DNA-ul,sa veri­fice!

  • andrei

    Numai in Mol­dova e posi­bil sa ajunga in con­du­cere oameni cu anti­ce­dente penale..Nu mai spun ca poli­tica si afa­ce­rile sunt acti­vi­tati sepa­rate
    in tarile euro­pene.

    ..http://cms4.jurnal.md/ro/import/2013/9/2/viceministrul-muncii-acuzata-de-implicare-in-schema-de-contrabanda-1155974/

  • GFI

    Auuu!!!! Pro­cu­ro­rul Gene­ral, Direc­to­rul CNA este atinsă ver­ti­ca­li­ta­tea și dem­ni­ta­tea Dstră. Acest arti­col este momen­tul sesi­ză­rii sau auto­se­si­ză­rii. Avem o bănu­ială rezo­na­bilă. Tăce­rea Dstră = cri­mina. Totul are un sfâr­șit logic…
    Sun­teți obli­gați de arti­co­lul 265 CPP RM la urmă­toa­rele:
    (3) Dacă a depis­tat o infra­cţiune ori a con­sta­tat o bănu­ială rezo­na­bilă cu pri­vire la o infra­cţiune comisă, ofi­ţe­rul de urmă­rire penală, cola­bo­ra­to­rul orga­ne­lor de con­sta­tare menţio­nate la art. 273 alin. (1) lit. a) – c) sau pro­cu­ro­rul întoc­meşte un proces-verbal în care con­sem­nează cele con­sta­tate şi con­co­mi­tent dis­pune înre­gis­tra­rea ime­di­ată a auto­se­si­ză­rii pen­tru a începe urmă­ri­rea penală.
    Auuu!!!! Aten­ție! pedeapsă obș­tească se apro­pie.

    • Alinac2

      Nu prea cred.

  • har­nic

    Bravo Zia­rul de Gardă! Cu așa con­du­că­tori la BNV spe­cu­la­ți­ile valu­tare și fali­men­tă­rile băn­ci­lor comer­ci­ale sunt ine­vi­ta­bile. Stra­niu că nu rec­țio­nează orga­nele com­pe­tente și con­du­ce­rea par­la­men­tu­lui.

  • regu­la­men­tul per­mite

    Folo­si­rea situ­a­tiei de ser­vi­ciu in inte­rese per­so­nal? Nu cred.

  • dan

    asa a fost, este si va fi, fara inter­ven­tii ghi­ru­gi­cale nu sca­pam de acest can­cer

  • dan

    si inca una, CNI, CNA s.a. sunt pen­tru naivi, o mare parte a popu­la­tiei, chiar si din cei ce se pre­tind a fi mare comen­ta­tori, chiar nu inte­leg in ce rahat se afla Mol­dova

  • vasile

    la inchi­soare le este locul la toti,la cea mai mir­sava inchisoare.acolo sa fie toti mem­brii guvernului,parlamentului,primariei,BNM,si toate insti­tu­ti­ile sta­tu­lui.

  • Alinac2

    Draga ziar, sti­mati citi­tori daca mai nu demult vor­beam cam nepo­li­ti­cos fata de ceta­te­nii de peste prut ca sunt tigani, ca sunt asa si mai asa astazi cu parere de rau ii admir pen­tru cura­jul cu care lupta cu nedrep­ta­tea si imi pare pro­fund de rau sa zic dar cred ca doar o unire cu Roma­nia ne-ar ajuta sa sca­pam de ban­di­tii de la guver­nare. Inca odata imi spun mie si va spun si voua ca mie rusine de tara unde tra­iesc. Mie rusine si tot­o­data si o mare frica.

    • tigan

      cu pare­rile tale de rau, asa si vei ramine asa si mai asa

  • patriot

    Unde este Inspec­to­ra­tul Fis­cal? in cores­pun­dere cu pre­ve­de­rile Codu­lui Fis­cal per­soana care a avut faci­li­tate in forma de cre­dit cu dobanda redusa este nece­sara impo­zi­ta­rea Veni­tu­lui res­pec­tiv , inves­ti­gati cazul dat la Fis­cale

  • Ovi­diu

    In dome­niu finan­ciar se stie ca se fac bani, multi din­tre ei vin din sec­to­rul pri­vat, acolo unde sala­ri­ile stiu toti sa sunt un euro si sunt cu 3 ori chiar 4 zerouri….apropo deja peda­lati aceste stiri de 2-3 luni…

  • Simion

    Ban(c)da Natio­nala a Mol­do­vei, ce mai vreti. Cel mai bine sa-si dea foc, caci abjec­tii ca ei, ban­di­tii ban­ci­lor, fac umbra degeaba aces­tui pamant. Cat des­pre Dra­gu­z­zan, este un sar­la­tan. Praf de pusca exista des­tula…

  • Pro

    De cand se dis­cuta pro­blema cre­di­te­lor de 0.5% la BNM si zadar­nic !? Daca mai este cineva viu – inchi­deti “tre­uca” asta odata ! Desi­gur fara Srl-ul asta de 5 lei… Doamne, de ce nu-i pedep­sesti, doamna ! Popo­rul se sufoca in sara­cie, iar ei doar la dansii se gan­desc. Uni­rea si doar uni­rea ne scapa.