Dincolo de criză: drumul lung al R. Moldova către siguranța în domeniul energetic
În timp ce economia își revine după criza pandemică, în Europa cresc prețurile la gaz. Din moment ce rezervele sunt limitate, după o iarnă mai rece, iar producția europeană de gaz – în declin, crește dependența față de importurile din Rusia.
În cadrul unei conferințe de presă de la sfârșit de octombrie, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe, Vicepreședintele Josep Borrell a declarat că „dacă creșterea prețurilor — nu în Europa, ci în întreaga lume — nu este, în general, o consecință a folosirii stocurilor de gazul pe post de armă politică, în cazul Moldovei, da, este”.
Comentariul a fost făcut în contextul în care Moldova declarase pe 22 octombrie stare de urgență în legătură cu situația critică privind aprovizionarea cu gaze naturale și energie electrică. Aproape complet dependentă de gazul rusesc, Moldova se afla în fața riscului de a rămâne fără acces la acesta în prag de iarnă.
Astfel, deși până la urmă, R. Moldova a semnat cu Rusia un contract de livrare a gazelor pentru următorii cinci ani, aceasta are de parcurs încă un drum lung pentru a-și asigura securitatea energetică.
Șantaj cu datorie
Contrar anilor precedenți, Rusia a refuzat în această toamnă o reînnoire pe termen lung a contractului cu R. Moldova.
Pe 30 septembrie curent expira cel precedent de tranzitare și furnizare a gazelor naturale dintre „Moldovagaz” și gigantul rus „Gazprom”. În octombrie, R. Moldova a primit gaz în baza unei prelungiri de o lună a contractului cu Gazprom, în volum insuficient, fiind nevoită să caute soluții alternative, în timp ce angoasa consumatorilor creștea, iar negocierile păreau să urmeze un drum al eșecului.
Analiștii au etichetat acțiunile din ultimele luni ale Rusiei drept șantaj politic și tentativă de subminare a încrederii în noua guvernare pro-europeană, aleasă în această vară.
„Moscova încearcă să pedepsească pe noi, din simplu motiv că Partidul Socialiștilor, pro-rus, a pierdut alegerile parlamentare. Și sunt câteva indicii în acest sens. Anul trecut, când a fost prelungit contractul cu „Gazprom”, majoritatea parlamentară era controlată de socialiști, atunci nu a fost nicio întrebare despre datorii, despre formula prețului. Acum, când avem o nouă guvernare, care nu se subordonează Moscovei, ei încearcă să ne șantajeze”, consideră Sergiu Tofilat.
La 29 octombrie curent, după o serie lungă de negocieri, contractul de livrare a gazelor naturale dintre gigantul rus „Gazprom” și „Moldovagaz” a fost prelungit pentru cinci ani. Ulterior, viceprim-ministrul R. Moldova, Andrei Spînu a declarat că prețul pentru gazul rusesc va fi de 450 de dolari per mia de metri cub, iar datoria istorică a R. Moldova va fi achitată după efectuarea unui audit independent.
Datoria istorică de peste 700 milioane de dolari a fost invocată drept condiție pentru semnarea contractului de către „Gazprom”, în cadrul negocierilor din ultimele săptămâni. „Dacă plata pentru aprovizionarea cu gaz nu va fi achitată integral și un contract nou nu va fi semnat, de la 1 decembrie curent, „Gazprom” va sista livrările de gaze pentru R. Moldova”, amenința anterior Serghei Kuprianov, un purtător de cuvânt al companiei.
Experți din R. Moldova subliniază însă că o mare parte din datoria la care se face referire ridică multe semne de întrebare. Economistul Veaceslav Ioniță vorbește despre devieri de tarife, care ar trebuie verificate de către Procuratura Generală, despre necesitatea de a analiza contractele cu offshore ale „Moldovagaz” (companie energetică moldo-rusă, fondată de „Gazprom” și unde acesta deține 50% din acțiuni, alte 35% fiind deținute de Agenția Proprietăți Publice din R. Moldova), precum și despre unele cheltuieli nejustificate.
„De exemplu, în 2010, noi am reușit să demonstrăm că „Moldovagaz” avea cheltuieli nejustificate de 180 milioane de lei pe an și am reușit să le scoatem din tarif, respectiv consumatorul a scăpat de această povară”, spune Ioniță.
Totodată, expertul în energetică Sergiu Tofilat accentuează că de la înființarea „Moldovagaz” și până în prezent, acolo nu s-a efectuat un efectuat un audit independent.
„Repartizarea datoriei pe care o are „Moldovagaz” față de „Gazprom” între malul drept și stâng (regiunea transnistreană) se face strict în contabilitatea „Moldovagaz”, care nu a fost verificată niciodată din momentul înființării întreprinderii, din 1998. Dvs. credeți pe cuvânt contabilii de la „Moldovagaz”?”, întreabă el retoric.
Altfel, în timp ce perioada negocierilor cu partea rusă continua, R. Moldova a solicitat ajutor comunității internaționale în rezolvarea acestei probleme. Inițial, și-au oferit sprijinul vecinii: Ucraina, trecută prin lecții similare de șantaj, și România, care poate exporta gaz în R. Moldova printr-o conductă ce unește cele două state, finalizată recent, dar în volum insuficient raportat la nevoile țării. Ulterior, și Uniunea Europeană și-a oferit sprijinul, acordând asistență financiară.
De asemenea, pentru prima dată R. Moldova a anunțat licitații pentru procurarea de gaz din alte surse decât gigantul rusesc „Gazprom”. În acest sens, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a decis transferarea sumei de 1,7 miliarde de lei către Societatea pe Acțiuni „Energocom”. Mai apoi, contracte au fost câștigate de către compania poloneză PGNiG, compania olandeză Vitol, compania elvețiană DXT Commodities, precum și ucrainenii de la Naftogaz.
Ce presupune noul contract cu „Gazprom”
După anunțul despre prelungirea contractului de livrare a gazelor dintre „Moldovagaz” și „Gazprom” pe un termen de cinci ani, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al R. Moldova, Andrei Spînu, a declarat că negocierile s-au axat pe trei obiective: obținerea celui mai bun preț, stoparea creșterii tarifului la gaz achitat de cetățeni, negocierea contractului din perspectivă comercială, fără condiționalități politice.
Tot după încheierea negocierilor, autoritățile de la Chișinău au menționat însă că formula de calcul a prețului la gazele naturale inclusă în contractul semnat de R. Moldova cu Gazprom este calificată drept secret comercial și nu poate fi dezvăluită de părți, dar că urmează o scumpire a tarifelor în rândul consumatorilor. În contextul respectiv, s-a anunțat și că Guvernul va pregăti un pachet pentru susținerea financiară a cetățenilor, urmând să fie aprobat pentru implementare. În prezent, cetățenii R. Moldova achită 4,2 lei pentru un metru cub de gaze naturale.
„Aceasta a fost miza Rusiei în aceste negocieri: o nouă formulă de calcul. În 2006, Rusia ne-a convins să acceptăm prețuri europene cu o perioadă de adaptare de cinci ani, acum ne-a convins să acceptăm prețurile noii economii globale ale gazelor naturale”, opinează Ioniță.
Per total, textul protocolului semnat între „Moldovagaz” și „Gazprom” cuprinde opt decizii asupra cărora au convenit părțile, printre care și efectuarea unui audit al datoriei menționate anterior pentru gazul livrat consumatorilor de pe malul drept al Nistrului. Raportul final al auditului urmează să fie coordonat cu consiliul observator al „Moldovagaz”.
Soluții pe termen lung: ce spun experții
Deși problema pare rezolvată, cel puțin temporar, R. Moldova ar trebui să caute soluții pe termen lung pentru problema monopolului rus pe piața de import a gazelor. Experții sugerează câteva soluții pentru o echilibrare a situației.
„Este important să implementăm proiecte de eficiență energetică, ca să reducem consumul de energie și căldură.
Problema asta poate fi rezolvată numai cu schimbarea sistemului de încălzire, instalarea distribuției pe orizontală a căldurii și posibilitatea ca fiecare apartament să-și poată regla temperatura.
Plus, evident, să dezvoltăm resurse regenerabile, ca să putem asigura o parte din energie din surse alternative”, susține Sergiu Tofilat.
În aceeași ordine de idei, expertul economic Veaceslav Ioniță enumeră necesitatea liberalizării pieței, crearea de concurență, crearea de întreprinderi de distribuție independente și revendicarea drepturilor celor care au investit bani în rețelele de distribuție.
Anterior, președintele R. Moldova, Maia Sandu a punctat necesitatea liberalizării pieței. „Diversificarea surselor de aprovizionare cu energie este esențială pentru ca R. Moldova să devină mai stabilă în următorii ani”, a spus Sandu.
Viceprim-ministrul R. Moldova Andrei Spinu, la rândul său, a spus că semnarea unui contract cu Gazprom nu poate împiedica Moldova să cumpere gaze din surse alternative. „Energocom” poate să cumpere gaz din alte surse. Dacă mai sunt alți investitori, companii care vor să cumpere gaz și să-l vândă pe piața locală, o pot face”, a spus Spînu.
Totodată, autoritățile intenționează să efectueze un audit la „Moldovagaz”. „Am convenit că un audit independent al acestei datorii va fi efectuat în 2022. Pe baza acestui audit se va stabili suma și vor începe noi negocieri pentru a stabili modalitatea și momentul plății acestei datorii de către Moldovagaz”, a spus viceprim-ministrul R. Moldova.
Aliona Ciurcă, Olga Bulat
Foto/Video: Igor Ionesco, Dan Cojocaru
Montaj: Andrei Muntean
