VIDEO/ Cobasna, cel mai mare depozit militar din Europa de Est, teren interzis pentru R. Moldova – Ziarul de Gardă
  • VIDEO/ Cobasna, cel mai mare depozit militar din Europa de Est, teren interzis pentru R. Moldova

    VIDEO/ Cobasna, cel mai mare depozit militar din Europa de Est, teren interzis pentru R. Moldova
    Foto: Profimedia Images
    25 mai 2022 | 09:08

    Cel mai mare depozit militar din Europa de Est se află pe teritoriul R. Moldova, în apropiere de granița cu Ucraina și la 120 de km de Chișinău. Niciun oficial de la Chișinău nu a avut însă acces acolo cel puțin în ultimele două decenii. Astăzi se estimează că în depozit se mai păstrează circa 20 de mii de tone de muniții, amplasat în regiunea transnistreană, o zonă controlată de facto de Rusia și unde autoritățile R. Moldova nu au acces. 

    În contextul războiului invaziei ruse în Ucraina și a tensiunilor din regiunea transnistreană, cresc îngrijorările în raport cu rolul munițiilor stocate la acest depozit, dar și în raport cu pericolul în cazul unor potențiale explozii. 

    „Noi considerăm că dacă va fi o explozie acolo, consecințele ar putea fi echivalente cu ale unei bombe atomice, deci destul de grave. Atât că, de fapt, noi nu știm ce se află acolo”, spune genistul militar Vitalie Stoian, fost șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale. 

    Arme de la Cobasna pentru atacul de la Beslan și războiul din Libia. Urmează Ucraina?

    Publicitate

    Războiul din Ucraina a readus în prim-plan discuțiile despre depozitul de la Cobasna și potențialul său pericol, atât pentru R. Moldova, cât și pentru Ucraina. Dar, nu este prima dată când munițiile de la Cobasna ajung în vizorul comunității internaționale. Expertul militar și ex-ministrul Apărării Viorel Cibotaru este una dintre puținele persoane din R. Moldova care au putut vizita depozitul. Asta se întâmpla în 1997, pe când activa în calitate de șef al Direcției Relații Externe a Ministerului Apărării. 

    El povestește că încă atunci multe dintre munițiile stocate acolo erau cu termen expirat și, totodată, face referire la problema traficului de arme din această zonă gri.

    „Arme de acolo au ajuns în Libia, de exemplu. Iar o parte din muniții au fost găsite inclusiv în Cecenia”, menționează expertul. 

    Despre faptul că arme din regiunea transnistreană au ajuns în Cecenia și, posibil, au fost folosite inclusiv în atacul de la Beslan, spunea în 2004 premierul de atunci al R. Moldova, Vasile Tarlev. Ulterior, presa locală și internațională a scris despre contrabandă și transport de arme spre Libia, precum și despre arme fabricate și comercializate la Tiraspol, care au ajuns în Irak. 

    La începutul acestui an, directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al R. Moldova, Alexandr Esaulenco declara, pentru publicația ucraineană „Glavcom”, că Rusia și-a mărit efectivele de militari ruși care păzesc depozitul de muniții de la Cobasna.

    „Din câte cunoaștem, protecția acestor depozite este acum întărită și înțelegem că acest factor este unul dintre elementul-cheie în ceea ce privește utilizarea elementelor destabilizatoare în țara noastră”, spunea șeful SIS, în luna ianuarie. 

    Câteva luni mai târziu, la sfârșit de aprilie 2022, așa-numitele autorități de la Tirapol anunțau despre împușcături în apropiere de aceste depozite cu muniție, aflate acolo încă din 1949 și despre retragerea cărora Rusia promitea încă la începutul anilor 2000. 

    Astfel, seria de incidente petrecute în regiunea transnistreană în această primăvară și pe care Ucraina le-a catalogat drept provocări ale FSB-ului rusesc, au readus în discuție posibilitatea implicării zonei respective în războiul din Ucraina. 

    Publicitate

    Ce se află, de fapt, în depozitul de la Cobasna  

    Depozitul militar din satul Cobasna a fost înființat în 1949, acolo fiind stocate o mare parte a munițiilor după retragerea trupelor sovietice din fosta RDG, Cehoslovacia și alte țări ale lagărului socialist. Acestea sunt păzite de un grup operativ al trupelor ruse (GOTR), dislocat în regiunea transnistreană la baza Armatei a 14-a, precum și de militari locali. Militarii ruși afirmă că îndeplinesc și misiuni de menținere a păcii. 

    Expertul Viorel Cibotaru subliniază că, în anii 90, după destrămarea URSS și odată ce depozitul a rămas fără acoperire juridică, se purtau discuții cu privire la partajarea patrimoniului militar al fostei Uniuni, „inclusiv patrimoniul militar trebuia să treacă sub jurisdicția R. Moldova”. În martie 1992, însă, printr-un decret semnat de Boris Elțin, depozitul respectiv a fost trecut sub jurisdicția Federației Ruse. „La acel moment se cunoștea, există și documente, că în acest depozit se păstrau 42 de mii tone de muniții”, precizează Cibotaru. 

    La depozitul de la Cobasna se păstrau diferite tipuri de armament și muniții, lucru de care Cibotaru a putut să se convingă personal în cadrul vizitei sale din anul 1997. Unele din acestea, cum ar fi puști automat AK-47 au intrat ulterior inclusiv în dotarea forțelor armate separatiste din regiunea transnistreană.

    „În afară de asta, erau alte tipuri de muniție, în cantități foarte mari, cum ar fi cartușe pentru arme ușoare, mitraliere de calibru sovietic.

    Se păstrau mii de tone de obuze pentru diferite tipuri de artilerie, într-o stare mai mult sau mai puțin bună și se păstrau o cantitate considerabilă de explozive din categoria minelor  antitanc și antipersonal, multe din ele cu termene trecute, multe din ele produse în 1937, de exemplu, deci care urmau să fie lichidate”, explică Cibotaru. 

    Mai târziu, la Summit-ul de la Istanbul din 1999, Misiuniea OSCE a primit mandatul de a asigura transparența mișcărilor de material rusesc și de a raporta în timp util asupra mișcărilor în și dincolo de Zona de securitate. Atunci, Rusia s-a angajat să își retragă forțele și munițiile din R. Moldova până în anul 2002. 

    În perioada 2001-2004, Misiunea OSCE a asistat și monitorizat distrugerea și scoaterea din R. Moldova, de către Federația Rusă, a 456 de echipamente militare, inclusiv tancuri și tunuri grele, precum și alte 242 de echipamente. De asemenea, a asistat și monitorizat la scoaterea a 22 de mii de tone de muniție din depozitul de la Cobasna.

    Tiraspol, regiunea transnistreană

    Promisiuni repetate de distrugere a munițiilor 

    Mai recent, în 2019, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu efectua o vizită la Chișinău, în urma căreia ex-președintele pro-rus, Igor Dodon a spus că Rusia este gata să reia distrugerea muniţiilor rămase în regiunea transnistreană. Totul s-a oprit însă doar la declarații. 

    În 2021, Rusia își reitera disponibilitatea privind ideea distrugerii munițiilor de acolo. Despre acest lucru declara ministru de Externe al R. Moldova, Nicu Popescu, cu mențiunea că „nimeni nu-și dorește o explozie ca în Beirut, care ar însemna o catastrofă pentru întreaga regiune”.  

    La începutul acestui an, pe 4 februarie, președintele R. Moldova, Maia Sandu, a cerut din nou Rusiei, în contextul unei întâlniri cu ambasadorul delegat la Chișinău, distrugerea munițiilor de la Cobasna.  

    Ministerul Apărării al R. Moldova
    Sursa foto: army.md

    Pe 24 februarie, Rusia a început războiul în Ucraina, iar de atunci, problema acestui depozit de muniții s-a acutizat. 

    Conform unui studiu al Academiei de Științe a R. Moldova, în caz de deflagrație, puterea exploziei ar putea echivala cu cea a unei bombe atomice. 

    Publicitate

    „Noi considerăm că dacă va fi o explozie acolo, consecințele ar putea fi echivalente cu ale unei bombe atomice, deci destul de grave. Atât că, de fapt, noi nu știm ce se află acolo”, spune și genistul militar Vitalie Stoian, fost șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale. 

    Experții afirmă că sunt soluții pentru a elimina pericolul legat de acest depozit, dar nu și voință din partea Federației Ruse. 

    Ce (nu) știe Ministerul Apărării al R. Moldova despre depozitul de la Cobasna

    Ministerul Apărării: Ministerul Apărării deține informație din sursele deschise, ale Tratatului Forțelor Convenționale în Europa, din care a făcut parte și Federația Rusă până în 2008 (obligațiunile sale au fost suspendate în 2007), precum și sursele din cadrul OSCE, structură care a organizat o vizită de familiarizare la acest depozit în anul 2006. Este vorba despre vizita internațională de documentare desfășurată  la data de 13 noiembrie 2006 pentru ambasadorii acreditați pe lângă OSCE.

    Astfel, conform informațiilor pe care le deținem, în depozitul de la Cobasna, creat în 1949, erau stocate circa 42 de mii de tone de muniții și armament până în 2001. O mare parte dintre acestea fuseseră evacuate din unitățile militare ale URSS în retragere din statele Pactului de la Varșovia (Germania de Est, Cehoslovacia, etc). Conform prevederilor Tratatului Forţelor Armate Convenţionale din Europa și angajamentelor asumate în cadrul Summit-ului OSCE de la Istanbul, în perioada 2001 – martie 2004, o parte din aceste muniții au fost evacuate pe cale feroviară în Federația Rusă.

    Potrivit datelor Ministerului Apărării al Federației Ruse, depozitul NU are muniții de distrugere în masă (Ex. chimice). Prin urmare, estimăm că depozitul de la Cobasna are aproximativ 20 de mii de tone de muniții. Majoritatea sunt cu termen de păstrare expirat și necesită a fi nimicite.

    – Când ultima oară Ministerul Apărării a vizitat depozitul? Ce a văzut acolo?
    – Reprezentanții Ministerului Apărării nu au avut acces la depozitul de la Cobasna.
     
    – Când ultima oară statul a făcut o solicitare de a vizita locul respectiv? 
    – Până în 2006, nu a fost acceptată nicio vizită (inclusiv internațională) la depozitul de la Cobasna.

    Cum pot fi lichidate munițiile stocate la Cobasna 

    Există diferite proceduri de lichidare a munițiilor de la Cobasna, începând de la explodarea pe platouri și până la dezamorsare, casare, reutilizare. Dar experții recomandă să se țină cont și de faptul că munițiile cu termen depășit rămân periculoase. 

    „Există posibilitatea ca muniția ce nu poate fi utilizată să se transporte la poligoane, unde e nimicită. A doua modalitate este dezamorsarea. Și, mai e redislocarea lor, dar nu știm în ce stare sunt munițiile, respectiv cele de categoria a treia (care nu pot fi folosite conform destinației, n.r.) ar trebui de nimicit sau dezamorsat”, afirmă genistul Vitalie Stoian, fost comandat al Armatei Naționale. 

    În ultimele discuții ale R. Moldova cu Federația Rusă s-a invocat că aceasta din urmă nevoie de timp ca să dezvolte tehnologii, să aducă și să instaleze aici capacități inginerești care ar permite arderea, dezasamblarea munițiilor și reutilizarea unor componente. „Cum ar fi praful de pușcă, din care se poate extrage azotul, care se folosește îngrășăminte”, exemplifică Cibotaru. 

    De procesul de reutilare s-au arătat interesate și „autoritățile” transnistrene, în special din motiv că le-ar putea aduce profit. „Partea de metal uzat se duce la Râbnița, unde poate fi folosită, iar componentele care țin de explozive pot fi descompuse în procese chimice, tehnologice, inginerești și folosite în scopuri economice. E mult mai complicat și costisitor, dar ecologic mai benefic, decât incinerarea sau explodarea acestor muniții”, adaugă expertul. 

    Invazia rusă în Ucraina a anulat însă orice precondiție pentru noi discuții cu privire la distrugerea munițiilor din depozitul de la Cobasna, lăsând în schimb loc pentru scenarii privind activizarea zonei respective în acest război.

    Biroul Politici de Reintegrare, despre depozitul de la Cobasna:

    „Tema depozitului de muniții de la Cobasna nu figurează pe agenda de discuții a formatelor de negocieri privind reglementarea transnistreană, or, acesta este un subiect ce ține de aspecte ale relațiilor bilaterale dintre R. Moldova și Federația Rusă și poate fi abordat doar prin canalele politico-diplomatice și cele de comunicare dintre instituțiile competente din sfera militară.

    Necesitatea evacuării și distrugerii în condiții de securitate a munițiilor și a echipamentelor militare de la obiectul menționat supra este reiterată în mod constant în mesajele transmise de către autoritățile R. Moldova.”

    Tiraspol, regiunea transnistreană

    Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova:

    – Când ultima oară R. Moldova a făcut o solicitare de a vizita depozitul de la Cobasna?
     – În ceea ce privește vizitare depozitului de la Cobasna, grupul de ambasadori OSCE aflați în vizită în R. Moldova s-au deplasat la depozit în anul 2006, dar a fost doar vizită de informare/familiarizare vizuală – nicidecum o misiune de inspecție. Aceasta a fost ultima dată din ceea ce cunoaștem la MAEIE când reprezentanți ai altor state, în afară de Rusia, au avut acces la Cobasna.

    De menționat că reprezentanți ai Chișinăului nu au făcut parte din delegația ambasadorilor OSCE din anul 2006. Subiectul transparenței la depozitele de la Cobasna este un subiect constant de preocupare pentru autoritățile moldovene. În contextul tuturor contactelor în cadrul cărora este abordat subiectul retragerii sau distrugerii munițiilor ruse, Moldova pledează pentru organizarea unei inspecții internaționale la depozitele de la Cobasna.

    – Când ultima oară R. Moldova a făcut o solicitare de retragere a munițiilor de acolo?
    Retragerea trupelor și munițiilor care staționează ilegal pe teritoriul țării noastre este una din prioritățile centrale a diplomației moldovene pe dimensiunea de securitate în plan multilateral și pe agenda bilaterală cu Federația Rusă. Cea mai recentă ocazie când țara noastră a reiterat apelul pentru retragerea forțelor armate ruse pe 28 aprilie 2022 a fost în cadrul Consiliului Permanent OSCE la care a fost prezentat/dezbătut raportul de activitate al șefului misiunii OSCE în Moldova.

    De asemenea, la ministeriala OSCE de la Stockholm din 2-3 decembrie 2021 în discursul său, ministrul Popescu a reiterat poziția Moldovei cu privire la necesitatea retragerii complete a forțelor armate ruse, inclusiv a munițiilor stocate la Cobasna.

    Totodată, șeful diplomației R. Moldova promovează acest subiect în cadru bilateral și în discuțiile cu partenerii țării noastre, inclusiv cu cei din Federația Rusă.


    În septembrie anului trecut, subiectul a făcut parte din mesajul  președintei Maia Sandu în discursul său la Adunarea Generală ONU.

    Publicitate
    Publicitate
    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.



  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    În ediția ZdG din 10 februarie, găsiți o anchetă despre sediul pe care îl închiriază Agenția Națională pentru Reglementare Energetică, o clădire luxoasă, cu cinci etaje, aproape de centrul Chișinăului. Astfel,…
    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    După ce Guvernul a decis prelungirea, până la 31 decembrie 2022, a termenului de schimbare a legitimațiilor de veteran de război de model vechi cu cele de model nou, în R. Moldova continuă procedurile de evalua…
    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Ministrul Justiției îl acuză pe fostul lider PDM că ar sta în spatele alertelor cu bombă, inclusiv la Judecătoria Ciocana, unde magistrații urmau să examineze cererea procurorilor privind arestarea lui Plahotniuc în contumacie

    Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, îl acuză pe fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM) Vladimir Plahotniuc, cercetat în dosarul „frauda bancară”, că ar sta în spatele alertelor cu bombă la ma…
    Ministrul Justiției îl acuză pe fostul lider PDM că ar sta în spatele alertelor cu bombă, inclusiv la Judecătoria Ciocana, unde magistrații urmau să examineze cererea procurorilor privind arestarea lui Plahotniuc în contumacie

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler