(doc, email) Camerele de supraveghere a traficului, un proiect ucis de interese

Sistemul de monitorizare video a traficului rutier, implementat în 2014 în raioanele R. Moldova, este astăzi nefuncțional, fiind pus pe brânci de o gașcă de afaceriști, conectată la lumea politică, dar și de impotența statului, care, din cauza intereselor, nu a putut valorifica oportunitatea de a avea siguranță în trafic și încasări la buget. ZdG a analizat sute de documente, inclusiv mesaje private ale persoanelor implicate în proiect și prezintă detalii din culisele business-ului cu camere video de pe traseele naționale, ruinat de interese, negocieri politice, lobby, dosare penale dubioase și identități false. În vârful afacerii s-au aflat un afacerist cu dublă identitate, deputatul și secretarul general al PLDM, Victor Roșca, dar și mai mulți intermediari, unii dintre care s-au aflat în funcții publice.

În noiembrie 2013, traficul rutier din mun. Chișinău începea să fie supravegheat de camere video. Inițial, doar două intersecții din capitală figurau în program. Treptat, acesta s-a dezvoltat, iar în iulie 2015, 41 de intersecții erau supravegheate video de 350 de camere. Sistemul a fost inițiat dintr-un grant de 5 milioane USD, acordat de Guvernul Chinei. În aprilie 2014, la câteva luni de la implementarea proiectului în Chișinău, 79% dintre cetățenii R. Moldova intervievați în cadrul Barometrului Opiniei Publice realizat de Institutul de Politici Publice aveau păreri pozitive despre acest program, considerând camerele din trafic „binevenite, care disciplinează participanții”. Dintre aceștia, 77% afirmau că ar fi necesar de instalat camere de supraveghere a traficului rutier și pe drumurile naționale.

14 raioane, un municipiu și 3 firme

Doleanța cetățenilor a fost realizată de un grup de firme conectate la un singur centru de comandă. Inițial, s-a efectuat un studiu de fezabilitate, fiind analizată necesitatea extinderii proiectului în toate raioanele, prin intermediul unor parteneriate publice-private. Regulile acestui parteneriat erau simple. Conducerea raioanelor organiza licitații pentru servicii de monitorizare a traficului rutier, iar firmele interesate erau îndreptățite să participe la ele. În 2014, proiectul a fost implementat în 14 raioane și în mun. Bălți. Cantemir a fost primul raion care a beneficiat de program. La tenderul pentru achiziționarea serviciilor de monitorizare a traficului rutier a participat o singură firmă, „Midland Engineering” SRL, care a și semnat, la 4 decembrie 2013, un contract de 2 milioane de lei cu reprezentanții Consiliului Raional (CR) Cantemir.

Au urmat, tot în 2014, tendere și contracte semnate de firma „Midland Engineering” și CR Ungheni, Anenii Noi, Hâncești, Orhei, Soroca, Cimișlia, Strășeni, Ocnița, Căușeni, Sângerei și Criuleni. CR Drochia și Leova au organizat licitații similare, câștigate, însă, de altă firmă, „Inforad” SRL. La Drochia, contractul a fost semnat inițial cu „Midland Engineering”, fiind perfectat ulterior pe numele „Inforad” SRL. Înțelegerile erau trase la indigo, fie că era vorba de reprezentanții „Midland Engineering” sau de cei ai „Inforad”. Toate contractele erau valabile timp de 4 ani, putând fi înnoite, sumele variind între 5 și 6 milioane de lei. Banii urmau să fie acumulați și împărțiți egal, în proporție de 50 la 50, între agentul economic și autorități, din amenzile rutiere pe care le achitau șoferii care comiteau încălcări în trafic. Și la Bălți, administrația locală a implementat proiectul de monitorizare video a traficului rutier, semnând, în decembrie 2013, un contract cu „Avtouragan” SRL. Și aici, autoritățile urmau să împartă banii din amenzile rutiere cu agentul economic, doar că, la Bălți, raportul era de 30% la 70% în favoarea municipalității, contractul fiind semnat pentru 25 de ani.

Campioana” licitațiilor, cumpărată de „olandezi”

Midland Engineering” SRL, care a câștigat cele mai multe licitații pentru monitorizarea video a traficului rutier (12) a fost fondată la Bălți, de Alexandr Diaciuc, în noiembrie 2013, cu o lună înainte de semnarea primului său contract cu CR Cantemir. Istoricul firmei arată că, în martie 2014, când încep să curgă contractele cu raioanele, SRL-ul își schimbă adresa juridică, trecând din Bălți, într-o casă de locuit de pe str. Dâmbului, 39, din Chișinău. Tot atunci, Diaciuc îi oferă lui Ion Clima, fost jurist la Primăria Chișinău, dreptul de a reprezenta, prin procură, firma „Midland Engineering”.

Alexandr Diaciuc

La 21 octombrie 2014, pe când „Midland Engineering”avea câștigate deja 12 licitații organizate de raioane, Adunarea Generală a Asociaților decide să vândă cota lui Diaciuc firmei olandeze „Dekka Holding”, înregistrată în iulie 2014, la Amsterdam. A doua zi, din partea fondatorului Alexandr Diaciuc, contractul este semnat de Ion Clima, iar din partea firmei olandeze – de către Ghenadie Frunză care deținea, tot prin procură, dreptul de reprezentanță al companiei din Amsterdam în raport cu autoritățile R. Moldova. În martie 2016, noul administrator al firmei „Midland Engineering” devine un oarecare Adrian Grossu, fondatorul rămânând același. (DOC: Istoricul firmei „Midland Engineering” SRL)

Firme noi cu oameni „vechi”

Ion Clima și Alexandr Diaciuc „după o zi productivă de muncă”

Inforad” SRL, care a câștigat 2 licitații pentru monitorizarea video a traficului rutier, a fost fondată în septembrie 2014 de către Ghenadie Frunză, tot el, reprezentant prin procură al companiei olandeze „Dekka Holding”, care deține firma „Midland Engineering”. În februarie 2016, Frunză se retrage din acționariatul firmei, cedând capitalul social către „Esthor Investments Limited” din Marea Britanie, înregistrată în noiembrie 2014. În calitate de reprezentant al companiei engleze la parafarea contractului a figurat Ion Clima, cel care a deținut anterior, prin procură, dreptul de a reprezenta „Midland Engineering”, atunci când a fost cedată de Diaciuc către „Dekka Holding”. Frunză este și astăzi administrator la „Inforad” SRL. (DOC: Istoricul firmei „Inforad” SRL)

Ghenadie Frunză

Compania „Avtouragan” SRL, care a implementat proiectul în Bălți, a fost înregistrată în mai 2013, la Bălți, de Alexandr Diaciuc, cel care a fondat și „Midland Engineering” SRL. În martie 2014, firma și-a schimbat adresa, trecând de la Bălți la Chișinău, tot pe str. Dâmbului, 39. Astăzi, SRL-ul e administrat de Ion Clima, care a reprezentat, prin procură, pe „Midland Engineering”, dar și pe „Esthor Investments Limited” din Marea Britanie, proprietarul la „Inforad” SRL. „Avtouragan” SRL este proprietatea companiei „Okkana Investments Limited”, tot din Marea Britanie, reprezentată prin procură de Ghenadie Frunză, tot el, reprezentant prin procură al firmei din Olanda „Dekka Holding”, proprietara „Midland Engineering”, dar și administrator la „Inforad” SRL.

Istoricul firmei care gestiona proiectul

Okkana Investments” este și fondatoarea, respectiv, proprietara firmei „Dessa International” care, de fapt, controlează sistemul video de monitorizare a traficului rutier, dar și infrastructura din acest domeniu. Documente oficiale arată că „Dessa International” este „executantul și elaboratorul proiectului”, în timp ce „Midland Engineering”, „Inforad” și „Avtouragan”, câștigătoarele licitațiilor organizate de consiliile raionale, doar administratorii programului.

Iurie Coșciug

Dessa International” a fost înregistrată în februarie 2014, tot la Bălți, avându-l ca unic fondator pe un cetățean canadian, Alexander Sanders William, iar conducător, pe același Alexandr Diaciuc. La 28 martie 2014, firma își schimbă adresa juridică de la Bălți la Chișinău, pe strada Dâmbului, 39. În aceeași zi, la această adresă s-au „mutat” și firmele „surori” „Midland Engineering” și Avtouragan”. În momentul schimbării adresei juridice, „Dessa International” era reprezentată, ca și „Midland Engineering”, de Ion Clima. În iunie 2014, ca urmare a achiziționării unor camere video, Dessa International” își crește capitalul social de la 5,4 mii la 637, 6 mii de lei.

Vitalie Dragancea

În decembrie 2014, în locul canadianului Alexander Sanders, proprietar al „Dessa International” devine „Okkana Investments” LTD, din Marea Britanie, fondată cu doar două luni mai devreme. Tranzacția a fost aprobată de Ion Clima, ca reprezentant al „Dessa International”, și de Ghenadie Frunză, reprezentant al „Okkana Investments”. După schimbarea proprietarului, în martie 2015, „Dessa International” își schimbă și administratorul. În locul lui Alexandr Diaciuc, conducător devine Iurie Coșciug. În octombrie 2015, în baza cererii lui Frunză, este schimbat din nou administratorul, în locul lui Coșciug fiind desemnat Vitalie Dragancea, fost director al Institului Național de Metrologie, instituție implicată anterior în certificarea utilajelor acestei companii. Și acesta este înlocuit două luni mai târziu cu Rodion Coșciug. În momentul numirii lui Rodion Coșciug, reprezentant prin procură al „Okkana Investments” era deja Iurie Coșciug. „Eu, director la această companie am fost două luni, dar avizele tehnice și alte acte au fost obținute în conformitate cu procedurile prevăzute de cadrul legal normativ. A fost o propunere din partea lor. Am acceptat, dar nu am reușit să conviețuim și să colaborăm. Viziunile noastre asupra multor procese erau diferite”, spune Vitalie Dragancea. (DOC: Istoricul firmei Dessa International)

Firma olandeză, cumpărată de un politician și un om de afaceri din R. Moldova

Compania olandeză „Dekka Holding”, proprietara firmei „Midland Engineering”, cea care a câștigat 12 licitații pentru monitorizarea video a traficului rutier, a fost fondată pe 8 iulie 2014 și înregistrată la Camera de Comerț din Olanda două zile mai târziu, pe 10 iulie. Oficial, unicul fondator al firmei olandeze este o altă companie din această țară, „Vreewijk Management”. Ultima face parte din grupul „Marden”, specializat în prestarea serviciilor juridice, de consultanță, de domiciliere sau de custodie a firmelor, inclusiv a celor internaționale.

În spatele acestor companii olandeze se ascundeau însă interesele unor oameni de afaceri și chiar ale unui politician din R. Moldova. ZdG a obținut contractul autentificat de către notarul olandez Marten Van der Loo prin care compania „Vreewijk Management” a vândut, la 15 iulie 2014, firma „Dekka Holding” omului de afaceri originar din Edineț, Iurie Coșciug și secretarului general al PLDM, Victor Roșca. Conform înțelegerii, Coșciug obține 68,5% din capitalul social al firmei, iar Roșca – 31,5%. Firma a fost înregistrată cu un capital social de o mie de Euro. În cadrul tranzacției, cetățenii R. Moldova au fost reprezentați de un intermediar olandez.

Pentru a pune la punct detaliile fondării firmei și tranzacției ulterioare, Coșciug și Roșca au plecat la Amsterdam în ziua de 8 iulie 2014. Ambii au zburat de pe Aeroportul Henri Coandă din București în dimineața zilei de 8 iulie 2014. Cu o seară înainte, cu o cursă Tarom, Roșca a zburat din Chișinău spre București. Coșciug și Roșca au revenit la București în noaptea de 8 spre 9 iulie 2014.

Moldoveanul Coșciug și canadianul Sanders, cu informații identice în pașaport

Iurie Coșciug este un discret om de afaceri, originar din Edineț. Oficial, acesta este administrator și unul dintre fondatorii „Eng East Techologies” SRL, înregistrată la Bălți. Neoficial, inclusiv prin offshore-uri, Coșciug controlează mai multe firme, inclusiv SRL-urile implicate în business-ul cu camere video. Coșciug preferă să nu prea apară în spațiul public. În ianuarie 2014, într-o conferință de presă, el era prezentat ca fiind membru al Consiliului Institutului de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor, ONG care susține că ar fi promotor al proiectelor de dezvoltare a localităților R. Moldova. În octombrie 2015, într-un articol postat pe site-ul european-times.com, Iurie Coșciug anunța că este fondator și CEO al „Dessa International”. Articolul îl prezintă pe Coșciug într-o lumină pozitivă, spunându-se despre el că este născut în R. Moldova, dar educat în Otawa, Canada. Coșciug menționa că „Dessa International” este implicată în proiectul de monitorizare a traficului rutier din R. Moldova în colaborare cu MAI, dar și că R. Moldova ar fi mai mult o „testare a terenului” pentru compania sa, care anunța că intenționează să ajungă pe piața din Asia Centrală și Africa, aflate atunci în căutarea unor parteneri.

În timpul documentării acestui articol, am constatat că pașaportul moldoveanului Iurie Coșciug și cel al „canadianului” Alexander Sanders Wiliam, fondatorul inițial al „Dessa International” au poze și semnături identice. Alexander Sanders Wiliam, deși are pașaport canadian, e indicat în acte ca fiind originar din Edineț. El are aceleași date de naștere ca și Iurie Coșciug. Am trimis în adresa autorităților canadiene un mesaj, anexând o copie a pașaportului canadian de pe numele lui Alexander Sanders Wiliam, solicitând să ni se spună dacă acesta a fost sau nu obținut legal. Nu am primit încă un răspuns.

CV-ul deputatului Roșca

Victor Roșca

Victor Roșca este deputat în Parlamentul R. Moldova pe listele PLDM și secretar general al formațiunii. Alesul poporului locuiește într-un imobil din or. Codru, mun. Chișinău. Împreună cu soția sa, Rada, deține firma „Ambalajprod” SRL, fondată în 1996 și specializată în producerea ambalajelor din lemn, dar și în comerț. În 2012, când a fost prezentat la CÎS ultimul raport financiar, firma nu a raportat venituri din vânzări.

În ultima declarație cu privire la venituri și proprietate, cea pentru 2015, Victor Roșca a trecut în dreptul soției faptul că aceasta, fiind angajată la această firmă, a avut un venit din vânzări în sumă de 62,8 mii de lei. La rândul său, deputatul a trecut venituri în sumă de 139 de mii de lei din salariul de parlamentar, dar și o îndemnizație de 58,7 mii de lei. Familia Roșca declara, în 2015, câteva terenuri, 3 automobile de marca Volvo și un VAZ. Victor Roșca a fost un donator constant al PLDM în ultimele campanii electorale, cei mai mulți bani, un milion de lei, donând în electorala din 2014.

Business-ul, negociat politic prin emailuri

ZdG a consultat, după ce a primit prin email, mai multe conversații electronice între Victor Roșca și Iurie Coșciug, despre afacerea privind monitorizarea video a traficului rutier. În unul din mesaje, în iulie 2015, Petru Știrbate, pe atunci deputat PLDM, a trimis un anunț către 4 colegi de partid: Valeriu Streleț, George Mocanu, Valeriu Ghilețchi și Victor Roșca, care utiliza adresa de email secretar.general@pldm.md. Alesul poporului le expediase acestora un proiect de lege care viza supravegherea video a traficului rutier. Solicitat de ZdG, deputatul Știrbate, care din septembrie 2015 a părăsit PLDM, a confirmat, după ce i-am trimis o mostră, autenticitatea mesajului trimis către colegii săi, precizând că acesta „a fost adresat către persoanele nominalizate, ele fiind cele care s-au arătat dispuse să se implice în crearea unei legi mai perfecte”. La scurt timp, Roșca a redirecționat mesajul către Iurie Coșciug care, l-a rându-i, l-a redirecționat către Ghenadie Frunză, cerându-i să se expună. Într-un alt mesaj, Roșca îi cere lui Coșciug să vină cu propuneri la proiect cât mai rapid și „să-mi dați și argumentele necesare pentru a apăra orice punctișor care este important și în interesul nostru”. Ulterior, Frunză a trimis mai multe modificări la proiectul propus de Știrbate, doar că acesta nu a mai fost votat, din cauza instabilității politice.

În alt schimb de mesaje, din mai 2015, Victor Roșca, Iurie Coșciug și ceilalți reprezentanți ai business-ului cu camere video discută despre situația din Anenii Noi, unde consilierii ar fi refuzat să aprobe o nouă înțelegere. În mesaj, Ion Clima raportează situația, dând numele consilierilor care s-au opus semnării acordului, dar și apartenența lor politică. În dreptul unora sunt înscrise afacerile pe care ei le-ar deține. „Vom încerca cu noua componență a CR. Rapcea nu mai este membru PLDM. Bujac tot nu-i activist PLDM, doar că a mers pe listele noastre. Sorry”, îi scrie Roșca lui Coșciug, ca răspuns la acest raport.

Și în Criuleni au fost probleme cu negocierea contractelor. Din discuții se înțelege că cel care s-ar fi opus, la etapa inițială, ar fi fost Vitalie Rotaru, pe atunci președinte de raion din partea PLDM. „Dacă e nevoie, mă implic și voturile necesare vor fi…. Dacă avem suportul fracțiunii PLDM și Rotaru nu-și face de cap, restul voturilor vor fi. Principalul să nu-și facă de cap. Referitor la compensație pentru el. Avem proiectul de iluminat public al r. Criuleni. Proiectul e imposibil de efectuat fără încasări din amenzi rutiere”, scrie Coșciug, în alt email. Din alte discuții reiese că Rotaru ar fi cerut 10% din afacere, dar solicitarea i-a fost refuzată.

După 3 ani, nicio cameră nu mai funcționează

Proiectul de monitorizare video a traficului rutier a fost stopat însă, aproape brutal, spre sfârșitul anului 2015, din cauza intereselor tot mai mari care au început să apără. Războaiele pentru putere, inclusiv cele dintre cei implicați în acest business, au făcut ca, astăzi, la 3 ani de la inițierea programului, nicio cameră, cu excepția celor din municipiul Chișinăului, să nu funcționeze, deși în mai multe puncte acestea rămân instalate și încă îi mai „sperie” pe șoferi. Până acum, doar cei implicați în afacere cunoșteau că sistemul nu funcționează. Reprezentanții consiliilor raionale strâng din umeri când sunt întrebați de ce nu mai funcționează sistemul de monitorizare. Cert este că, în 2016, în bugetul raioanelor nu a intrat niciun ban din amenzi. Nu erau bani de neglijat, spun ei. În cele câteva luni cât a funcționat monitorizarea video, la Strășeni, de exemplu, s-a acumulat aproape un milion de lei. Acum, spun reprezentații CR, utilajul a fost scos. La Leova, Criuleni sau Orhei, camerele s-au transformat în simple piese de decor stradal.

Deși șoferii frânează atunci când ajung în fața camerelor din s. Peresecina, r. Orhei, acestea nu funcționează de mai bine de un an

În această situație s-a ajuns după ce business-ul a fost vizat în cadrul mai multor dosare penale, unele din ele deschise în circumstanțe dubioase. Inițial, cu procurorii și ofițerii Centrului Național Anticorupție, a făcut cunoștință Alexandr Diaciuc. În octombrie 2015, acesta a fost reținut, fiind acuzat că, în 2014-2015, ar fi creat un grup criminal organizat care a pus, ilegal, la dispoziție, date care permit accesul la sistemul informatic, cu scopul obținerii informațiilor despre traficul rutier fixat de camerele de supraveghere a traficului. La scurt timp, Diaciuc a fost eliberat. Dosarul penal a fost inițiat la doar două luni după ce Diaciuc, omul care a fondat „Midland Engineering”, se adresa în judecată, cerând anularea contractului de vânzare-cumpărare semnat de acest SRL și „Dekka Holding” din Olanda. Inițial, judecătoarea, Natalia Mămăligă, de la Judecătoria Centru, admite solicitarea lui Diaciuc și interzice Camerei Înregistrării de Stat (CÎS) să efectueze modificări în statutul firmei, până la soluționarea definitivă a cazului. În această perioadă, o parte din conturile firmei au fost blocate. În ianuarie 2016, magistrata admite cererea suplimentară depusă de Ghenadie Frunză și permite totuși fondatorului să efectueze modificări la CÎS. Frunză și-a motivat cererea în instanță cu faptul că Diaciuc ar fi prejudiciat firma „Midland Engineering” pe când era administrator, iar la 23 decembrie 2015 „Dekka Holding” a fost recunoscută ca fiind parte vătămată într-o cauză penală deschisă pe faptul confecționării, deținerii și folosirii ștampilelor false.

Dosare penale și divergențe

Într-un alt dosar este vizat inclusiv Dan Chirița, fost director al Centrului Unic de Monitorizare din cadrul MAI, instituție care a implementat supravegherea video în Chișinău și care era responsabilă de amenzile aplicate în urma imaginilor obținute de pe traseele naționale. Potrivit materialelor deținute de procurori, persoane publice din cadrul Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI eliminau din sistemele informaționale informația privind antecedentele penale ale persoanelor condamnate, anulau punctele de penalizare contravențională, recalificau contravențiile constatate de camerele de supraveghere în scopul aplicării unor amenzi mai mici. Într-o ordonanță din 20 iunie 2016, procurorii anunțau că ar mai fi stabilit că persoane publice din cadrul CR, în martie-aprilie 2016, au favorizat anumiți agenți economici la licitația publică cu privire la achiziția serviciilor privind monitorizarea traficului rutier. Aceste dosare, însă, nu au avut o finalitate, soldându-se adesea doar cu schimbări de cadre sau reglări de conturi, subiect la care ZdG va reveni în edițiile următoare.

Un alt episod care a „înnăbușit” proiectul s-a produs în toamna lui 2015, când „Dessa International” și-ar fi mutat serverele de la Centrul de Telecomunicații Speciale (CTS), la Moldtelecom, fără înștiințarea MAI-ului, fapt ce a dus la divergențe. Concomitent, a început să fie dezinstalat sistemul rus de monitorizare „Avtodoria”, achiziționat de Alexandr Diaciuc, care funcționa anterior, în loc fiind instalat sistemul italian „Celeritas”, care nu a mai ajuns să funcționeze.

Contract de vânzare cumpărare pentru sediul lui Tkaciuk

În ianuarie 2015, „Dessa International”, gestionara proiectului cu camere video din trafic, a semnat un contract de vânzare-cumpărare a unei clădiri din str. Zimbrului, care aparținea firmei „Școala Antropologic Superioară” SRL, fondată de fostul deputat comunist, Mark Tkaciuk. Inițial, părțile au convenit asupra sumei de 400 mii de euro. În acel edificiu, reprezentanții „Dessa International” urmau să-și schimbe sediul, aducând acolo utilaje și echipamente necesare administrării sistemului de monitorizare video a traficului. În decembrie 2015, perioadă în care business-ul s-a confruntat cu mai multe probleme, între cele două părți e semnat un acord privind rezilierea contractului, astfel că afacerea nu a mai fost perfectată. În august 2016, clădirea a fost totuși vândută firmei de construcții „Exfactorgrup”, ajunsă în atenția publică pentru lucrările de modernizare a Aeroportului Internațional Chișinău.

Atunci când ZdG a început să investigheze acest caz, una din ipoteze se referea la această tranzacție și la faptul că, prin intermediul ei, Mark Tkaciuk ar fi fost implicat și în afacerea privind monitorizarea traficului rutier, el fiind cel responsabil de negocierea cu consilierii comuniști din raioane. Pe parcurs, ipoteza nu a fost susținută de probe, iar Mark Tkaciuk a respins orice legături cu această afacere. „Idee nu am despre ce mă întrebați. Asta nu-i treaba mea. Da, îl cunosc pe Iurie Coșciug. Ne-am întâlnit de câteva ori, dar asta a fost foarte demult. O dată ne-am văzut înainte de vânzare și o dată sau de două ori după, prin septembrie, când am reziliat contractul. „De tranzacție s-au ocupat intermediarii, nu-i treaba mea. Eu mă ocup de știință”, ne-a zis Tkaciuk.

Roșca: „Nu este o formulare corectă „implicarea în afacere”

Cu Victor Roșca, secretarul general al PLDM și deputat pe listele formațiunii, ne-am întâlnit la sediul partidului și am discutat într-o sală de ședințe a formațiunii. I-am prezentat acestuia mai multe documente care arătau că a cumpărat, împreună cu Iurie Coșciug, firma „Dekka Holding”, proprietara „Midland Engineering”, iar ulterior, mai multe convorbiri purtate prin email, în care implicau business-ul și politica.

„Am fondat împreună cu Iurie Coșciug întreprinderea respectivă, dar peste câteva luni, am cedat toate drepturile mele lui Rodion Coșciug, pentru care au fost semnate toate actele. Da, dl Coșciug a activat o perioadă în partid, fiind unul din subalternii mei”, explică Roșca. Acesta spune că, deși a susținut proiectul cu supravegherea video la trafic, nu a avut niciun beneficiu, iar tot ce a făcut a fost mai mult din spirit civic. „Nu este o formulare corectă „implicarea în afacere”. A fost, și probabil mai este, în prioritățile de activitate ale Guvernului monitorizarea traficului video. Aceasta a fost și o prioritate anunțată de către președintele partidului, Vlad Filat, când era prim-ministru. A fost și un angajament pe care el și l-a asumat în fața cetățenilor și alegătorilor. A fost și este un proiect bun, care a redus numărul de persoane traumatizate în accidente. Eu sunt șofer, sunt părinte, iar un copil de-al meu a avut de suferit chiar pe trecerea de pietoni. Atât cât o să pot, o să fac tot posibilul să fie disciplină în trafic”, argumentează Victor Roșca.

Când am avut primele discuții cu dl Iurie Coșciug despre intențiile lui de a intra pe piața aceasta, cu investiți din Canada, dacă nu greșesc, pentru a ajuta și poporul nostru, mi s-a părut interesant și util. Am zis că, atât cât o să pot, o să mă implic ca să ajut. Apoi, a parvenit propunerea de a crea un parteneriat, pe care eu am acceptat-o, inițial. Apoi, din diverse motive, simțind că voi fi inclus pe listele electorale, iar asta ar putea atrage după sine diverse discuții, inclusiv chestii de felul ăsta, am cedat, inclusiv drepturile mele, acțiunile, ce erau acolo, lui Rodion, care era mai aproape de chestiile astea. Rodion e în partid și acum, dar nu legați asta cu partidul. Nu are legătură”, explică Victor Roșca, care, după alegerile din noiembrie 2014, a devenit deputat PLDM.

Nu am avut niciun dividend financiar”

Despre emailurile la care am făcut referire mai sus, Roșca afirmă că acestea nu conțin lucruri ilegale.

„Ce vedeți în aceste discuții, de exemplu, despre Anenii-Noi, am considerat de datoria mea să mă ocup de promovarea proiectului. Acolo unde am putut. Majoritatea proiectelor au fost implementate în raioane cu președinți PLDM pentru că s-a mers pe calea rezistenței mai mici. Acolo unde erau președinți de raioane și consilii raionale cu care trebuia de pierdut mai mult timp, era inutil de a merge. Am discutat cu mai mulți colegi și le-am explicat care sunt avantajele acestui proiect… În unele raioane a mers mai greu, în altele mai ușor. Despre discuțiile despre Criuleni, nu-mi amintesc. Probabil, într-o țară săracă, mai mulți încearcă să-și vadă interesul. Consider că nu-i o chestie onestă, dar, mă rog…”, comentează Roșca. „Nu am avut niciun dividend financiar, fiindcă nu am avut cum să le obțin. La început m-am implicat, în speranța că, ulterior, va fi posibil de câștigat ceva, dar, la felul cum au început să evolueze lucrurile, mi-am dat seama că vor fi mai multe bube în cap… Înțelegea noastră a fost așa: fraților, eu vă ajut cu ce pot, din interes civic, dacă se poate de spus așa, ca în țară să fie bine. Și așa vorbe au fost că, dacă vreodată va fi bine și business-ul va lucra, vom reveni și vom vedea ce am făcut eu…. De asta, în email, apare scris „interesul nostru” când se discuta despre acel proiect de lege, ca să nu fie scrise multe cuvinte. Dar, acest proiect de lege discutat nu are mare tangență cu camerele din trafic. El nici nu a fost votat. Eu doar le-am atras atenția să se uite la acel proiect”, spune deputatul.

Sistemul nu lucrează pentru că, din câte știu, au început să apară tensiuni între diverse persoane implicate, inclusiv și organe, care, probabil, au simțit că se duce o bună parte din influența pe care o aveau asupra șoferilor. Astfel, proiectul a fost stopat. Erau niște litigii. Din câte am înțeles, Iurie nici nu poate intra în R. Moldova, pentru că i s-au intentat dosare. Probabil, este o schemă clară de raider. Îmi pare foarte rău de investitori și de banii cheltuiți. Dar, asta-i țara noastră”, mai spune Roșca. Întrebat despre faptul că Iurie Coșciug, fostul său partener, ar avea dublă identitate, Roșca a spus că nu ar fi la curent. „E o chestie care începe să introducă o deranj în cap la mine… Nu știu. Încercați să discutați cu Rodion Coșciug, probabil el este în contact cu Iurie. Eu cu el nu mai comunic demult”, ne-a recomandat Roșca.

Coșciug: „S-au făcut investiții de circa 6,5 milioane de euro”

Rodion Coșciug

Cu Rodion Coșciug, cel care deține, din decembrie 2015, funcția de administrator al „Dessa International” și cel despre care Roșca susține că i-a transmis acțiunile de la „Dekka Holding”, ne-am întâlnit într-un local din sect. Râșcani. Acesta susține spusele lui Roșca, precizând a preluat acțiunile deținute de deputat în compania din Olanda,. fără a ne fi prezentate însă docomente. Coșciug menționează că astăzi, proiectul privind monitorizarea traficului nu mai funcționează din cauza mai multor factori. „Sunt viziuni diferite în privința modului de utilizare al acestor sisteme. Există practica europeană a implementării unui așa tip de parteneriate public-private or, actualmente, în R. Moldova se încearcă reevaluarea acestei practici deja bine ancorate în țările UE. S-au făcut investiții în proiect, fără un ban de la buget, de circa 6,5 milioane de euro și peste 70 de locuri de muncă oficiale, asta acoperind nici 5% din necesarul pentru țară. Obiectivul nostru final era de a exporta acest produs în zona de Est a UE. Acum, după ce s-a întâmplat în R. Moldova, sistemul urmează a fi dezasamblat și investițiile oprite”, susține Coșciug.

„Nu e cazul sa fie căutați vinovații, dar sistemul e stopat din cauza a mai mulți factori: atacuri raider, ostilitate în implementare din partea unor autorități. Or, în toate țările în care așa sisteme au fost implementate, statul a realizat dificultatea implementării și mentenanței cu forțe publice. Din noiembrie 2015, sistemul este dezactivat, din unele zone fiind deja demontat. În consecință, investițiile au fost stopate. De exemplu, costul unei zone moderne de monitorizare se ridica până la 400 de mii de euro. În rezultatul blocării activității, atac raider și alte acțiuni asociate cu ele, o serie de contracte au fost reziliate. Proiectul a mers pe 3 piloni majori: efect anti-corupție, modernizarea infrastructurii fără a atinge banul public, diminuarea mortalității extrem de ridicate pe drumurile din Moldova. Am avut și solicitări de instalare de la locuitori din localități unde accidentele rutiere fatale sunt o normă a zilei. Rezultatul financiar, ținând cont de investițiile continue și alți factori, a fost însă constant negativ”, afirmă Coșciug.

„În interiorul organizației, am avut parte de un „atac raider”

Coșciug admite implicarea factorului politic în acest proiect, dar este sigur că de pe urma acestui fapt a câștigat doar comunitatea locală.

Rodion Coșciug

„Am avut sunete de la organe pentru a ne întreba dacă nu cumva e intercalat partidul în proiect (PLDM). Partidul, ca și toate din Moldova, își propunea promovarea măsurilor anti-corupție. Proiectul se încadra perfect în viziune. Sigur că mulți din raioane condiționau, însă le spuneam că beneficiul va fi unul pentru localitate. Sistemele au fost implementate fără a ține cont de culoarea politică. Evident, spijinind acest proiect, au fost discuții în primul rând cu toți primarii noștri, prin aducerea la cunoștință a tuturor beneficiilor pentru localitate. În special, în situația în care autoritățile duc lipsă cronică de surse financiare. Asta a fost implicarea partidului. Totodată, și în interiorul organizației, chiar am avut parte de un „atac raider”. Un fost angajat, fiind implicat în atac raider, a provocat blocaje de activitate și scurgeri de date și informații”, reclamă Rodion Coșciug, care a fost vice-secretar general al PLDM, respectiv, adjunctul lui Victor Roșca.

La fel ca și Roșca, în electorala din noiembrie 2014, Rodion Coșciug a donat partidului 1 milion de lei. Soția acestuia, Irina Coșciug, pe atunci directoare-adjunctă a Liceului „Natalia Gheorghiu”, a contribuit cu 868 de mii de lei.

Ion Clima

Ghenadie Frunză, administratorul firmei „Inforad” SRL și reprezentant prin procură al „Okkana Investments” și „Dekka Holding”, companii ce dețin companiile „Avtouragan”, „Midland Engineering” și „Dessa International”, nu a răspuns la telefon. Acesta ne-a trimis un sms, după care ne-a propus să discutăm prin email ca „măsură de precauție”. I-am trimis un email cu subiectul la care am dori să vorbim. Ulterior, acesta ne-a solicitat inclusiv o copie scanată a legitimației, pentru a discuta, refuzând categoric discuția telefonică sau o eventuală întâlnire. Ion Clima, administratorul „Avtouragan”, cel care a reprezentat, prin procură, firma „Midland Engineering”, dar și offshore-ul „Esthor Investments Limited” din Marea Britanie, proprietarul „Inforad” SRL, a evitat să discute cu noi. După ce i-am spus subiectul la care am dori să vorbim, Clima ne-a zis că ar fi într-o ședință și că va reveni. Ulterior, nu a revenit, iar telefonul mobil a fost deconectat. Iurie Coșciug, omul care a pus la cale business-ul cu camere video, nu a putut fi contactat, acesta fiind în afara țării.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

7 comentarii

  1. Muila

    va spun a mele 2 capiici si 13 ruble sovetice

    DACA VRETI BANI UN REALITY SHOW DOM 2

    DA DACA VRETI BANI TURBATI UITATIVA CUM IN ROMANIA SE FAC BANI CU CAMERELE UNDE ORICENE ISI POATE ARATA NEBUNEALA SI LIPSA DE COMPLEXE

    de exemplu Ungaria face peste 600 000 000 euro
    Polonia peste 450 000 000 euro

    SUA peste 14 miliarde de USD

    chestia e ce vreti kapusta sau sa disciplinati

    Disciplina se poate de facut si cu batsul

    NU CCRED CA INTRO TARA UNDE OMUL NU ARE CE MINCA SI TRAIESTE DE AZI PE MIINE O AMENDA L-AR EDUCA.

    Eu cred ca din ciine l-ar transforma in lup.

    Eu am dus masina in sat am acoperito pe brezent,

    Azi nisi parcova nu face bani din mine nici benzina nu cumpar da si mi-am bagat piciorul in toate.

    Astept documente sa parasesc definitiv tara pe totdeauna asa cum au facut si alte milioane de cetateni.

    INAINTE DE A EDUCA SARACII CU AMENZI MAI GINDITIVA CA O SA-I TRASNITI PE TOTI.

    eu numa cite cazuri nu am auzit cum altii se speriau numai ca verdele se schimba in glaben si frinau brusc.

    Altii mai putini speriati ii trasniau cu fulgeru.

    Daca e bine sau nu camerele?

    Si asa traim cu frica de ziua de miine iaca acuma mai avem o frica.

    In loc mintea sa se gindeasca la lucruri bune noi ne bucuram pentru nenorocirea altcuiva.

    Eu kaifuesc cind vad ca la mine in bloc 80% din masini putrezesc.

    Kaifuesc cind vad ca nu numai mie imi este rau da si altii dau faliment.

    Asa ca in afara de teama sunt si bucurii.

    Da am ajuns sa ma bucur de efectul de domino.

    Daca un moldovan se ineaca el ii trage pe toti la fund.

  2. Puler

    Eu le-as da o idee cum sa pedepsesti moldovanul.

    Mariti artifical benzina sa coaste macar 23 de lei pentru inceput da pe urma pina la 40 de lei.

    No sa va trebuiasca nici camere.

    Lasa pe camere sa steie fetitsele noastre asa cum in Romania stau si sa faca Euro.

    Nu vii rusine ca biznesul de camere din Romania cu Gagici aduce de citeva mii de ori mai mult decit cel cu amenzi auto?

    Si pina la urma citi pietoni au fost amendati cu camerele voastre?

    PINA LA URMA NUI PROBLEMA IN CAMERE

    Este o alta problema!!!

    In Moldova nimic nu lucreaza in afara de MITA

    Sincer MITA lucreaza si e mult dorita si cel mai important e data din suflet si cu tot sufletul.

  3. Jhora

    O alta problema e cum vreti sa construiti un stat functional din saracie?

    A incercat cineva din voi sa mearga hai sa zicem si cu transportul public da fara bani?

    O data doua mai zic da asa zi de zi?

    Eu la fel nu am treaba cu camerele mii paralel.

    Imi pare rau numai de saracia extrema din MD.

    Ati uitat de gastrebaiteri!!!

    Vo ramas sa faceti o lege unde daca gasterbaiteru no facut 1000 euro minm lunar sa puneti amenda de 10 000 euro

    Da daca o facut prima luna 1000 euro atunci planca creste la 2000 euro pe luna viitoare si tot asa

    Kidosul o sa lucreze ca si Moldovanul nui rezinka.

    Trei incalcari si confiscarea averii.

    Dupa a patra incalcare confiscarea averii rudelor.

    Sa nu uit se poate de introdus o alta lege unde mama se poatye dezice de copii si femeie de barbat si barbatul de femeie contra sumei de 10 000 de euro si iara bani la budget.

    Ca moldovenii sa nu fuga din tara trebuie de cipizat asa cum ciinii se cipizeaza.

    Ia uite cite idea da voi gosudarstvo tormoziti

    Eu mai am alte 666 de idei pentru voi gen cum sai pui datorie moldovanului ca sa ajunga si la nepoti nu asta daca nu va fi un alt Armagedon degraba cu incalzirea asta globala.

  4. Purcelus

    Rau ca nu este o revista de umor negru moldovenesc ca material s-ar gasi pentru 100 de ani inainte.

    Nici o fictie doar realitate.

    Moldovanul poate plati cu laptica si smintina.

    ZDG vati gindit sa primiti pentru ziarul vostru laptica sau smintina?

    Fruncte se poate sau munca simbata.

    Ramiine pe urma sa faceti un magazin unde asta sa vindeti si iaca jivaia kopeica.

    Plata in molecule e o metoda intilnita atunci cind printerul de bani nu lucreaza chiar daca ar trebui sa lucreze.

  5. Ana

    Era un comic pe nume Borat din Kazahstan
    Ajuta asa ceva la economie sau minim ramurei de Turizm

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *