VIDEO „Foarte des acolo se bătea, se legau beneficiarii de calorifere sau îi țineau câte o „sutcă” întreagă în veceu, îi lăsau fără mâncare. Eu am decis să nu lăsăm așa, fiindcă acolo sunt copii abandonați de părinți”. AVERTIZOR DE INTEGRITATE, cazul Marcel Lemnaru

Au dezvăluit practici ilegale pe care le-au observat în instituțiile în care sunt angajați sau ai căror beneficiari sunt, pentru ca ulterior să suporte acțiuni de răzbunare. Puțini sunt ca ei, deși o lege specială le garantează protecția din partea statului. Legea s-a dovedit a fi insuficient de convingătoare ca să încurajeze mai multe astfel de exemple. Vorbim despre avertizorii de integritate – persoane care au dat dovadă de curaj și au dezvăluit ilegalități, pe care au considerat că nu le pot trece cu vederea. Din 2018 și până în prezent doar 18 persoane au obținut acest statut.

Marcel Lemnaru este un tânăr cu dizabilități în vârstă de 26 de ani, orfan de părinți. Se deplasează cu ajutorul unui scaun cu rotile electric, ce seamănă cu un mic scuter, pe care îl conduce cu îndemânare. Ne-am întâlnit în centrul orașului Orhei, lângă monumentul lui Vasile Lupu, unde ne-a povestit istoria vieții sale și cum a ajuns să fie avertizor de integritate. 

„Eu am fost abandonat de la naștere și am fost lăsat la maternitatea din Cahul, apoi, de la maternitatea din Cahul am fost transferat la maternitatea din Chișinău și Direcția asistență socială m-a transferat la Centrul de plasament din Orhei”, povestește Marcel, convins că părinții l-au abandonat pentru că s-a născut cu dizabilități. 

Tânărul și-a petrecut toată viața în instituții rezidențiale și nu a cunoscut grija părintească. „E foarte greu. Fiindcă acolo stai între patru pereți”, oftează Marcel. De la vârsta de cinci ani a ajuns la Centrul de plasament pentru copii cu dizabilități din Orhei, unde a stat timp de 21 de ani. Marcel susține că aici a fost martor și chiar victimă a abuzurilor din partea administrației și a unor angajați ai instituției. În 2018, el a trecut cu traiul într-o locuință protejată, aflată în subordinea aceluiași Centru de plasament. În septembrie 2022, Marcel a decis să vorbească public la un post de televiziune despre maltratările la care era supus el și colegii lui din internat. 

„Se legau beneficiarii de calorifere sau îi țineau câte o „sutcă” întreagă în veceu”

„Foarte des acolo se bătea, se legau beneficiarii de calorifere sau îi țineau câte o „sutcă” întreagă (24 de ore, n. r.) în veceu, îi lăsau fără mâncare dacă făceau ceva urât sau nu se comportau frumos. Ajutoarele care veneau – donațiile, dulciurile, hainele sau lucrurile de igienă personală, nu ajungeau la beneficiari sau la angajații care aveau grijă de ei, adică, se duceau în depozit și se dădeau numai când veneau oficialii sau cineva de genul ăsta. Și eu, pur și simplu, am povestit în acest interviu cum am fost și eu lovit cu capul de calorifer. Asta cu câțiva ani în urmă, nu acum. Și am povestit istoria mea. Am povestit cum ne hrăneau foarte prost. Adică, cârnaț – rar de tot, pește – rar de tot, carne – rar de tot”, spune Marcel. 

Ceea ce a făcut Marcel se numește, conform Legii cu privire la avertizorii de integritate, „dezvăluire publică a practicilor ilegale”. Și tot în lege, este definit ceea ce a urmat după – răzbunarea asupra avertizorilor de integritate. 

Amendat cu 1200 de lei pentru dezvăluire

Chiar în aceeași zi în care a fost publicat interviul, Marcel s-a pomenit amendat de poliția de la Orhei, în urma plângerii directoarei adjuncte de atunci a Centrului de plasament, Zinaida Tcacenco. Aceasta l-a acuzat pe Marcel că ar fi „răspândit cu bună știință informații mincinoase care mi-au defăimat onoarea şi demnitatea.” Deși a înțeles că i s-a făcut o nedreptate, Marcel a plătit amenda rapid, ca să o poată achita în jumătate, adică 1200 de lei. 

„Ei n-au făcut corect că m-au amendat. Ei, într-un fel, m-au amenințat că dacă nu o să achit această amendă, o să părăsesc locuința și o să fiu transferat la altă instituție. M-am speriat foarte tare și chiar și am plâns. Pentru mine a fost un stres emoțional foarte mare”, rememorează tânărul stările prin care a trecut. 

Marcel spune însă că nu și-a pierdut curajul, pentru că a simțit că este important să vorbească în numele colegilor săi de la Centrul de plasament. „Eu am zis că merg înainte pentru acești copii. Niciodată nu m-am dat bătut, măcar că am fost stresat, eu întotdeauna merg înainte. Niciodată nu fac pasul înapoi. Fiindcă mie mi-e jale de acești copii. Eu am stat acolo de la cinci anișori. Am văzut ceea ce se întâmplă. Eu am zis că pot să spun aceste lucruri, că am curajul de viață ca să spun istoriile beneficiarilor și istoria mea de viață și întotdeauna sunt un luptător puternic. Și niciodată n-am mințit și niciodată n-o să mint despre aceste cazuri”, mărturisește Marcel. 

Instanța a anulat amenda

După aceste dezvăluiri, Oficiul Avocatului Poporului s-a sesizat public și i-a propus lui Marcel protecție și statutul de avertizor de integritate. Susținut de avocatul Iulian Rusanovschi și în baza recomandărilor Avocatului Poporului, Marcel Lemnaru a atacat în instanță procesul-verbal prin care a fost amendat, iar în aprilie 2023, Judecătoria Orhei i-a dat dreptate și a anulat amenda. Instanța de judecată a luat în considerare faptul că Marcel avea statutul de avertizor de integritate, precum și concluziile oficiului Avocatului Poporului, potrivit cărora, „analiza conținutului şi caracterului dezvăluirii denotă că Marcel Lemnaru a avut şi are convingerea rezonabilă că informațiile dezvăluite sunt veridice” și „dezvăluirea lui Marcel Lemnaru a fost făcută cu bună credință.” 

Marcel este de părere că în prezent lucrurile s-au schimbat la Centrul de plasament și spune că beneficiarii îi povestesc că au parte de un tratament și de o atitudine mai bună.

ZdG: Dacă nu ieșeai tu să spui asta public, crezi că se schimbau lucrurile?

M. Lemnaru: Nu. Dacă nu ieșeam public, eu cred că autoritățile nu aveau să se apuce de acest caz și nu aveau să facă investigații. Adică, avea să se astupe totul și aveau să zică că totul e bine, totul e perfect, totul e ok și iată așa rămân lucrurile. Dar eu am decis să nu lăsăm așa, fiindcă acolo sunt copii abandonați de părinți.

„Este un băiat cu dizabilități și uneori mai înflorește lucrurile”

„Ducem lipsă de psiholog, de medic psihiatru, de îngrijitoare la copii, ducem lipsă de 10 îngrijitoare pentru copii”, spune Natalia Balan, actuala directoare a Centrului de plasament, care îl conduce de la începutul anului 2023. Dar, deși Marcel are statut de avertizor de integritate, ea consideră că tânărul ar fi exagerat în dezvăluirile sale și pune asta pe seama dizabilității pe care o are.

„În ceea ce privește relatările lui Marcel, țin să menționez că totuși este un băiat cu dizabilități și uneori mai înflorește lucrurile. Mulți din angajații instituției au rămas șocați de ceea ce a spus Marcel, deoarece cu dânsul s-au comportat frumos, a beneficiat absolut de toate intervențiile medicale din acea perioadă care erau posibile”, ne spune Natalia Balan. 

Vorbind despre acuzațiile, potrivit cărora băieții plasați în centru ar fi fost bătuți, directoarea nu a putut da un răspuns clar. „Adică, nu am spus că nu s-au întâmplat, pentru că nu pot să semnez eu pentru ceea ce s-a desfășurat atunci, dar sunt mulți angajați care au activat în trecut și activează acum și îi văd destul de bine pregătiți, bine instruiți, dar, posibil, undeva, ceva s-o fi întâmplat. Dar mulți dintre angajați de-acum nu mai lucrează aici. (…) În prezent, întreg colectivul muncește foarte mult pentru obținerea unei imagini pozitive a instituției. Deoarece orice orheian cunoaște că aici sunt băieți bolnavi și vorba că sunt bătuți, sunt lipsiți de alimente, credeți-mă, se vehiculează și prin târg, popular așa spus, dar lucrurile nu stau chiar așa”, răspunde directoarea Centrului de plasament.

„Este foarte îndrăzneț pentru o persoană încadrată într-un grad de dizabilitate să-și asume și să facă aceste dezvăluiri”

Ada Șimon, șefa Direcției gestionarea și investigarea cererilor din cadrul Oficiului Avocatului Poporului, instituție care asigură protecția avertizorilor de integritate, consideră că declarațiile directoarei Centrului de plasament de la Orhei se bazează pe stereotipuri. 

„Sunt niște stereotipuri în societate, dacă directoarea a avut o așa părere despre beneficiarul Centrului de plasament. Dar, din câte cunosc din procesul de monitorizare a cazului, pe cazul dat este inițiată o urmărire penală, cercetare penală, în care Marcel Lemnaru are calitatea de martor. Și deja, ca urmare a examinării, cercetării acestui dosar penal, unde sunt invocate acele rele tratamente, acte de însușire a unor bunuri din cadrul acestui internat, autoritățile o să răspundă la aceste întrebări și o să dispară aceste dubii”, subliniază reprezentanta Oficiului Avocatului Poporului. 

Ada Șimon consideră că Marcel Lemnaru a dat dovadă de curaj atunci când a ieșit public să vorbească despre condițiile din internat. „Este foarte îndrăzneț pentru o persoană încadrată într-un grad de dizabilitate să-și asume și să facă aceste dezvăluiri. El a și menționat că le-a făcut nu pentru sine, dar pentru colegi, pentru băieții care sunt încadrați în acest Centru de plasament”, notează Ada Șimon. 

Doar 18 avertizori de integritate

Instituția Avocatului Poporului face parte, alături de Centrul Național Anticorupție, din mecanismul avertizorilor de integritate. Legea privind avertizorii de integritate a intrat în vigoare în 2018, având scopul de a încuraja dezvăluirea practicilor ilegale. Până în prezent, doar 18 persoane au obținut statutul de avertizor de integritate. Paisprezece s-au adresat direct la CNA, iar patru – conducătorilor instituțiilor în care lucrează. Nouă au obținut protecție din partea Oficiului Avocatului Poporului, pentru că au fost supuși acțiunilor de răzbunare. 

Militar supus răzbunărilor, după ce a dezvăluit practici ilegale

De răzbunare din partea angajatorului a avut parte și un angajat al Ministerului Apărării, care a raportat ministrului Apărării unele abuzuri ale comandantului său, adică a făcut o dezvăluire pe intern, după cum definește legea această situație. Bărbatul a dorit să-i protejăm identitatea. „Cunosc sistemul și din cauza asta n-aș dori”, explică el motivul pentru care vrea să rămână sub anonimat. 

„Caracterul meu este în așa fel că eu sunt o persoană corectă și mă conduc de documentele de conducere pentru a activa. Dar în 2020 a venit o persoană la conducere în unitatea militară unde îmi făceam eu serviciul. El spunea că așa cum spune el, așa trebuie de făcut. A dat de înțeles că documentele de conducere nu contează atât de mult”, susține militarul.

După ce a refuzat să îndeplinească ordinele conducătorului care contraveneau regulamentelor, 

s-a pomenit eliberat din funcția de comandant de batalion pe care o deținea. „Eram ignorat, tot ce recomandam eu sau spuneam trecea fără să fie luat în considerare. Până în momentul când într-o dimineață mi-a citit ordinul de eliberare. Am fost eliberat din funcție, cu trecere la dispoziția ministrului, adică nu concediat din armată, dar în baza Legii cu privire la statutul militarului, care prevede că militarul poate fi eliberat din funcție și poate fi trecut la dispoziția ministrului, pentru trei luni, până este luată o decizie în privința lui. Dacă nu acceptă decizia propusă, militarul poate fi eliberat din armată. Și cam spre asta se mergea”,  ne-a relatat bărbatul.

„Mi s-a înscenat o situație de care am fost șocat”

Militarul a atacat în judecată decizia, cerând să fie întors în funcția inițială. Acest fapt s-a soldat cu acțiuni de răzbunare din partea conducerii unității, spune acesta. „Și mi-au făcut o farsă. Mi s-a înscenat o situație de care am fost șocat. Au vrut să însceneze că eu sunt trădător de țară și colaborez cu structurile neconstituționale din stânga Nistrului. Ca să aibă motiv mai serios pentru a mă elibera din funcție.”

Apoi, au mai urmat câteva asemenea „farse”, astfel că militarul le-a raportat direct ministrului Apărării. A urmat o cercetare internă care a ajuns la concluzia că acestea ar fi fost „testări de integritate” și, ca urmare, el a fost demis, pentru că a „denigrat imaginea comandantului de unitate”. 

Prin decizie de judecată, militarul a fost restabilit în funcția sa de comandant de batalion, instanța stabilind că Ministerul Apărării nu a acționat cu bună credință și în limitele legale atunci când l-a concediat. Astfel, în ianuarie 2021, militarul a revenit în funcție. 

„Asta i-a nemulțumit și mai tare. Eram urmărit la serviciu, cu cine vorbesc, ce vorbesc, unde mă deplasez. Dacă discutam cu cineva, acea persoană era chemată la comandantul unității și întrebată ce a discutat cu mine. Mi-a fost interzis să intru prin încăperile unității. Nu mi se permitea să activez pe deplin în funcție.”

Atunci a decis să se adreseze la Avocatul Poporului, dar și la Procuratura Militară, CNA și  Ministerul Finanțelor, unde a raportat toate încălcările pe care considera că le-a comis comandantul unității sale, care îl persecuta. Oficiul Avocatului Poporului a formulat mai multe recomandări Ministerului Apărării, pentru ca acțiunile de răzbunare să fie încetate, dar acestea nu au fost luate în considerare și sancțiunile disciplinare asupra militarului au continuat. Militarul s-a adresat în instanță, unde a câștigat mai multe litigii cu Ministerul Apărării, împotriva sancțiunilor disciplinare care i-au fost aplicate. Parțial, instanța a luat în considerare și constatările Avocatului Poporului privind actele de răzbunare asupra lui. 

Dar lupta militarului continuă pe alte sancțiuni care i-au fost aplicate tot din răzbunare, după cum consideră acesta. 

„Cea mai de bază garanție, confidențialitatea, nu de fiecare dată poate fi protejată”

O verigă slabă a legislației cu privire la avertizorii de integritate este faptul că avizele Avocatului Poporului au doar caracter de recomandare și nu întotdeauna sunt luate în considerare de către angajatori sau de către judecători atunci când litigiile ajung în fața instanței, constată Ada Șimon, șefa Direcției gestionarea și investigarea cererilor din cadrul Oficiului Avocatului Poporului. De asemenea, legea nu asigură protecția deplină a identității avertizorilor care nu vor să și-o dezvăluie. 

„Am să dau aici un exemplu din Norvegia, unde avertizorul de integritate care decide să facă o dezvăluire a practicilor ilegale, pentru a nu fi supus răzbunării și a i se păstra confidențialitatea datelor, poate face această dezvăluire prin intermediul unui avocat. Dar la noi, legislația prevede că dezvăluirea practicilor ilegale este înregistrată la CNA, în cazul dezvăluirilor externe, în cazul dezvăluirilor interne, este înregistrată în registrul deținut de angajator și e foarte complicat de a păstra această confidențialitate a angajatului care vrea să facă dezvăluirea practicilor ilegale. Și cea mai de bază garanție, confidențialitatea, nu de fiecare dată poate fi protejată”, constată Ada Șimon.

„Foarte mulți se uită cu rușine la acest subiect, ei percep avertizorii de integritate ca fiind «stukaci»”

Legea prevede trei modalități prin care pot fi efectuate dezvăluiri de către avertizorii de integritate. Prima este pe intern, direct la angajator, a doua, pe extern – la Centrul Național Anticorupție și a treia – dezvăluirea publică, pe rețele de socializare, în presă sau pe internet. Avertizorul alege modalitatea pe care o consideră cea mai potrivită pentru el ca să facă dezvăluirea. 

„Are încredere în instituție – o face pe intern, nu are încredere – o face la CNA, nu are încredere nici în CNA – o face publică”, precizează Ion Pruteanu, șeful Direcției educație anticorupție din cadrul CNA. 

„Încrederea este factorul cheie. Dacă este un conducător onest, integru, cinstit, care este exemplu, model pentru subalterni, atunci ei o să vorbească și pe intern. Dacă însuși conducătorul este implicat în scheme și este capul piramidei, mă scuzați, acolo poate să fie registru, poate să fie persoană responsabilă, dar dezvăluiri n-o să avem. Aceeași situație este legată și de dezvăluirile externe către CNA. Atât timp cât este încredere, oamenii vorbesc. Dacă n-o să fie această încredere, n-o să vorbească”, este convins reprezentantul CNA.  

Pe lângă încredere, există și o prejudecată în societate față de avertizorii de integritate, crede Ion Pruteanu. „Foarte mulți se uită cu rușine la acest subiect, ei percep avertizorii de integritate ca fiind «stukaci» (pârâtor, din rusă, n. r.).”

Cine și în ce condiții poate fi avertizor de integritate

Avertizor de integritate poate deveni angajatul unei structuri private sau de stat, persoana care prestează servicii în baza unui contract și foștii angajați, la cel mult 12 luni după ce au plecat din funcție. La CNA, persoanele se pot adresa prin telefon, la linia națională anticorupție 

0 800 55555  sau direct la oficiul central al CNA, sau la oficiile teritoriale. Acolo completează un formular cu date despre practica ilegală pe care vor s-o dezvăluie și li se dă un act care le confirmă imediat statutul de avertizor de integritate. Ca măsură de protecție, trebuie să le fie păstrată confidențialitatea informațiilor. 

După ce primește avertizarea, CNA are la dispoziție 30 de zile ca să verifice veridicitatea informațiilor. Dacă datele nu se confirmă sau persoana nu întrunește condițiile, acesteia i se retrage statutul de avertizor public. CNA se poate autosesiza în cazul dezvăluirilor publice.

La 9 iunie 2023, Parlamentul a votat în a doua lectură o nouă lege cu privire la avertizorii de integritate, care extinde cercul persoanelor ce pot obține acest statut și permite să fie denunțate și alte ilegalități, nu doar cele care vizează interesul general. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial la 26 iulie și va intra în vigoare peste trei luni.