VIDEO Tarif mai mic pentru gazele naturale, amenzi de până la 100 mii de lei pentru conturi false pe rețelele de socializare și inundații în regiunea Herson | Săptămâna de Gardă

Persoanele care vor utiliza conturi false pe rețelele de socializare ar putea fi pedepsite cu amenzi de până la 100 mii de lei sau cu închisoare de până la un an. Autoritățile din SUA au sancționat șapte persoane afiliate serviciilor secrete ruse, care au încercat să destabilizeze R. Moldova. Fermierii au protestat două zile consecutiv în mai multe raioane ale țării. Începutul verii vine cu o veste bună pentru consumatorii casnici care vor achita un tarif mai mic pentru gazele naturale.

Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Google Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de Youtube.

Începând cu 8 iunie, consumatorii casnici vor achita 18 lei și șase bani, cu TVA inclus, pentru un metru cub de gaze naturale, adică cu 11 lei și 21 de bani mai puțin față de tariful actual. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat, miercuri, un tarif mai mic decât cel solicitat de compania Moldovagaz, care a cerut ca prețul final pentru consumatorii casnici să fie de aproape 20 de lei. La scurt timp, reprezentanții companiei Moldovagaz au declarat că decizia ANRE va duce la formarea, citez „unor devieri tarifare semnificative în anul 2023, precum și la o creștere a pierderilor companiilor de distribuție a gazelor naturale din activitățile reglementate de distribuție”, citat încheiat.

ZdG a solicitat informații de la Inspectoratul General al Poliției și de la Procuratura Generală despre persoanele sancționate de SUA, care „au jucat roluri-cheie în încercarea de a profita de protestele organizate de Partidul Politic „Șor” la Chișinău, în lunile februarie și martie curent. Cine sunt cetățenii ruși și ce ne-au spus reprezentanții organelor de drept din R. Moldova, aflați dintr-un articol publicat pe site-ul nostru.

Peste o mie de fermieri și angajați din sectorul agrar au organizat, miercuri și joi, proteste în mai multe localități din R. Moldova. Agricultorii au manifestat la Hâncești, Criuleni, Cahul și Soroca. Aceștia au cerut de la autorități măsuri de susținere pentru sectorul agricol, inclusiv prin alocarea unor compensații și achitarea tuturor datoriilor la subvențiile pentru anul 2022. În prima zi de protest, fermierii au blocat mai multe trasee naționale, iar în cea de-a doua zi au manifestat în perimetrul posturilor vamale Leușeni și Sculeni. Reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare au declarat că rămân deschiși pentru a avea un dialog constructiv cu fermierii și că Guvernul a propus un șir de măsuri care vor redresa situația economică a agricultorilor. 

Summitul Comunității Politice Europene, la care au participat 49 de președinți, prim-miniștri și înalți oficiali europeni a pus R. Moldova în centrul Europei și a arătat lumii întregi că moldovenii pot face tot ce-și propun, a declarat președinta Maia Sandu în urma celui mai important eveniment politic internațional găzduit de țara noastră. Șefa statului a menționat că, prin intermediul Instrumentului European pentru Pace, în valoare totală de 87 de milioane euro, zilele trecute, R. Moldova a primit din partea UE prima donație de echipamente moderne pentru sistemul de apărare. 

Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Suplimentar, Polonia a anunțat o donație de 6 avioane cu echipamente de protecție, cum ar fi căști, veste, și tehnică de ultimă generație pentru a ajuta Ministerul Afacerilor Interne să asigure ordinea și securitatea publică. De asemenea, în aceste zile, Ungaria s-a alăturat altor donatori la Fondul de încredere NATO pentru Moldova cu o contribuție de 300 de mii dolari, fond care va fi folosit pentru întărirea capacității de apărare a țării noastre”.

Șeful statului turc, Recep Tayyip Erdoğan, nu s-a prezentat la Summitul Comunității Politice Europene găzduit de R. Moldova din motiv că urma să participe la ceremonia sa de inaugurare în funcția de președinte, după ce câștigat al treilea mandat prezidențial. Explicațiile au fost făcute de șeful diplomației moldovenești, Nicu Popescu.

Nicu Popescu, ministrul afacerilor externe și integrării europene: „Se mai întâmplă că și R. Moldova nu reușește să fie reprezentată chiar la toate reuniunile la care suntem invitați. În cazul Turciei, domnul președinte Erdoğan urma să aibă inaugurarea și din această cauză nu a putut să vină (…). În niciun caz, summitul a avut loc cu o zi și jumătate înaintea inaugurării președintelui Turciei și din acest motiv nu a fost în stare să vină la acest summit”.

După ce guvernul britanic a anunțat, săptămâna trecută, că Marea Britanie va începe să negocieze cu R. Moldova un acord privind returnarea migranților. Șefa statului a precizat, săptămâna aceasta, că acordul va viza migrația ilegală a cetățenilor moldoveni în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Maia Sandu, președinta R. Moldova: „În același timp, aceste discuții se vor purta pornind de la interesul cetățenilor noștri, și așa cum am făcut, așa vom face și de acum încolo. Vom insista pe drepturile cetățenilor noștri și vom reprezenta cetățenii noștri. În general, evident că nici noi nu sprijinim migrația ilegală”.

Ulterior, ambasadorul britanic Steven Fisher a declarat că nicio persoană care se află legal în Regatul Unit nu trebuie să se teamă de acordul care urmează să fie negociat de autoritățile britanice și cele de la Chișinău.

Comisia parlamentară politică externă și integrare europeană a aprobat, marți, avizele consultative pentru denunțarea a încă două acorduri încheiate pe platforma Comunității Statelor Independente. Astfel, R. Moldova va denunța Acordul privind interacțiunea în domeniul preîntâmpinării și lichidării consecințelor situațiilor excepționale cu caracter natural și tehnogen din 1993 și cel privind Forțele Armate Strategice din 1991.

Iar Ministerul Energiei a anunțat că țara noastră urmează să fie inclusă într-un proiect-pilot al Băncii Mondiale dedicat securității cibernetice în sectorul energetic. Potrivit autorităților, inițiativa are scopul de a preveni atacurile cibernetice care ar afecta buna funcționare a sistemului energetic și consumatorii din R. Moldova.

O serie de imagini video în posesia cărora a intrat Ziarul de Gardă, arată cum doi dintre cei mai activi promotori ai Partidului Politic „Șor” în timpul alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, au participat la fraudarea scrutinului parlamentar din Bulgaria, desfășurat pe teritoriul R. Moldova. Cum votul etnicilor bulgari din R. Moldova a fost cumpărat de oamenii lui Șor pentru un partid pro-turc de la Sofia, aflați dintr-o anchetă publicată pe canalul nostru de YouTube.

Persoanele care vor utiliza conturi false pe rețelele de socializare ar putea fi pedepsite cu amenzi de până la 100 mii de lei sau cu închisoare de la 6 luni până la un an. Totodată, utilizarea frauduloasă a unui act de identitate din sistemul național de pașapoarte ar putea fi pedepsită cu amenzi de la 125 mii de lei până la 500 mii de lei sau cu închisoare de până la 3 ani. Cabinetul de miniștri a aprobat, miercuri, modificări la Codul Penal și Codul Contravențional. Proiectul de lege urmează să fie examinat de Parlament.

Trei poduri rutiere, care fac legătura dintre R. Moldova și România, vor fi modernizate. Parlamentul a ratificat, joi, trei acorduri cu Guvernul României, care prevăd acest lucru. Astfel, vor fi renovate podurile rutiere Leușeni – Albița, Cahul – Oancea și Sculeni – Sculeni. Potrivit acordurilor, România va finanța modernizarea și întreținerea podurilor pe teritoriul său, iar R. Moldova va fi responsabilă de reparația și întreținerea tronsoanelor de pe teritoriul său.

Săptămâna aceasta, Parlamentul a votat, în a doua lectură, proiectul de lege privind Serviciul de Informații și Securitate. Documentul prevede, printre altele, ajustarea atribuțiilor directorului instituției. Totodată, au fost stabilite expres obligațiile și împuternicirile SIS.

Arhitecta-șefă a raionului Hîncești, Elena Moraru, a fost reținută, luni, pentru 72 de ore, de către ofițerii Centrului Naţional Anticorupţie, în cadrul unor dosare de corupere pasivă, activă și abuz de serviciu. Funcționara este bănuită de perceperea mijloacelor financiare ilicite pentru perfectarea actelor permisive de recepție finală a unor imobile din raza raionului. Ofițerii CNA și procurorii PCCOCS au efectuat 16 percheziții care au vizat domiciliile și automobilele a 14 bănuiți, dar și birourile unor instituții din cadrul administrației publice locale. Mai multe detalii aflați dintr-un articol publicat pe site-ul nostru.

Primarul orașului Călărași, Ion Olari, președintele raionului Călărași, Ștefan Bolea și șeful Direcției construcții a Consiliului raional, Veaceslav Stratan, cercetați în dosarul penal privind actele de corupție din cadrul Consiliului raional, au fost eliberați din arest la domiciliu și plasați sub control judiciar.

Iar deputata Partidului „Șor”, Marina Tauber, vizată în trei cauze penale, va sta în arest la domiciliu până la sfârșitul lunii iunie. Decizia a fost luată, miercuri, de către magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care au decis prelungirea mandatului de arest la domiciliu cu încă 20 de zile. Între timp, a fost inițiată o evacuare masivă a ucrainenilor din localitățile afectate. Compania ucraineană de stat „Ukrhidroenergo” a avertizat, zilele trecute, că centrala de la Kahovka este complet distrusă și nu mai poate fi reconstruită. 

Distrugerea barajului de la Kahovka a fost criticată dur de comunitatea internațională, dar și de conducerea R. Moldova. Președinta Maia Sandu a declarat că țara noastră este pregătită să acorde asistență Ucrainei ca răspuns la inundații și să sprijine eforturile de atenuare a impactului. Între timp, mai multe țări europene, printre care Franța, Germania și Austria au trimis ajutoare în Ucraina. Experții se tem de o penurie de apă potabilă în regiune.