Principală  —  IMPORTANTE   —   VIDEO/ Procurora-șefă a Parchetului European,…

VIDEO Procurora-șefă a Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, la Chișinău, gaz mai scump pentru consumatorii casnici, percheziții la Candu și imagini cutremurătoare de la Vinnița | Săptămâna de Gardă

Procurora-șefă a Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, a efectuat,  în această săptămână, o vizită de lucru la Chișinău, unde a discutat cu primele persoane în stat despre ajutorul pe care Parchetul European este pregătit să-l ofere autorităților moldovene, precum și despre reformele din domeniul justiției. Totodată, din moment ce R. Moldova a obținut statutul de țară candidată la Uniunea Europeană, vor veni mai mulți bani europeni, iar Parchetul European va urmări cu atenție cum sunt gestionate fondurile europene.

Într-un interviu pentru ZdG, Laura Codruța Kovesi a declarat că Parchetul European poate ajuta autoritățile R. Moldova cu probe și informații despre persoane implicate în acte de corupție.

Ulterior, Parchetul European și Procuratura Generală a Republicii Moldova au semnat un acord, care prevede schimbul de informații între cele două instituții. Potrivit Acordului, părțile au stabilit o cooperare strânsă în vederea protejării prin mijloace de investigare și urmărire penală a intereselor financiare ale UE și ale R. Moldova.

22 de lei și 27 de bani cu TVA inclus. Atât ar urma să plătească consumatorii pentru un metru cub de gaze naturale, începând cu 1 august curent. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat joi, 14 iulie, proiectul de hotărâre privind aprobarea prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale de către compania moldo-rusă „Moldovagaz”. Mai exact, cetățenii ar putea plăti cu 3 lei și 66 de bani mai mult decât în prezent pentru un metru cub de gaze naturale. Asta în cazul în care proiectul propus va fi aprobat.

Ofițerii Centrului Național Anticorupție și procurorii anticorupție au efectuat, mai bine de cinci ore, percheziții la domiciliul, dar și alte locații atribuite fostului președinte democrat al Parlamentului, Andrian Candu, finul de cununie al fostului lider democrat, oligarhul fugar, Vladimir Plahotniuc. Perchezițiile au avut loc în cadrul unei cauze penale de îmbogățire ilicită. Potrivit CNA, temei pentru inițierea procesului penal a servit sesizarea Autorității Naționale de Integritate, care a efectuat controlul averii și intereselor personale ale fostului demnitar și care l-a constatat cu o avere nejustificată în valoare de 4,3 milioane de lei. 

Procurorii nu au spus dacă au găsit ceva la Candu acasă, însă au menționat că „ex-președintele Parlamentului a fost recunoscut în calitate de bănuit și audiat la CNA”. Așteptăm detalii.

După ce, săptămâna trecută, Galina Dodon, soția fostului președinte socialist al R. Moldova, Igor Dodon, a fost citată la procuratură, săptămâna aceasta și mama fostului șef de stat a fost citată, pentru a-i fi înaintată și ei învinuirea în „săvârșirea infracțiunii de complicitate la îmbogățire ilicită”. Potrivit procurorilor, în rezultatul perchezițiilor efectuate la domiciliul acestor persoane, au fost depistate și ridicate bunuri, bani și documente care ar fi fost utilizate la comiterea infracțiunii sau rezultate din aceste fapte. Astfel, unele dintre rudele fostului șef de stat sunt cercetate pentru complicitate la comiterea infracțiunii de îmbogățire ilicită.

Vă mai spunem că, după trei ani de la inițierea cauzei penale, fostul președinte al Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, urmează să fie adus în fața magistraților, pentru a fi judecat pentru îmbogățire ilicită. Procuratura Anticorupție a terminat urmărirea penală în privința lui Druță și a trimis dosarul în judecată. Detalii avem pe zdg.md.

Iar fostul președinte al Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, a fost pus sub învinuire pe două capete de acuzare de fals în declarația de avere și interese personale. Mai exact, acesta este învinuit că, în perioada anului 2019, deținând funcția de președinte al Curții de Apel Bălți, iar în anul 2020 – de judecător al aceleiași instanțe, urmărind scopul de a tăinui bunurile imobile ale cărui beneficiar este, deținute prin intermediul unor persoane terțe, efectuând, în același timp, investiții în aceste bunuri imobile, contrar prevederilor legale, nu a inclus, în mod intenționat, datele referitoare la aceste bunuri imobile în declarația de avere și interese persoanele depusă la ANI.

Pretora sectorului Ciocana al Capitalei Sinilga Școlnic ajunge, din nou, pe banca acuzaților după ce procurorii au reluat dosarul penal pentru corupere pasivă în care funcționara este vizată. Procurorii afirmă că a fost reluată urmărirea penală, s-a întocmit rechizitoriul, iar, în prezent, dosarul se află deja pe masa magistraților. Dosarul penal inițiat pe numele pretorei a fost clasat, inițial, în septembrie 2021, de către Procuratura Anticorupție, pe motiv că „fapta nu întrunește elementele infracțiunii”.


Olga Bondarciuc, notara implicată în autentificarea mai multor documente ce vizează afacerile fugarilor Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și Veaceslav Platon și care ar fi prestat servicii de notariat și pentru fostul președinte socialist al R. Moldova Igor Dodon, nu va mai putea profesa. În baza hotărârii Colegiului disciplinar al notarilor, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a semnat Ordinul prin care notarului Olga Bondarciuc i s-a aplicat sancțiunea disciplinară sub formă de retragere a licenței.  Pe 28 septembrie 2021, Poliția R. Moldova anunța că Olga Bondarciuc, dată în căutare internațională, și reținută în septembrie 2021 în Belgia a fost extrădată autorităților de la Chișinău. Bondarciuc a fost adusă cu cătușe pe mâine pe aeroportul internațional de la Chișinău și predată în custodia autorităților moldovene.

Hoții și corupții, de acum încolo, vor putea fi cercetați în lipsa acestora. Mai exact, instrumentarea cauzelor penale va fi făcută în lipsa persoanei, dacă aceasta se eschivează de la urmărirea penală sau de la procesul de judecată. Un proiect în acest sens a fost votat în lectură finală de 72 de deputați.

Deputata Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Alla Dolință, a renunțat la mandatul de deputată și a declarat că se retrage din Partidul Socialiștilor din R. Moldova, deoarece nu este de acord și nu susține, cităm: „retorica atât a conducerii, cât și a partidului, ca întreg, față de războiul din Ucraina”. Cererea de demisie a deputatei a fost aprobată, pe 13 iulie, de Parlamentul de la Chișinău.

Autoritățile de la Chișinău au finalizat expertiza medico-legală în cazul decesului fetiței de nici doi ani care și-a pierdut viața în parcul Alunelul din capitală, strivită de o cracă ce a căzut peste tricicleta în care se afla. Rezultatele expertizei arată că fetița nu suferea de nicio afecțiune sau boală și că decesul a survenit în urma loviturii primite de buturugă. Amintim că, pe acest caz, a fost pornită urmărirea penală pe faptul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către persoane publice a obligaţiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconştiincioase faţă de ele, care a cauzat decesul unei persoane. În rezultatul așa-numitei anchete interne a Primăriei, doar directorul Întreprinderii municipale „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” a plătit cu funcția.

După ce a amânat și anulat mai multe curse de pasageri, dând traficul aerian, din această săptămână, de pe aeroportul internațional Chișinău, peste cap, Autoritatea Aeronautică Civilă a R. Moldova anunță că a redus numărul de autorizații emise pe numele companiei aeriene Fly One, afiliată fostului ministru al Justiției Vladimir Cebotari. Astfel, 23 din 38 de autorizații au fost suspendate până la remedierea unor probleme. Viceprim-ministrul, Andrei Spînu, spune că a solicitat Autorității să pregătească modificări la actele normative care să crească contravențiile și să fie implementate „norme clare pentru suspendarea sau retragerea autorizațiilor pentru curse regulate sau neregulate în cazul unor abateri ce aduc atingere drepturilor consumatorilor”.

Cabinetul Președintelui R. Moldova are șefă.  Președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care, începând de luni, 11 iulie, Ecaterina Casinge exercită funcția de șefă a Cabinetului Președintelui R. Moldova. Ecaterina Casinge este licențiată în economie și a făcut masterat în relații politice internaționale și în comunicare. În ultimii 14 ani, ea fost consilieră superioară pentru relațiile cu media la Partidul Popular European, consilieră în Parlamentul European și consilieră pentru politici în sectorul financiar de la Bruxelles.

Construcția unui bloc de locuit în capitală, care leagă doi foști colegi de la CNA, a provocat un scandal. Mai mulți oameni care locuiesc în zonă au alertat autoritățile că s-ar încălca legislația, dar fără a fi auziți.  Familia unui procuror din Procuratura mun. Chișinău, care locuiește într-un sat din raionul Telenești, a cumpărat un teren în capitală, pe strada Ciocârliei, care se vindea ulterior cu 135 de mii de euro pe un site de anunțuri, iar, după ce au obținut certificatul de urbanism pentru construcția a două case de tip duplex, un an mai târziu, au reziliat contractul de vânzare-cumpărare a terenului. În luna mai 2021, bunul a ajuns, însă, în proprietatea unei companii administrate de un fost angajat al Centrului Național Anticorupție. Ce a urmat  aflați dintr-o amplă anchetă publicată pe zdg.md.

Un elicopter în care se aflau trei cetățeni ai R. Moldova s-a prăbușit în mare, în Grecia, în timpul unei misiuni de stingere a incendiilor. Un moldovean cu cetățenie română – care era copilot – și un cetățean grec au murit. Ceilalți doi moldoveni care se aflau la bord au supraviețuit accidentului. Potrivit informațiilor preliminare, accidentul aeronautic s-ar fi produs din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Activitățile de investigare ale accidentului aeronautic sunt în desfășurare. Cadavrul pilotului decedat va fi repatriat, în cel mai scurt timp, în Republica Moldova.

Avem cod portocaliu în Capitală. Astfel, masca de protecție devine obligatorie în instituțiile medico-sanitare de toate categoriile din municipiul Chișinău. O decizie în acest sens a fost luată de Comisia Extraordinară de Sănătate Publică Chișinău în contextul creșterii cazurilor de infectare cu COVID-19. De asemenea, autoritățile din sănătate ale capitalei recomandă cetățenilor purtarea măștilor de protecție în transportul public și spațiile publice închise aglomerate. Totodată, potrivit decizie CESP Chișinău, urmează să fie activate gradual spitalele cu profil COVID-19.
Totodată, masca ar putea deveni, iarăși, obligatorie la nivel internațional. Organizația Mondială a Sănătății cere guvernelor să revină la masca de protecție obligatorie, pe fondul creșterii accelerate a numărului de cazuri COVID în Europa. O nouă variantă Omicron se răspândește rapid, iar experții în sănătate sunt îngrijorați, deoarece aceasta conține multe mutații, iar combinațiile care apar sunt numeroase. Este vorba despre varianta supranumită „Centaurus”.  Experții spun că apariția, anul trecut, a variantei Omicron, după ce s-a crezut că Delta va reprezenta punctul maxim de evoluție pandemică, dar și extinderea noilor variante arată că virusul nu poate fi ținut sub control prin același plan care s-ar aplica în cazul gripei.

Rușii au lansat noi bombardamente în centrul și estul Ucrainei. La Vinnița, imaginile sunt cutremurătoare. Trei rachete rusești de croazieră „Kalibr”, lansate din Marea Neagră, au lovit clădiri rezidențiale, un centru comercial și un centru medical în Vinnița. Rachetele au vizat Casa Ofiţerilor, dar au lovit şi mai multe clădiri civile. Cel puțin  23 de persoane au murit, printre care și trei copii. Totodată, salvatorii ucraineni au anunţat joi seară că sunt și 29 dispăruţi, 71 de persoane spitalizate şi peste 100 de răniţi trataţi la faţa locului. 

De asemenea, o rachetă rusească a lovit o școală în Nikolaev.  Două instituții de învățământ, o clădire a infrastructurii de transport și un hotel au fost avariate de rachetele rusești, iar o persoană a fost rănită în orașul Nikolaev, potrivit guvernatorului regiunii, Vitali Kim. Și, tot în această săptămână, forțele ruse au încercat să lovească, din nou, Insula Șerpilor, din Marea Neagră, teritoriu recuperat de ucraineni.

Între timp, forțele ruse nu au realizat „niciun progres teritorial semnificativ” în ultimele 72 de ore în Donbas, potrivit Ministerului Apărării din Marea Britanie. Evaluarea zilnică a instituției britanice arată că, în Donbas, forțele ruse continuă să efectueze lovituri de artilerie pe un front larg, urmate, în unele zone, de atacuri lansate de către unități de mici dimensiuni. Cu toate acestea, nu au realizat progrese teritoriale semnificative, în ultimele zile, și riscă să-și piardă avansul acumulat după capturarea Lîsîceanskului.