(doc, email) Camerele de supraveghere a traficului, un proiect ucis de interese

Sis­te­mul de moni­to­ri­za­re video a tra­fi­cu­lui ruti­er, imple­men­tat în 2014 în rai­oa­ne­le R. Mol­do­va, este astăzi nefunc­țio­nal, fiind pus pe brân­ci de o gaș­că de afa­ce­riș­ti, conec­ta­tă la lumea poli­ti­că, dar și de impo­ten­ța sta­tu­lui, care, din cau­za inte­re­se­lor, nu a putut valo­ri­fi­ca oport­u­ni­ta­tea de a avea sigu­ran­ță în tra­fic și înca­să­ri la buget. ZdG a ana­li­zat sute de docu­men­te, inclu­siv mesa­je pri­va­te ale per­soa­ne­lor impli­ca­te în pro­iect și pre­zin­tă deta­lii din culi­se­le business-ului cu came­re video de pe tra­se­e­le națio­na­le, rui­nat de inte­re­se, nego­ci­e­ri poli­ti­ce, lob­by, dosa­re pena­le dubi­oa­se și iden­ti­tă­ți fal­se. În vâr­ful afa­ce­rii s-au aflat un afa­ce­rist cu dub­lă iden­ti­ta­te, depu­ta­tul și secre­ta­rul gene­ral al PLDM, Vic­tor Roș­ca, dar și mai mul­ți inter­me­di­a­ri, unii din­tre care s-au aflat în func­ții publi­ce.

În noiem­brie 2013, tra­fi­cul ruti­er din mun. Chi­și­nău înce­pea să fie supra­ve­ghe­at de came­re video. Ini­țial, doar două inter­sec­ții din capi­ta­lă figu­rau în pro­gram. Trep­tat, aces­ta s-a dezvol­tat, iar în iulie 2015, 41 de inter­sec­ții erau supra­ve­ghe­a­te video de 350 de came­re. Sis­te­mul a fost ini­țiat dintr-un grant de 5 mili­oa­ne USD, acor­dat de Guver­nul Chi­nei. În apri­lie 2014, la câte­va luni de la imple­men­ta­rea pro­iec­tu­lui în Chi­și­nău, 79% din­tre cetă­țe­nii R. Mol­do­va inter­vi­e­va­ți în cadrul Baro­me­tru­lui Opi­ni­ei Publi­ce rea­li­zat de Insti­tu­tul de Poli­ti­ci Publi­ce aveau păre­ri pozi­ti­ve des­pre acest pro­gram, con­si­de­rând came­re­le din tra­fic „bine­ve­ni­te, care dis­ci­pli­nea­ză par­ti­ci­pan­ții”. Din­tre aceștia, 77% afir­mau că ar fi nece­sar de insta­lat came­re de supra­ve­ghe­re a tra­fi­cu­lui ruti­er și pe dru­mu­ri­le națio­na­le.

14 raioane, un municipiu și 3 firme

Dolean­ța cetă­țe­ni­lor a fost rea­li­za­tă de un grup de fir­me conec­ta­te la un sin­gur cen­tru de coman­dă. Ini­țial, s-a efec­tu­at un stu­diu de feza­bi­li­ta­te, fiind ana­li­za­tă nece­si­ta­tea extin­de­rii pro­iec­tu­lui în toa­te rai­oa­ne­le, prin inter­me­di­ul unor par­te­ne­ri­a­te publice-private. Regu­li­le aces­tui par­te­ne­ri­at erau sim­ple. Con­du­ce­rea rai­oa­ne­lor orga­ni­za lici­ta­ții pen­tru ser­vi­cii de moni­to­ri­za­re a tra­fi­cu­lui ruti­er, iar fir­me­le inte­re­sa­te erau îndrep­tă­ți­te să par­ti­ci­pe la ele. În 2014, pro­iec­tul a fost imple­men­tat în 14 rai­oa­ne și în mun. Băl­ți. Can­te­mir a fost pri­mul raion care a bene­fi­ci­at de pro­gram. La ten­de­rul pen­tru achi­zi­țio­na­rea ser­vi­ci­i­lor de moni­to­ri­za­re a tra­fi­cu­lui ruti­er a par­ti­ci­pat o sin­gu­ră fir­mă, „Mid­land Engi­ne­e­ring” SRL, care a și sem­nat, la 4 decem­brie 2013, un con­tract de 2 mili­oa­ne de lei cu repre­zen­tan­ții Con­si­li­u­lui Raio­nal (CR) Can­te­mir.

Au urmat, tot în 2014, ten­de­re și con­trac­te sem­na­te de fir­ma „Mid­land Engi­ne­e­ring” și CR Unghe­ni, Ane­nii Noi, Hân­cești, Orhei, Soro­ca, Cimiș­lia, Stră­șe­ni, Ocni­ța, Cău­șe­ni, Sân­ge­rei și Cri­u­le­ni. CR Dro­chia și Leo­va au orga­ni­zat lici­ta­ții simi­la­re, câști­ga­te, însă, de altă fir­mă, „Info­rad” SRL. La Dro­chia, con­trac­tul a fost sem­nat ini­țial cu „Mid­land Engi­ne­e­ring”, fiind per­fec­tat ulte­ri­or pe nume­le „Info­rad” SRL. Înțe­le­ge­ri­le erau tra­se la indi­go, fie că era vor­ba de repre­zen­tan­ții „Mid­land Engi­ne­e­ring” sau de cei ai „Info­rad”. Toa­te con­trac­te­le erau vala­bi­le timp de 4 ani, putând fi înno­ite, sume­le vari­ind între 5 și 6 mili­oa­ne de lei. Banii urmau să fie acu­mu­la­ți și împăr­țiți egal, în pro­por­ție de 50 la 50, între agen­tul eco­no­mic și auto­ri­tă­ți, din amen­zi­le ruti­e­re pe care le achi­tau șofe­rii care comi­teau încăl­că­ri în tra­fic. Și la Băl­ți, admi­nis­tra­ția loca­lă a imple­men­tat pro­iec­tul de moni­to­ri­za­re video a tra­fi­cu­lui ruti­er, sem­nând, în decem­brie 2013, un con­tract cu „Avto­u­ra­gan” SRL. Și aici, auto­ri­tă­ți­le urmau să împar­tă banii din amen­zi­le ruti­e­re cu agen­tul eco­no­mic, doar că, la Băl­ți, rapor­tul era de 30% la 70% în favoa­rea muni­ci­pa­li­tă­ții, con­trac­tul fiind sem­nat pen­tru 25 de ani. 

Campioana” licitațiilor, cumpărată de „olandezi”

Mid­land Engi­ne­e­ring” SRL, care a câști­gat cele mai mul­te lici­ta­ții pen­tru moni­to­ri­za­rea video a tra­fi­cu­lui ruti­er (12) a fost fon­da­tă la Băl­ți, de Ale­xan­dr Dia­ciuc, în noiem­brie 2013, cu o lună îna­in­te de sem­na­rea pri­mu­lui său con­tract cu CR Can­te­mir. Isto­ri­cul fir­mei ara­tă că, în mar­tie 2014, când încep să cur­gă con­trac­te­le cu rai­oa­ne­le, SRL-ul își schim­bă adre­sa juri­di­că, tre­când din Băl­ți, într-o casă de locu­it de pe str. Dâm­bu­lui, 39, din Chi­și­nău. Tot atun­ci, Dia­ciuc îi ofe­ră lui Ion Cli­ma, fost jurist la Pri­mă­ria Chi­și­nău, drep­tul de a repre­zen­ta, prin pro­cu­ră, fir­ma „Mid­land Engi­ne­e­ring”.

Ale­xan­dr Dia­ciuc

La 21 octom­brie 2014, pe când „Mid­land Engineering”avea câști­ga­te deja 12 lici­ta­ții orga­ni­za­te de rai­oa­ne, Adu­na­rea Gene­ra­lă a Aso­ci­a­ți­lor deci­de să vân­dă cota lui Dia­ciuc fir­mei olan­de­ze „Dek­ka Hol­ding”, înre­gis­tra­tă în iulie 2014, la Amster­dam. A doua zi, din par­tea fon­da­to­ru­lui Ale­xan­dr Dia­ciuc, con­trac­tul este sem­nat de Ion Cli­ma, iar din par­tea fir­mei olan­de­ze – de către Ghen­a­die Frun­ză care deți­nea, tot prin pro­cu­ră, drep­tul de repre­zen­tan­ță al com­pa­niei din Amster­dam în raport cu auto­ri­tă­ți­le R. Mol­do­va. În mar­tie 2016, noul admi­nis­tra­tor al fir­mei „Mid­land Engi­ne­e­ring” devi­ne un oare­ca­re Adri­an Gro­s­su, fon­da­to­rul rămânând ace­lași. (DOC: Isto­ri­cul fir­mei „Mid­land Engi­ne­e­ring” SRL)

Firme noi cu oameni „vechi”

Ion Cli­ma și Ale­xan­dr Dia­ciuc „după o zi pro­duc­ti­vă de mun­că”

Info­rad” SRL, care a câști­gat 2 lici­ta­ții pen­tru moni­to­ri­za­rea video a tra­fi­cu­lui ruti­er, a fost fon­da­tă în sep­tem­brie 2014 de către Ghen­a­die Frun­ză, tot el, repre­zen­tant prin pro­cu­ră al com­pa­niei olan­de­ze „Dek­ka Hol­ding”, care deți­ne fir­ma „Mid­land Engi­ne­e­ring”. În febru­a­rie 2016, Frun­ză se retra­ge din acțio­na­ri­a­tul fir­mei, cedând capi­ta­lul soci­al către „Esthor Invest­ments Limi­ted” din Marea Bri­ta­nie, înre­gis­tra­tă în noiem­brie 2014. În cali­ta­te de repre­zen­tant al com­pa­niei engle­ze la para­fa­rea con­trac­tu­lui a figu­rat Ion Cli­ma, cel care a deți­nut ante­ri­or, prin pro­cu­ră, drep­tul de a repre­zen­ta „Mid­land Engi­ne­e­ring”, atun­ci când a fost ceda­tă de Dia­ciuc către „Dek­ka Hol­ding”. Frun­ză este și astăzi admi­nis­tra­tor la „Info­rad” SRL. (DOC: Isto­ri­cul fir­mei „Info­rad” SRL)

Ghen­a­die Frun­ză

Com­pa­nia „Avto­u­ra­gan” SRL, care a imple­men­tat pro­iec­tul în Băl­ți, a fost înre­gis­tra­tă în mai 2013, la Băl­ți, de Ale­xan­dr Dia­ciuc, cel care a fon­dat și „Mid­land Engi­ne­e­ring” SRL. În mar­tie 2014, fir­ma și-a schim­bat adre­sa, tre­când de la Băl­ți la Chi­și­nău, tot pe str. Dâm­bu­lui, 39. Astăzi, SRL-ul e admi­nis­trat de Ion Cli­ma, care a repre­zen­tat, prin pro­cu­ră, pe „Mid­land Engi­ne­e­ring”, dar și pe „Esthor Invest­ments Limi­ted” din Marea Bri­ta­nie, pro­pri­e­ta­rul la „Info­rad” SRL. „Avto­u­ra­gan” SRL este pro­pri­e­ta­tea com­pa­niei „Okka­na Invest­ments Limi­ted”, tot din Marea Bri­ta­nie, repre­zen­ta­tă prin pro­cu­ră de Ghen­a­die Frun­ză, tot el, repre­zen­tant prin pro­cu­ră al fir­mei din Olan­da „Dek­ka Hol­ding”, pro­pri­e­ta­ra „Mid­land Engi­ne­e­ring”, dar și admi­nis­tra­tor la „Info­rad” SRL. 

Istoricul firmei care gestiona proiectul

Okka­na Invest­ments” este și fon­da­toa­rea, res­pec­tiv, pro­pri­e­ta­ra fir­mei „Des­sa Inter­na­tio­nal” care, de fapt, con­tro­lea­ză sis­te­mul video de moni­to­ri­za­re a tra­fi­cu­lui ruti­er, dar și infras­truc­tu­ra din acest dome­niu. Docu­men­te ofi­ci­a­le ara­tă că „Des­sa Inter­na­tio­nal” este „exe­cu­tan­tul și ela­bo­ra­to­rul pro­iec­tu­lui”, în timp ce „Mid­land Engi­ne­e­ring”, „Info­rad” și „Avto­u­ra­gan”, câști­gă­toa­re­le lici­ta­ți­i­lor orga­ni­za­te de con­si­li­i­le raio­na­le, doar admi­nis­tra­to­rii pro­gra­mu­lui.

Iurie Coș­ciug

Des­sa Inter­na­tio­nal” a fost înre­gis­tra­tă în febru­a­rie 2014, tot la Băl­ți, avându-l ca unic fon­da­tor pe un cetă­țean can­a­dian, Ale­xan­der San­ders Wil­li­am, iar con­du­că­tor, pe ace­lași Ale­xan­dr Dia­ciuc. La 28 mar­tie 2014, fir­ma își schim­bă adre­sa juri­di­că de la Băl­ți la Chi­și­nău, pe stra­da Dâm­bu­lui, 39. În ace­eași zi, la aceas­tă adre­să s-au „mutat” și fir­me­le „suro­ri” „Mid­land Engi­ne­e­ring” și Avto­u­ra­gan”. În momen­tul schim­bă­rii adre­sei juri­di­ce, „Des­sa Inter­na­tio­nal” era repre­zen­ta­tă, ca și „Mid­land Engi­ne­e­ring”, de Ion Cli­ma. În iunie 2014, ca urma­re a achi­zi­țio­nă­rii unor came­re video, Des­sa Inter­na­tio­nal” își creș­te capi­ta­lul soci­al de la 5,4 mii la 637, 6 mii de lei.

Vita­lie Dra­gan­cea

În decem­brie 2014, în locul can­a­dia­nu­lui Ale­xan­der San­ders, pro­pri­e­tar al „Des­sa Inter­na­tio­nal” devi­ne „Okka­na Invest­ments” LTD, din Marea Bri­ta­nie, fon­da­tă cu doar două luni mai devre­me. Tranzac­ția a fost apro­ba­tă de Ion Cli­ma, ca repre­zen­tant al „Des­sa Inter­na­tio­nal”, și de Ghen­a­die Frun­ză, repre­zen­tant al „Okka­na Invest­ments”. După schim­ba­rea pro­pri­e­ta­ru­lui, în mar­tie 2015, „Des­sa Inter­na­tio­nal” își schim­bă și admi­nis­tra­to­rul. În locul lui Ale­xan­dr Dia­ciuc, con­du­că­tor devi­ne Iurie Coș­ciug. În octom­brie 2015, în baza cere­rii lui Frun­ză, este schim­bat din nou admi­nis­tra­to­rul, în locul lui Coș­ciug fiind desem­nat Vita­lie Dra­gan­cea, fost direc­tor al Insti­tu­lui Națio­nal de Metro­lo­gie, insti­tu­ție impli­ca­tă ante­ri­or în cer­ti­fi­ca­rea uti­la­je­lor aces­tei com­pa­nii. Și aces­ta este înlo­cu­it două luni mai târ­ziu cu Rodion Coș­ciug. În momen­tul numi­rii lui Rodion Coș­ciug, repre­zen­tant prin pro­cu­ră al „Okka­na Invest­ments” era deja Iurie Coș­ciug. „Eu, direc­tor la aceas­tă com­pa­nie am fost două luni, dar avi­ze­le teh­ni­ce și alte acte au fost obți­nu­te în con­for­mi­ta­te cu pro­ce­du­ri­le pre­vă­zu­te de cadrul legal nor­ma­tiv. A fost o pro­pu­ne­re din par­tea lor. Am accep­tat, dar nu am reu­șit să con­vie­țu­im și să cola­bo­răm. Viziu­ni­le noas­tre asu­pra mul­tor pro­ce­se erau dife­ri­te”, spu­ne Vita­lie Dra­gan­cea. (DOC: Isto­ri­cul fir­mei Des­sa Inter­na­tio­nal)

Firma olandeză, cumpărată de un politician și un om de afaceri din R. Moldova

Com­pa­nia olan­de­ză „Dek­ka Hol­ding”, pro­pri­e­ta­ra fir­mei „Mid­land Engi­ne­e­ring”, cea care a câști­gat 12 lici­ta­ții pen­tru moni­to­ri­za­rea video a tra­fi­cu­lui ruti­er, a fost fon­da­tă pe 8 iulie 2014 și înre­gis­tra­tă la Came­ra de Comerț din Olan­da două zile mai târ­ziu, pe 10 iulie. Ofi­ci­al, uni­cul fon­da­tor al fir­mei olan­de­ze este o altă com­pa­nie din aceas­tă țară, „Vre­ewi­jk Mana­ge­ment”. Ulti­ma face par­te din gru­pul „Mar­den”, spe­cia­li­zat în pres­ta­rea ser­vi­ci­i­lor juri­di­ce, de con­sul­tan­ță, de domi­ci­li­e­re sau de cus­to­die a fir­me­lor, inclu­siv a celor inter­națio­na­le.

În spa­te­le aces­tor com­pa­nii olan­de­ze se ascun­deau însă inte­re­se­le unor oame­ni de afa­ce­ri și chiar ale unui poli­ti­ci­an din R. Mol­do­va. ZdG a obți­nut con­trac­tul auten­ti­fi­cat de către nota­rul olan­dez Mar­ten Van der Loo prin care com­pa­nia „Vre­ewi­jk Mana­ge­ment” a vân­dut, la 15 iulie 2014, fir­ma „Dek­ka Hol­ding” omu­lui de afa­ce­ri ori­gi­nar din Edi­neț, Iurie Coș­ciug și secre­ta­ru­lui gene­ral al PLDM, Vic­tor Roș­ca. Con­form înțe­le­ge­rii, Coș­ciug obți­ne 68,5% din capi­ta­lul soci­al al fir­mei, iar Roș­ca – 31,5%. Fir­ma a fost înre­gis­tra­tă cu un capi­tal soci­al de o mie de Euro. În cadrul tranzac­ți­ei, cetă­țe­nii R. Mol­do­va au fost repre­zen­ta­ți de un inter­me­di­ar olan­dez.

Pen­tru a pune la punct deta­li­i­le fon­dă­rii fir­mei și tranzac­ți­ei ulte­ri­oa­re, Coș­ciug și Roș­ca au ple­cat la Amster­dam în ziua de 8 iulie 2014. Ambii au zbu­rat de pe Aero­por­tul Hen­ri Coan­dă din Bucu­rești în dimi­nea­ța zilei de 8 iulie 2014. Cu o sea­ră îna­in­te, cu o cur­să Tarom, Roș­ca a zbu­rat din Chi­și­nău spre Bucu­rești. Coș­ciug și Roș­ca au reve­nit la Bucu­rești în noap­tea de 8 spre 9 iulie 2014.

Moldoveanul Coșciug și canadianul Sanders, cu informații identice în pașaport

Iurie Coș­ciug este un dis­cret om de afa­ce­ri, ori­gi­nar din Edi­neț. Ofi­ci­al, aces­ta este admi­nis­tra­tor și unul din­tre fon­da­to­rii „Eng East Techo­lo­gies” SRL, înre­gis­tra­tă la Băl­ți. Neo­fi­ci­al, inclu­siv prin offshore-uri, Coș­ciug con­tro­lea­ză mai mul­te fir­me, inclu­siv SRL-urile impli­ca­te în business-ul cu came­re video. Coș­ciug pre­fe­ră să nu prea apa­ră în spa­ți­ul public. În ianu­a­rie 2014, într-o con­fe­rin­ță de pre­să, el era pre­zen­tat ca fiind mem­bru al Con­si­li­u­lui Insti­tu­tu­lui de Dezvol­ta­re și Exper­ti­ză a Pro­iec­te­lor, ONG care sus­ți­ne că ar fi pro­mo­tor al pro­iec­te­lor de dezvol­ta­re a loca­li­tă­ți­lor R. Mol­do­va. În octom­brie 2015, într-un arti­col pos­tat pe site-ul european-times.com, Iurie Coș­ciug anun­ța că este fon­da­tor și CEO al „Des­sa Inter­na­tio­nal”. Arti­co­lul îl pre­zin­tă pe Coș­ciug într-o lumi­nă pozi­ti­vă, spunându-se des­pre el că este năs­cut în R. Mol­do­va, dar edu­cat în Ota­wa, Can­a­da. Coș­ciug men­țio­na că „Des­sa Inter­na­tio­nal” este impli­ca­tă în pro­iec­tul de moni­to­ri­za­re a tra­fi­cu­lui ruti­er din R. Mol­do­va în cola­bo­ra­re cu MAI, dar și că R. Mol­do­va ar fi mai mult o „tes­ta­re a tere­nu­lui” pen­tru com­pa­nia sa, care anun­ța că inten­țio­nea­ză să ajun­gă pe pia­ța din Asia Cen­tra­lă și Afri­ca, afla­te atun­ci în cău­ta­rea unor par­te­ne­ri.

În tim­pul docu­men­tă­rii aces­tui arti­col, am con­sta­tat că pașa­por­tul mol­do­vea­nu­lui Iurie Coș­ciug și cel al „can­a­dia­nu­lui” Ale­xan­der San­ders Wili­am, fon­da­to­rul ini­țial al „Des­sa Inter­na­tio­nal” au poze și sem­nă­tu­ri iden­ti­ce. Ale­xan­der San­ders Wili­am, deși are pașa­port can­a­dian, e indi­cat în acte ca fiind ori­gi­nar din Edi­neț. El are ace­leași date de naș­te­re ca și Iurie Coș­ciug. Am tri­mis în adre­sa auto­ri­tă­ți­lor can­a­die­ne un mesaj, anexând o copie a pașa­por­tu­lui can­a­dian de pe nume­le lui Ale­xan­der San­ders Wili­am, soli­ci­tând să ni se spu­nă dacă aces­ta a fost sau nu obți­nut legal. Nu am pri­mit încă un răs­puns.

CV-ul deputatului Roșca

Vic­tor Roș­ca

Vic­tor Roș­ca este depu­tat în Par­la­men­tul R. Mol­do­va pe lis­te­le PLDM și secre­tar gene­ral al for­ma­țiu­nii. Ale­sul popo­ru­lui locu­ieș­te într-un imo­bil din or. Codru, mun. Chi­și­nău. Împre­u­nă cu soția sa, Rada, deți­ne fir­ma „Amba­la­j­prod” SRL, fon­da­tă în 1996 și spe­cia­li­za­tă în pro­du­ce­rea amba­la­jelor din lemn, dar și în comerț. În 2012, când a fost pre­zen­tat la CÎS ulti­mul raport finan­ci­ar, fir­ma nu a rapor­tat veni­tu­ri din vân­ză­ri.

În ulti­ma decla­ra­ție cu pri­vi­re la veni­tu­ri și pro­pri­e­ta­te, cea pen­tru 2015, Vic­tor Roș­ca a tre­cut în drep­tul soți­ei fap­tul că aceas­ta, fiind anga­ja­tă la aceas­tă fir­mă, a avut un venit din vân­ză­ri în sumă de 62,8 mii de lei. La rân­dul său, depu­ta­tul a tre­cut veni­tu­ri în sumă de 139 de mii de lei din sala­ri­ul de par­la­men­tar, dar și o îndem­ni­za­ție de 58,7 mii de lei. Fami­lia Roș­ca decla­ra, în 2015, câte­va tere­nu­ri, 3 auto­mo­bi­le de mar­ca Vol­vo și un VAZ. Vic­tor Roș­ca a fost un dona­tor con­stant al PLDM în ulti­me­le cam­pa­nii elec­to­ra­le, cei mai mul­ți bani, un mili­on de lei, donând în elec­to­ra­la din 2014.

Business-ul, negociat politic prin emailuri

ZdG a con­sul­tat, după ce a pri­mit prin ema­il, mai mul­te con­ver­sa­ții elec­tro­ni­ce între Vic­tor Roș­ca și Iurie Coș­ciug, des­pre afa­ce­rea pri­vind moni­to­ri­za­rea video a tra­fi­cu­lui ruti­er. În unul din mesa­je, în iulie 2015, Petru Știr­ba­te, pe atun­ci depu­tat PLDM, a tri­mis un anunț către 4 cole­gi de par­tid: Vale­riu Stre­leț, Geor­ge Moca­nu, Vale­riu Ghi­le­ț­chi și Vic­tor Roș­ca, care uti­li­za adre­sa de ema­il secretar.general@pldm.md. Ale­sul popo­ru­lui le expe­di­a­se aces­to­ra un pro­iect de lege care viza supra­ve­ghe­rea video a tra­fi­cu­lui ruti­er. Soli­ci­tat de ZdG, depu­ta­tul Știr­ba­te, care din sep­tem­brie 2015 a pără­sit PLDM, a con­fir­mat, după ce i-am tri­mis o mos­tră, auten­ti­ci­ta­tea mesa­ju­lui tri­mis către cole­gii săi, pre­ci­zând că aces­ta „a fost adre­sat către per­soa­ne­le nomi­na­li­za­te, ele fiind cele care s-au ară­tat dis­pu­se să se impli­ce în cre­a­rea unei legi mai per­fec­te”. La scurt timp, Roș­ca a redi­rec­țio­nat mesa­jul către Iurie Coș­ciug care, l-a rându-i, l-a redi­rec­țio­nat către Ghen­a­die Frun­ză, cerându-i să se expu­nă. Într-un alt mesaj, Roș­ca îi cere lui Coș­ciug să vină cu pro­pu­ne­ri la pro­iect cât mai rapid și „să-mi dați și argu­men­te­le nece­sa­re pen­tru a apă­ra ori­ce punc­ti­șor care este impor­tant și în inte­re­sul nos­tru”. Ulte­ri­or, Frun­ză a tri­mis mai mul­te modi­fi­că­ri la pro­iec­tul pro­pus de Știr­ba­te, doar că aces­ta nu a mai fost votat, din cau­za insta­bi­li­tă­ții poli­ti­ce.

În alt schimb de mesa­je, din mai 2015, Vic­tor Roș­ca, Iurie Coș­ciug și cei­lal­ți repre­zen­tan­ți ai business-ului cu came­re video dis­cu­tă des­pre situ­a­ția din Ane­nii Noi, unde con­si­li­e­rii ar fi refu­zat să apro­be o nouă înțe­le­ge­re. În mesaj, Ion Cli­ma rapor­tea­ză situ­a­ția, dând nume­le con­si­li­e­ri­lor care s-au opus sem­nă­rii acor­du­lui, dar și apar­te­nen­ța lor poli­ti­că. În drep­tul uno­ra sunt înscri­se afa­ce­ri­le pe care ei le-ar deți­ne. „Vom încer­ca cu noua com­po­nen­ță a CR. Rap­cea nu mai este mem­bru PLDM. Bujac tot nu-i acti­vist PLDM, doar că a mers pe lis­te­le noas­tre. Sor­ry”, îi scrie Roș­ca lui Coș­ciug, ca răs­puns la acest raport.

Și în Cri­u­le­ni au fost pro­ble­me cu nego­ci­e­rea con­trac­te­lor. Din dis­cu­ții se înțe­le­ge că cel care s-ar fi opus, la eta­pa ini­ția­lă, ar fi fost Vita­lie Rota­ru, pe atun­ci pre­șe­din­te de raion din par­tea PLDM. „Dacă e nevo­ie, mă implic și votu­ri­le nece­sa­re vor fi…. Dacă avem supor­tul frac­țiu­nii PLDM și Rota­ru nu-și face de cap, res­tul votu­ri­lor vor fi. Prin­ci­pa­lul să nu-și facă de cap. Refe­ri­tor la com­pen­sa­ție pen­tru el. Avem pro­iec­tul de ilu­mi­nat public al r. Cri­u­le­ni. Pro­iec­tul e impo­si­bil de efec­tu­at fără înca­să­ri din amen­zi ruti­e­re”, scrie Coș­ciug, în alt ema­il. Din alte dis­cu­ții reie­se că Rota­ru ar fi cerut 10% din afa­ce­re, dar soli­ci­ta­rea i-a fost refu­za­tă.

După 3 ani, nicio cameră nu mai funcționează

Pro­iec­tul de moni­to­ri­za­re video a tra­fi­cu­lui ruti­er a fost sto­pat însă, aproa­pe bru­tal, spre sfâr­și­tul anu­lui 2015, din cau­za inte­re­se­lor tot mai mari care au înce­put să apă­ră. Răz­bo­a­ie­le pen­tru pute­re, inclu­siv cele din­tre cei impli­ca­ți în acest busi­ne­ss, au făcut ca, astăzi, la 3 ani de la ini­ți­e­rea pro­gra­mu­lui, nicio came­ră, cu excep­ția celor din muni­ci­pi­ul Chi­și­nă­u­lui, să nu func­țio­ne­ze, deși în mai mul­te punc­te aces­tea rămân insta­la­te și încă îi mai „spe­rie” pe șofe­ri. Până acum, doar cei impli­ca­ți în afa­ce­re cunoș­teau că sis­te­mul nu func­țio­nea­ză. Repre­zen­tan­ții con­si­li­i­lor raio­na­le strâng din ume­ri când sunt între­bați de ce nu mai func­țio­nea­ză sis­te­mul de moni­to­ri­za­re. Cert este că, în 2016, în buge­tul rai­oa­ne­lor nu a intrat niciun ban din amen­zi. Nu erau bani de negli­jat, spun ei. În cele câte­va luni cât a func­țio­nat moni­to­ri­za­rea video, la Stră­șe­ni, de exem­plu, s-a acu­mu­lat aproa­pe un mili­on de lei. Acum, spun repre­zen­ta­ții CR, uti­la­jul a fost scos. La Leo­va, Cri­u­le­ni sau Orhei, came­re­le s-au trans­for­mat în sim­ple pie­se de decor stra­dal.

Deși șofe­rii frâ­nea­ză atun­ci când ajung în fața came­re­lor din s. Pere­se­ci­na, r. Orhei, aces­tea nu func­țio­nea­ză de mai bine de un an

În aceas­tă situ­a­ție s-a ajuns după ce business-ul a fost vizat în cadrul mai mul­tor dosa­re pena­le, une­le din ele des­chi­se în cir­cum­stan­țe dubi­oa­se. Ini­țial, cu pro­cu­ro­rii și ofi­țe­rii Cen­tru­lui Națio­nal Anti­co­rup­ție, a făcut cunoș­tin­ță Ale­xan­dr Dia­ciuc. În octom­brie 2015, aces­ta a fost reți­nut, fiind acu­zat că, în 2014-2015, ar fi cre­at un grup cri­mi­nal orga­ni­zat care a pus, ile­gal, la dis­po­zi­ție, date care per­mit acce­sul la sis­te­mul infor­ma­tic, cu sco­pul obți­ne­rii infor­ma­ți­i­lor des­pre tra­fi­cul ruti­er fixat de came­re­le de supra­ve­ghe­re a tra­fi­cu­lui. La scurt timp, Dia­ciuc a fost eli­be­rat. Dosa­rul penal a fost ini­țiat la doar două luni după ce Dia­ciuc, omul care a fon­dat „Mid­land Engi­ne­e­ring”, se adre­sa în jude­ca­tă, cerând anu­la­rea con­trac­tu­lui de vânzare-cumpărare sem­nat de acest SRL și „Dek­ka Hol­ding” din Olan­da. Ini­țial, jude­că­toa­rea, Nata­lia Mămă­li­gă, de la Jude­că­to­ria Cen­tru, admi­te soli­ci­ta­rea lui Dia­ciuc și inter­zi­ce Came­rei Înre­gis­tră­rii de Stat (CÎS) să efec­tu­e­ze modi­fi­că­ri în sta­tu­tul fir­mei, până la solu­țio­na­rea defi­ni­ti­vă a cazu­lui. În aceas­tă peri­oa­dă, o par­te din con­tu­ri­le fir­mei au fost blo­ca­te. În ianu­a­rie 2016, magis­tra­ta admi­te cere­rea supli­men­ta­ră depu­să de Ghen­a­die Frun­ză și per­mi­te totuși fon­da­to­ru­lui să efec­tu­e­ze modi­fi­că­ri la CÎS. Frun­ză și-a moti­vat cere­rea în instan­ță cu fap­tul că Dia­ciuc ar fi pre­ju­di­ci­at fir­ma „Mid­land Engi­ne­e­ring” pe când era admi­nis­tra­tor, iar la 23 decem­brie 2015 „Dek­ka Hol­ding” a fost recu­nos­cu­tă ca fiind par­te vătă­ma­tă într-o cau­ză pena­lă des­chi­să pe fap­tul con­fec­țio­nă­rii, deți­ne­rii și folo­si­rii ștam­pi­le­lor fal­se.

Dosare penale și divergențe

Într-un alt dosar este vizat inclu­siv Dan Chi­ri­ța, fost direc­tor al Cen­tru­lui Unic de Moni­to­ri­za­re din cadrul MAI, insti­tu­ție care a imple­men­tat supra­ve­ghe­rea video în Chi­și­nău și care era res­pon­sa­bi­lă de amen­zi­le apli­ca­te în urma ima­gi­ni­lor obți­nu­te de pe tra­se­e­le națio­na­le. Potri­vit mate­ri­a­le­lor deți­nu­te de pro­cu­ro­ri, per­soa­ne publi­ce din cadrul Ser­vi­ci­u­lui Teh­no­lo­gii Infor­ma­țio­na­le al MAI eli­mi­nau din sis­te­me­le infor­ma­țio­na­le infor­ma­ția pri­vind ante­ce­den­te­le pena­le ale per­soa­ne­lor con­dam­na­te, anu­lau punc­te­le de pena­li­za­re con­tra­ven­țio­na­lă, reca­li­fi­cau con­tra­ven­ți­i­le con­sta­ta­te de came­re­le de supra­ve­ghe­re în sco­pul apli­că­rii unor amen­zi mai mici. Într-o ordo­nan­ță din 20 iunie 2016, pro­cu­ro­rii anun­țau că ar mai fi sta­bi­lit că per­soa­ne publi­ce din cadrul CR, în martie-aprilie 2016, au favo­ri­zat anu­miți agen­ți eco­no­mi­ci la lici­ta­ția publi­că cu pri­vi­re la achi­zi­ția ser­vi­ci­i­lor pri­vind moni­to­ri­za­rea tra­fi­cu­lui ruti­er. Aces­te dosa­re, însă, nu au avut o fina­li­ta­te, soldându-se ade­sea doar cu schim­bă­ri de cadre sau reglă­ri de con­tu­ri, subiect la care ZdG va reve­ni în edi­ți­i­le urmă­toa­re.

Un alt epi­sod care a „înnă­bu­șit” pro­iec­tul s-a pro­dus în toam­na lui 2015, când „Des­sa Inter­na­tio­nal” și-ar fi mutat ser­ve­re­le de la Cen­trul de Tele­co­mu­ni­ca­ții Spe­ci­a­le (CTS), la Mol­d­te­le­com, fără înști­in­ța­rea MAI-ului, fapt ce a dus la diver­gen­țe. Con­co­mi­tent, a înce­put să fie dez­in­sta­lat sis­te­mul rus de moni­to­ri­za­re „Avto­do­ria”, achi­zi­țio­nat de Ale­xan­dr Dia­ciuc, care func­țio­na ante­ri­or, în loc fiind insta­lat sis­te­mul ita­li­an „Cele­ri­tas”, care nu a mai ajuns să func­țio­ne­ze.

Contract de vânzare cumpărare pentru sediul lui Tkaciuk

În ianu­a­rie 2015, „Des­sa Inter­na­tio­nal”, ges­tio­na­ra pro­iec­tu­lui cu came­re video din tra­fic, a sem­nat un con­tract de vânzare-cumpărare a unei clă­di­ri din str. Zim­bru­lui, care apar­ți­nea fir­mei „Școa­la Antro­po­lo­gic Supe­ri­oa­ră” SRL, fon­da­tă de fos­tul depu­tat comu­nist, Mark Tka­ciuk. Ini­țial, păr­ți­le au con­ve­nit asu­pra sumei de 400 mii de euro. În acel edi­fi­ciu, repre­zen­tan­ții „Des­sa Inter­na­tio­nal” urmau să-și schim­be sedi­ul, adu­când aco­lo uti­la­je și echi­pa­men­te nece­sa­re admi­nis­tră­rii sis­te­mu­lui de moni­to­ri­za­re video a tra­fi­cu­lui. În decem­brie 2015, peri­oa­dă în care business-ul s-a con­frun­tat cu mai mul­te pro­ble­me, între cele două păr­ți e sem­nat un acord pri­vind rezi­li­e­rea con­trac­tu­lui, ast­fel că afa­ce­rea nu a mai fost per­fec­ta­tă. În august 2016, clă­di­rea a fost totuși vân­du­tă fir­mei de con­struc­ții „Exfac­tor­grup”, ajun­să în aten­ția publi­că pen­tru lucră­ri­le de moder­ni­za­re a Aero­por­tu­lui Inter­națio­nal Chi­și­nău.

Atun­ci când ZdG a înce­put să inves­ti­ghe­ze acest caz, una din ipo­te­ze se refe­rea la aceas­tă tranzac­ție și la fap­tul că, prin inter­me­di­ul ei, Mark Tka­ciuk ar fi fost impli­cat și în afa­ce­rea pri­vind moni­to­ri­za­rea tra­fi­cu­lui ruti­er, el fiind cel res­pon­sa­bil de nego­ci­e­rea cu con­si­li­e­rii comu­niș­ti din rai­oa­ne. Pe par­curs, ipo­te­za nu a fost sus­ți­nu­tă de pro­be, iar Mark Tka­ciuk a res­pins ori­ce legă­tu­ri cu aceas­tă afa­ce­re. „Idee nu am des­pre ce mă între­bați. Asta nu-i trea­ba mea. Da, îl cunosc pe Iurie Coș­ciug. Ne-am întâl­nit de câte­va ori, dar asta a fost foar­te demult. O dată ne-am văzut îna­in­te de vân­za­re și o dată sau de două ori după, prin sep­tem­brie, când am rezi­li­at con­trac­tul. „De tranzac­ție s-au ocu­pat inter­me­di­a­rii, nu-i trea­ba mea. Eu mă ocup de ști­in­ță”, ne-a zis Tka­ciuk.

Roșca: „Nu este o formulare corectă „implicarea în afacere”

Cu Vic­tor Roș­ca, secre­ta­rul gene­ral al PLDM și depu­tat pe lis­te­le for­ma­țiu­nii, ne-am întâl­nit la sedi­ul par­ti­du­lui și am dis­cu­tat într-o sală de ședin­țe a for­ma­țiu­nii. I-am pre­zen­tat aces­tu­ia mai mul­te docu­men­te care ară­tau că a cum­pă­rat, împre­u­nă cu Iurie Coș­ciug, fir­ma „Dek­ka Hol­ding”, pro­pri­e­ta­ra „Mid­land Engi­ne­e­ring”, iar ulte­ri­or, mai mul­te con­vor­bi­ri pur­ta­te prin ema­il, în care impli­cau business-ul și poli­ti­ca.

„Am fon­dat împre­u­nă cu Iurie Coș­ciug între­prin­de­rea res­pec­ti­vă, dar pes­te câte­va luni, am cedat toa­te drep­tu­ri­le mele lui Rodion Coș­ciug, pen­tru care au fost sem­na­te toa­te acte­le. Da, dl Coș­ciug a acti­vat o peri­oa­dă în par­tid, fiind unul din subal­ter­nii mei”, expli­că Roș­ca. Aces­ta spu­ne că, deși a sus­ți­nut pro­iec­tul cu supra­ve­ghe­rea video la tra­fic, nu a avut niciun bene­fi­ciu, iar tot ce a făcut a fost mai mult din spi­rit civic. „Nu este o for­mu­la­re corec­tă „impli­ca­rea în afa­ce­re”. A fost, și pro­ba­bil mai este, în pri­o­ri­tă­ți­le de acti­vi­ta­te ale Guver­nu­lui moni­to­ri­za­rea tra­fi­cu­lui video. Aceas­ta a fost și o pri­o­ri­ta­te anun­ța­tă de către pre­șe­din­te­le par­ti­du­lui, Vlad Filat, când era prim-ministru. A fost și un anga­ja­ment pe care el și l-a asu­mat în fața cetă­țe­ni­lor și ale­gă­to­ri­lor. A fost și este un pro­iect bun, care a redus numă­rul de per­soa­ne trau­ma­ti­za­te în acci­den­te. Eu sunt șofer, sunt părin­te, iar un copil de-al meu a avut de sufe­rit chiar pe tre­ce­rea de pie­to­ni. Atât cât o să pot, o să fac tot posi­bi­lul să fie dis­ci­pli­nă în tra­fic”, argu­men­tea­ză Vic­tor Roș­ca.

Când am avut pri­me­le dis­cu­ții cu dl Iurie Coș­ciug des­pre inten­ți­i­le lui de a intra pe pia­ța aceas­ta, cu inves­tiți din Can­a­da, dacă nu gre­șesc, pen­tru a aju­ta și popo­rul nos­tru, mi s-a părut inte­re­sant și util. Am zis că, atât cât o să pot, o să mă implic ca să ajut. Apoi, a par­ve­nit pro­pu­ne­rea de a crea un par­te­ne­ri­at, pe care eu am acceptat-o, ini­țial. Apoi, din diver­se moti­ve, sim­țind că voi fi inclus pe lis­te­le elec­to­ra­le, iar asta ar putea atra­ge după sine diver­se dis­cu­ții, inclu­siv ches­tii de felul ăsta, am cedat, inclu­siv drep­tu­ri­le mele, acțiu­ni­le, ce erau aco­lo, lui Rodion, care era mai aproa­pe de ches­ti­i­le astea. Rodion e în par­tid și acum, dar nu lega­ți asta cu par­ti­dul. Nu are legă­tu­ră”, expli­că Vic­tor Roș­ca, care, după ale­ge­ri­le din noiem­brie 2014, a deve­nit depu­tat PLDM. 

Nu am avut niciun dividend financiar”

Des­pre ema­i­lu­ri­le la care am făcut refe­ri­re mai sus, Roș­ca afir­mă că aces­tea nu con­țin lucru­ri ile­ga­le.

„Ce vede­ți în aces­te dis­cu­ții, de exem­plu, des­pre Anenii-Noi, am con­si­de­rat de dato­ria mea să mă ocup de pro­mo­va­rea pro­iec­tu­lui. Aco­lo unde am putut. Majo­ri­ta­tea pro­iec­te­lor au fost imple­men­ta­te în rai­oa­ne cu pre­șe­din­ți PLDM pen­tru că s-a mers pe calea rezis­ten­ței mai mici. Aco­lo unde erau pre­șe­din­ți de rai­oa­ne și con­si­lii raio­na­le cu care tre­bu­ia de pier­dut mai mult timp, era inu­til de a mer­ge. Am dis­cu­tat cu mai mul­ți cole­gi și le-am expli­cat care sunt avan­ta­je­le aces­tui pro­iect… În une­le rai­oa­ne a mers mai greu, în alte­le mai ușor. Des­pre dis­cu­ți­i­le des­pre Cri­u­le­ni, nu-mi amin­tesc. Pro­ba­bil, într-o țară săra­că, mai mul­ți încear­că să-și vadă inte­re­sul. Con­si­der că nu-i o ches­tie one­stă, dar, mă rog…”, comen­tea­ză Roș­ca. „Nu am avut niciun divi­dend finan­ci­ar, fiind­că nu am avut cum să le obțin. La înce­put m-am impli­cat, în spe­ran­ța că, ulte­ri­or, va fi posi­bil de câști­gat ceva, dar, la felul cum au înce­put să evo­lu­e­ze lucru­ri­le, mi-am dat sea­ma că vor fi mai mul­te bube în cap… Înțe­le­gea noas­tră a fost așa: fra­ți­lor, eu vă ajut cu ce pot, din inte­res civic, dacă se poa­te de spus așa, ca în țară să fie bine. Și așa vor­be au fost că, dacă vreo­da­tă va fi bine și business-ul va lucra, vom reve­ni și vom vedea ce am făcut eu…. De asta, în ema­il, apa­re scris „inte­re­sul nos­tru” când se dis­cu­ta des­pre acel pro­iect de lege, ca să nu fie scri­se mul­te cuvin­te. Dar, acest pro­iect de lege dis­cu­tat nu are mare tan­gen­ță cu came­re­le din tra­fic. El nici nu a fost votat. Eu doar le-am atras aten­ția să se uite la acel pro­iect”, spu­ne depu­ta­tul.

Sis­te­mul nu lucrea­ză pen­tru că, din câte știu, au înce­put să apa­ră ten­siu­ni între diver­se per­soa­ne impli­ca­te, inclu­siv și orga­ne, care, pro­ba­bil, au sim­țit că se duce o bună par­te din influ­en­ța pe care o aveau asu­pra șofe­ri­lor. Ast­fel, pro­iec­tul a fost sto­pat. Erau niș­te liti­gii. Din câte am înțe­les, Iurie nici nu poa­te intra în R. Mol­do­va, pen­tru că i s-au inten­tat dosa­re. Pro­ba­bil, este o sche­mă cla­ră de rai­der. Îmi pare foar­te rău de inves­ti­to­ri și de banii chel­tu­iți. Dar, asta-i țara noas­tră”, mai spu­ne Roș­ca. Între­bat des­pre fap­tul că Iurie Coș­ciug, fos­tul său par­te­ner, ar avea dub­lă iden­ti­ta­te, Roș­ca a spus că nu ar fi la curent. „E o ches­tie care înce­pe să intro­du­că o deranj în cap la mine… Nu știu. Încer­ca­ți să dis­cu­ta­ți cu Rodion Coș­ciug, pro­ba­bil el este în con­tact cu Iurie. Eu cu el nu mai comu­nic demult”, ne-a reco­man­dat Roș­ca.

Coșciug: „S-au făcut investiții de circa 6,5 milioane de euro”

Rodion Coș­ciug

Cu Rodion Coș­ciug, cel care deți­ne, din decem­brie 2015, func­ția de admi­nis­tra­tor al „Des­sa Inter­na­tio­nal” și cel des­pre care Roș­ca sus­ți­ne că i-a trans­mis acțiu­ni­le de la „Dek­ka Hol­ding”, ne-am întâl­nit într-un local din sect. Râș­ca­ni. Aces­ta sus­ți­ne spu­se­le lui Roș­ca, pre­ci­zând a pre­lu­at acțiu­ni­le deți­nu­te de depu­tat în com­pa­nia din Olan­da,. fără a ne fi pre­zen­ta­te însă doco­men­te. Coș­ciug men­țio­nea­ză că astăzi, pro­iec­tul pri­vind moni­to­ri­za­rea tra­fi­cu­lui nu mai func­țio­nea­ză din cau­za mai mul­tor fac­to­ri. „Sunt viziu­ni dife­ri­te în pri­vin­ța modu­lui de uti­li­za­re al aces­tor sis­te­me. Exis­tă prac­ti­ca euro­pea­nă a imple­men­tă­rii unui așa tip de par­te­ne­ri­a­te public-private or, actu­al­men­te, în R. Mol­do­va se încear­că ree­va­lu­a­rea aces­tei prac­ti­ci deja bine anco­ra­te în țări­le UE. S-au făcut inves­ti­ții în pro­iect, fără un ban de la buget, de cir­ca 6,5 mili­oa­ne de euro și pes­te 70 de locu­ri de mun­că ofi­ci­a­le, asta aco­pe­rind nici 5% din nece­sa­rul pen­tru țară. Obiec­ti­vul nos­tru final era de a expor­ta acest pro­dus în zona de Est a UE. Acum, după ce s-a întâm­plat în R. Mol­do­va, sis­te­mul urmea­ză a fi dez­a­sam­blat și inves­ti­ți­i­le opri­te”, sus­ți­ne Coș­ciug.

„Nu e cazul sa fie cău­ta­ți vino­va­ții, dar sis­te­mul e sto­pat din cau­za a mai mul­ți fac­to­ri: ata­cu­ri rai­der, osti­li­ta­te în imple­men­ta­re din par­tea unor auto­ri­tă­ți. Or, în toa­te țări­le în care așa sis­te­me au fost imple­men­ta­te, sta­tul a rea­li­zat difi­cul­ta­tea imple­men­tă­rii și men­te­nan­ței cu for­țe publi­ce. Din noiem­brie 2015, sis­te­mul este dez­ac­ti­vat, din une­le zone fiind deja demon­tat. În con­se­cin­ță, inves­ti­ți­i­le au fost sto­pa­te. De exem­plu, cos­tul unei zone moder­ne de moni­to­ri­za­re se ridi­ca până la 400 de mii de euro. În rezul­ta­tul blo­că­rii acti­vi­tă­ții, atac rai­der și alte acțiu­ni aso­ci­a­te cu ele, o serie de con­trac­te au fost rezi­li­a­te. Pro­iec­tul a mers pe 3 pilo­ni majo­ri: efect anti-corupție, moder­ni­za­rea infras­truc­tu­rii fără a atin­ge banul public, dimi­nu­a­rea mor­ta­li­tă­ții extrem de ridi­ca­te pe dru­mu­ri­le din Mol­do­va. Am avut și soli­ci­tă­ri de insta­la­re de la locu­i­to­ri din loca­li­tă­ți unde acci­den­te­le ruti­e­re fata­le sunt o nor­mă a zilei. Rezul­ta­tul finan­ci­ar, ținând cont de inves­ti­ți­i­le con­ti­nue și alți fac­to­ri, a fost însă con­stant nega­tiv”, afir­mă Coș­ciug.

„În interiorul organizației, am avut parte de un „atac raider”

Coș­ciug admi­te impli­ca­rea fac­to­ru­lui poli­tic în acest pro­iect, dar este sigur că de pe urma aces­tui fapt a câști­gat doar comu­ni­ta­tea loca­lă.

Rodion Coș­ciug

„Am avut sune­te de la orga­ne pen­tru a ne între­ba dacă nu cum­va e inter­ca­lat par­ti­dul în pro­iect (PLDM). Par­ti­dul, ca și toa­te din Mol­do­va, își pro­pu­nea pro­mo­va­rea măsu­ri­lor anti-corupție. Pro­iec­tul se înca­dra per­fect în viziu­ne. Sigur că mul­ți din rai­oa­ne con­di­țio­nau, însă le spu­neam că bene­fi­ci­ul va fi unul pen­tru loca­li­ta­te. Sis­te­me­le au fost imple­men­ta­te fără a ține cont de culoa­rea poli­ti­că. Evi­dent, spi­ji­nind acest pro­iect, au fost dis­cu­ții în pri­mul rând cu toți pri­ma­rii noș­tri, prin adu­ce­rea la cunoș­tin­ță a tutu­ror bene­fi­ci­i­lor pen­tru loca­li­ta­te. În spe­cial, în situ­a­ția în care auto­ri­tă­ți­le duc lip­să cro­ni­că de sur­se finan­ci­a­re. Asta a fost impli­ca­rea par­ti­du­lui. Tot­o­da­tă, și în inte­ri­o­rul orga­ni­za­ți­ei, chiar am avut par­te de un „atac rai­der”. Un fost anga­jat, fiind impli­cat în atac rai­der, a pro­vo­cat blo­ca­je de acti­vi­ta­te și scur­ge­ri de date și infor­ma­ții”, recla­mă Rodion Coș­ciug, care a fost vice-secretar gene­ral al PLDM, res­pec­tiv, adjunc­tul lui Vic­tor Roș­ca.

La fel ca și Roș­ca, în elec­to­ra­la din noiem­brie 2014, Rodion Coș­ciug a donat par­ti­du­lui 1 mili­on de lei. Soția aces­tu­ia, Iri­na Coș­ciug, pe atun­ci directoare-adjunctă a Lice­u­lui „Nata­lia Ghe­or­ghiu”, a con­tri­bu­it cu 868 de mii de lei.

Ion Cli­ma

Ghen­a­die Frun­ză, admi­nis­tra­to­rul fir­mei „Info­rad” SRL și repre­zen­tant prin pro­cu­ră al „Okka­na Invest­ments” și „Dek­ka Hol­ding”, com­pa­nii ce dețin com­pa­ni­i­le „Avto­u­ra­gan”, „Mid­land Engi­ne­e­ring” și „Des­sa Inter­na­tio­nal”, nu a răs­puns la tele­fon. Aces­ta ne-a tri­mis un sms, după care ne-a pro­pus să dis­cu­tăm prin ema­il ca „măsu­ră de pre­ca­u­ție”. I-am tri­mis un ema­il cu subiec­tul la care am dori să vor­bim. Ulte­ri­or, aces­ta ne-a soli­ci­tat inclu­siv o copie sca­na­tă a legi­ti­ma­ți­ei, pen­tru a dis­cu­ta, refu­zând cate­goric dis­cu­ția tele­fo­ni­că sau o even­tu­a­lă întâl­ni­re. Ion Cli­ma, admi­nis­tra­to­rul „Avto­u­ra­gan”, cel care a repre­zen­tat, prin pro­cu­ră, fir­ma „Mid­land Engi­ne­e­ring”, dar și offshore-ul „Esthor Invest­ments Limi­ted” din Marea Bri­ta­nie, pro­pri­e­ta­rul „Info­rad” SRL, a evi­tat să dis­cu­te cu noi. După ce i-am spus subiec­tul la care am dori să vor­bim, Cli­ma ne-a zis că ar fi într-o ședin­ță și că va reve­ni. Ulte­ri­or, nu a reve­nit, iar tele­fo­nul mobil a fost deco­nec­tat. Iurie Coș­ciug, omul care a pus la cale business-ul cu came­re video, nu a putut fi con­tac­tat, aces­ta fiind în afa­ra țării.



Ediția tipărită a Ziarului de Gardă apare cu sprijinul DEPARTAMENTULUI POLITICI PENTRU RELAŢIA CU ROMÂNII DE PRETUTINDENI A MINISTERULUI DE EXTERNE AL ROMÂNIEI

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

  • Mui­la

    va spun a mele 2 capii­ci si 13 rub­le sove­ti­ce

    DACA VRETI BANI UN REALITY SHOW DOM 2

    DA DACA VRETI BANI TURBATI UITATIVA CUM IN ROMANIA SE FAC BANI CU CAMERELE UNDE ORICENE ISI POATE ARATA NEBUNEALA SI LIPSA DE COMPLEXE

    de exem­plu Unga­ria face pes­te 600 000 000 euro
    Polo­nia pes­te 450 000 000 euro

    SUA pes­te 14 mili­ar­de de USD

    ches­tia e ce vre­ti kapus­ta sau sa dis­ci­pli­na­ti

    Dis­ci­pli­na se poa­te de facut si cu bat­sul

    NU CCRED CA INTRO TARA UNDE OMUL NU ARE CE MINCA SI TRAIESTE DE AZI PE MIINE O AMENDA L-AR EDUCA.

    Eu cred ca din cii­ne l-ar trans­for­ma in lup.

    Eu am dus masi­na in sat am aco­pe­ri­to pe bre­zent,

    Azi nisi par­co­va nu face bani din mine nici ben­zi­na nu cum­par da si mi-am bagat picio­rul in toa­te.

    Astept docu­men­te sa para­sesc defi­ni­tiv tara pe tot­dea­u­na asa cum au facut si alte mili­oa­ne de ceta­te­ni.

    INAINTE DE A EDUCA SARACII CU AMENZI MAI GINDITIVA CA O SA-I TRASNITI PE TOTI.

    eu numa cite cazu­ri nu am auzit cum altii se spe­ri­au numai ca ver­de­le se schim­ba in gla­ben si fri­nau brusc.

    Altii mai puti­ni spe­ri­a­ti ii tra­s­niau cu ful­ge­ru.

    Daca e bine sau nu came­re­le?

    Si asa traim cu fri­ca de ziua de mii­ne iaca acu­ma mai avem o fri­ca.

    In loc min­tea sa se gin­deas­ca la lucru­ri bune noi ne bucu­ram pen­tru neno­ro­ci­rea alt­cui­va.

    Eu kai­fu­esc cind vad ca la mine in bloc 80% din masi­ni putre­zesc.

    Kai­fu­esc cind vad ca nu numai mie imi este rau da si altii dau fali­ment.

    Asa ca in afa­ra de tea­ma sunt si bucu­rii.

    Da am ajuns sa ma bucur de efec­tul de domi­no.

    Daca un mol­do­van se ine­a­ca el ii tra­ge pe toti la fund.

  • Fuler

    Daca cre­zi ca esti sin­gu­rul atun­ci te gre­ses­ti.

  • Puler

    Eu le-as da o idee cum sa pedep­ses­ti mol­do­va­nul.

    Mari­ti arti­fi­cal ben­zi­na sa coas­te macar 23 de lei pen­tru ince­put da pe urma pina la 40 de lei.

    No sa va tre­bu­ias­ca nici came­re.

    Lasa pe came­re sa ste­ie fetit­se­le noas­tre asa cum in Roma­nia stau si sa faca Euro.

    Nu vii rusi­ne ca biz­ne­sul de came­re din Roma­nia cu Gagi­ci adu­ce de cite­va mii de ori mai mult decit cel cu amen­zi auto?

    Si pina la urma citi pie­to­ni au fost amen­da­ti cu came­re­le voas­tre?

    PINA LA URMA NUI PROBLEMA IN CAMERE

    Este o alta pro­ble­ma!!!

    In Mol­do­va nimic nu lucrea­za in afa­ra de MITA

    Sin­cer MITA lucrea­za si e mult dori­ta si cel mai impor­tant e data din suflet si cu tot sufle­tul.

  • Jho­ra

    O alta pro­ble­ma e cum vre­ti sa con­stru­i­ti un stat func­tio­nal din sara­cie?

    A incer­cat cine­va din voi sa mear­ga hai sa zicem si cu trans­por­tul public da fara bani?

    O data doua mai zic da asa zi de zi?

    Eu la fel nu am trea­ba cu came­re­le mii para­lel.

    Imi pare rau numai de sara­cia extre­ma din MD.

    Ati uitat de gas­tre­bai­te­ri!!!

    Vo ramas sa face­ti o lege unde daca gas­ter­bai­te­ru no facut 1000 euro minm lunar sa pune­ti amen­da de 10 000 euro

    Da daca o facut pri­ma luna 1000 euro atun­ci plan­ca cres­te la 2000 euro pe luna vii­toa­re si tot asa

    Kido­sul o sa lucre­ze ca si Mol­do­va­nul nui rezin­ka.

    Trei incal­ca­ri si con­fis­ca­rea ave­rii.

    Dupa a patra incal­ca­re con­fis­ca­rea ave­rii rude­lor.

    Sa nu uit se poa­te de intro­dus o alta lege unde mama se poa­tye dezi­ce de copii si feme­ie de bar­bat si bar­ba­tul de feme­ie con­tra sumei de 10 000 de euro si iara bani la bud­get.

    Ca mol­do­ve­nii sa nu fuga din tara tre­bu­ie de cipizat asa cum cii­nii se cipizea­za.

    Ia uite cite idea da voi gosu­dar­stvo tor­mo­zi­ti

    Eu mai am alte 666 de idei pen­tru voi gen cum sai pui dato­rie mol­do­va­nu­lui ca sa ajun­ga si la nepo­ti nu asta daca nu va fi un alt Arma­ge­don degra­ba cu inca­l­zi­rea asta glo­ba­la.

  • Pur­ce­lus

    Rau ca nu este o revis­ta de umor negru mol­do­ve­ne­sc ca mate­ri­al s-ar gasi pen­tru 100 de ani ina­in­te.

    Nici o fic­tie doar rea­li­ta­te.

    Mol­do­va­nul poa­te pla­ti cu lap­ti­ca si smin­ti­na.

    ZDG vati gin­dit sa pri­mi­ti pen­tru zia­rul vos­tru lap­ti­ca sau smin­ti­na?

    Frunc­te se poa­te sau mun­ca sim­ba­ta.

    Rami­i­ne pe urma sa face­ti un maga­zin unde asta sa vin­de­ti si iaca jiva­ia kopei­ca.

    Pla­ta in mole­cu­le e o meto­da intil­ni­ta atun­ci cind prin­te­rul de bani nu lucrea­za chiar daca ar tre­bui sa lucre­ze.

  • Ana

    Era un comic pe nume Borat din Kaza­hs­tan
    Aju­ta asa ceva la eco­no­mie sau minim ramu­rei de Turi­zm