Noul membru al CSM, discursul lui Putin, percheziții într-un dosar de abuz în serviciu și înmormântarea lui Alexei Navalnîi | Săptămâna de Gardă
Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo a fost achitat într-una dintre cauzele în care este cercetat penal, iar concursul pentru alegerea unui nou procuror general a fost anulat. Tot în această săptămână, organele de drept au efectuat percheziții la arhitectul-șef al capitalei și la un agent economic într-un dosar de abuz în serviciu.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Google Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Consiliul Superior al Procurorilor a anulat concursul pentru funcția de procuror general, la o săptămână după ce procurorul Octavian Iachimovschi acumulase cel mai mare punctaj dintre candidați. Decizia a fost luată după ce, în timpul evaluării, candidatul Ion Munteanu ar fi primit un punctaj greșit din partea unui membru al Consiliului.
Dumitru Obadă, președintele Consiliului Superior al Procurorilor: „S-a depistat o discrepanță majoră care nu a avut acoperire din perspectiva argumentării, de ce a fost depunctat unul dintre candidați. Această circumstanță este extrem de importantă în virtutea priorităților mandatului pe care ni l-am asumat fiecare dintre noi la accederea în funcție: desfășurarea unui concurs public, transparent, bazat pe principiile meritocrației, pe principiul legalității, transparenței și tratamentului egal al fiecăruia dintre candidați”.
Joi, membra CSP Olesea Vîrlan a declarat că în evaluarea efectuată de către ea au fost strecurate greșeli, iar în rezultat candidatul Ion Munteanu a obținut un punctaj mai mic. Octavian Iachimovschi, candidatul care a câștigat concursul pentru funcția de procuror general, susține că „ar fi dezamăgitor pentru întreg corpul de procurori și pentru societate constatarea că evaluarea dată de unii membri ai CSP a fost viciată”. Vineri, Veronica Dragalin a spus că Procuratura Anticorupție s-a autosesizat și va investiga circumstanțele desfășurării concursului pentru funcția de procuror general. Dragalin a menționat că ea însăși se va ocupa de această anchetă și că nu va nominaliza un subaltern, calificând cazul drept „sensibil”.
În ajunul discursului anual al lui Vladimir Putin, așa-numiții deputați de toate nivelurile din stânga Nistrului au cerut Dumei de Stat a Federației Ruse, în urma unui așa-zis congres, „să protejeze Transnistria în fața presiunii crescânde din partea Chișinăului”. Totodată, Comitetului Internațional al Crucii Roșii, dar și altor instituții europene, li s-a cerut să garanteze „condițiile pentru asigurarea drepturilor, intereselor și libertăților sociale ale tuturor locuitorilor din stânga Nistrului”. În replică, Biroul pentru politici de reintegrare al R. Moldova a comunicat că „regiunea transnistreană beneficiază de pe urma politicilor de pace, securitate și integrare economică cu Uniunea Europeană”.
În discursul său anual în fața Adunării Federale, președintele rus Vladimir Putin nu a făcut nicio declarație în legătură cu regiunea transnistreană a Republicii Moldova. În discursul său, care a durat peste două ore, Putin a acuzat țările occidentale că ar încerca să atragă Rusia într-o „cursă a înarmării”.
Între timp, cel mai vehement critic al Kremlinului, Alexei Navalnîi, a fost condus pe ultimul drum. La o biserică din Marino – un cartier din Moscova, susținătorii opozantului rus au venit să-și ia rămas bun de la acesta. Mii de oameni au scandat numele „Navalnîi” și au aplaudat. Anterior, apropiații lui Navalnîi anunțase că prestatorii de servicii funerare au refuzat să lucreze cu aceștia. Opozantul rus a murit pe 16 februarie, în închisoare, la vârsta de 47 de ani.
Peste 300 de magistrați s-au întrunit, vineri, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor. Magistrații au ales-o pe Aliona Miron în calitate de membră al Consiliului Superior al Magistraturii – organ de autoadministrare judecătorească.
După doi ani și cinci luni de la pornirea dosarului penal pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo a fost achitat, miercuri, de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Alături de el a fost achitată și fosta șefă Secției Resurse umane a Procuraturii Generale, Maria Cobzari.
După pronunțarea sentinței, Alexandr Stoianoglo a acuzat că dosarul său ar fi fost unul executat „la comandă politică”, având drept scop înlăturarea sa din funcția de procuror general.
Alexandr Stoianoglo, fost procuror general: „Acțiunile mele de la început nu au avut elemente criminale. Mai mult ca atât, toată lumea știe că în urma acțiunilor mele și ale doamnei Cobzari nu au fost aduse prejudicii statului. Toți banii au fost întorși înainte. Pe cazul dat, și în cadrul urmăririi penale, și în cadrul examinării de către instanța de judecată, nu a fost prezentată nicio probă care dovedește învinuirea în privința mea. Dosarul în privința mea a fost falsificat, a fost făcut la comandă politică, cu unicul scop – înlăturarea mea din funcție”.
Procurorii au anunțat că vor contesta sentința la Curtea de Apel Chișinău. Alexandr Stoianoglo a fost eliberat din funcția de procuror general în septembrie 2023.
Iar fostul premier Vlad Filat și-a spus, marți, ultimul cuvânt în dosarul în care este învinuit de spălare de bani în proporţii deosebit de mari. Acesta se declară nevinovat și spune că „este vorba despre aceleași fapte și aceleași sume de bani” pentru care a fost anterior condamnat. Sentința în dosarul privind spălarea de bani în care este învinuit ex-premierul Filat urmează să fie pronunțată pe 29 aprilie.
Centrul Național Anticorupție a anunțat, joi, că arhitecta-șefă a municipiului Chișinău, Svetlana Dogotaru, și administratorii unei companii de construcție din capitală au ajuns în vizorul organelor de drept după ce ar fi pus la cale o schemă prin care urmăreau scopul deposedării municipalității de un lot de teren ce ar valora circa 22 milioane de lei. Ofițerii CNA și procurorii anticorupție au făcut percheziții în acest sens, în cadrul unui dosar de abuz în serviciu. Potrivit CNA, factorii de decizie ai unei companii de construcție, în complicitate cu reprezentanții Primăriei municipiului Chișinău și cei ai Departamentului „Cadastru” din cadrul Agenției Servicii Publice, au înregistrat un drept de proprietate asupra terenului aferent construcției în lipsa deciziei Consiliului Municipal Chișinău și în baza unui contract de arendă expirat, iar temeiul înregistrării ar fi servit cererea arhitectului-șef al municipiului Chișinău.
În replică, Svetlana Dogotaru a spus că acțiunile organelor de drept au loc după ce ea le-ar fi sesizat acum doi ani, denunțând înregistrarea frauduloasă a dreptului de superficie asupra terenului de către compania Eurostil. Funcționara susține că în toate acțiunile a fost și este corectă.
Parlamentul a aprobat, joi, proiectul de lege care restricționează plățile în numerar. Astfel, la cumpărarea unui bun imobil, va fi acceptată plata în numerar doar dacă valoarea acestuia nu depășește 100 de salarii medii lunare pe economie, circa 1,37 milioane de lei. Iar în cazul cumpărării unui mijloc de transport – 50 de salarii medii pe economie, adică circa 685 de mii de lei. Noua lege va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2025. Ședința de joi a parlamentului a început cu aplauze pentru câțiva dintre veteranii războiului din 1992 de pe Nistru prezenți în sala plenului. O parte a fracțiunii Comuniștilor și Socialiștilor nu s-a ridicat în picioare și nu i-a aplaudat pe foștii combatanți. De asemenea, socialiștii și comuniștii nu au participat nici la minutul de reculegere în memoria opozantului rus Alexei Navalnîi, decedat în pușcărie pe 16 februarie curent și considerat de comunitatea internațională drept o victimă a regimului autoritar al lui Putin.
Un avocat din Chișinău este cercetat penal într-un dosar de trafic de influență. Organele de drept au efectuat, marți, descinderi la domiciliul, în biroul și automobilul acestuia. Potrivit surselor Ziarului de Gardă, avocatul vizat de percheziții este Silviu Burlacu. Bărbatul ar fi cerut de la o inculpată 15 mii de euro, susținând că ar avea influență asupra unor magistrați de la Curtea de Apel Chișinău pe care i-ar putea determina să adopte o decizie favorabilă pe dosarul în care era vizată femeia și să-l trimită la rejudecare în prima instanță. Mijloacele bănești pretinse au fost transmise sub controlul CNA, iar ulterior Curtea de Apel Chișinău a emis hotărârea de a restitui dosarul în prima instanță pentru rejudecare. Avocatul bănuit este cercetat în stare de libertate.
Unele persoane care au obținut în mod fraudulos, contra plată, permise de conducere, ar putea rămâne fără aceste acte. Declarația a fost făcută de directorul Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu.
Mircea Eșanu, directorul Agenției Servicii Publice: „O să anunțăm public, pentru că noi facem împreună cu organele de forță, anularea mai multor permise de conducere pentru care noi avem toate dovezile că au fost fraudate, în primul rând examenele teoretice. Poate mă aud colegii din teritoriu care cred că nu-i vede nimeni și nu deținem informații. Noi deținem toate înregistrările video și audio. Vedem lumea care se așează la computer să dea proba teoretică și nu dă din deget, nici nu atinge mouse-ul și el obține testele”.
Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din Stolniceni, raionul Hînceşti, a aderat la Mitropolia Basarabiei, subordonată Bisericii Ortodoxe Române. Anunțul a fost făcut de Ioan Marian, protopop de Orhei, responsabil de aderarea preoților la Mitropolia Basarabiei. Ulterior, Episcopia de Ungheni și Nisporeni din cadrul Mitropoliei Moldovei, subordonată Patriahiei ruse, a anunțat că preotul Alexandru Noroșean de la Stolniceni a fost destituit din funcție inclusiv pentru „neascultare şi nesupunere faţă de Biserica-Mamă şi faţă de Ierarhia Bisericească Superioară”.
Săptămâna aceasta, Parlamentul European a aprobat revizuirea bugetului pe termen lung al Uniunii, cunoscut sub numele de „cadrul financiar multianual”, care include Mecanismul pentru Ucraina, în valoare de 50 de miliarde de euro. Pachetul va asigura finanțarea Ucrainei până în 2027 cu 33 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi și 17 miliarde de euro sub formă de granturi. Procurarea de către autorități a unui radar pentru monitorizarea spațiului aerian al R. Moldova și construcția unei bazei militare în apropierea capitalei au devenit sursa unor speculații în spațiul public, conform cărora, prin aceste acțiuni, R. Moldova s-ar pregăti de război.
