Expertiza secvențelor video din dosarul „kuliok”, percheziții la un fost președinte al CSJ și decizia Înaltei Curți în cazul membrilor fostului Partid Șor | Săptămâna de Gardă
Igor Dodon trebuie să achite 90 de mii de lei pentru expertiza secvențelor video în care primește un „kuliok” negru de la Plahotniuc, un fost președinte al Curții Supreme de Justiție și o fostă parlamentară au fost vizați de percheziții, iar o cetățeană a Republicii Moldova a murit în atacul terorist de la Moscova.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Google Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Secvențele video care arată cum fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, îi transmite lui Igor Dodon o pungă neagră în care se presupune că ar fi fost bani vor fi supuse expertizei, iar pentru aceasta fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, urmează să achite circa 90 de mii de lei, au decis magistrații Curții Supreme de Justiție. Expertiza va începe însă abia în luna martie 2025, din cauza suprasolicitării Centrului Național de Expertiză Juridică. Joi, 28 martie, la Curtea Supremă de Justiție s-a desfășurat o nouă ședință de judecată în așa-numitul dosar „Kuliok”. Martorii acuzării, fostul deputat democrat Dumitru Diacov și ex-parlamentarul blocului „ACUM” Octavian Țîcu au fost audiați, însă cei doi nu au venit cu probe care să-l incrimineze pe Dodon. Mai multe detalii aflați de pe zdg.md.
Procurorii anticorupție și ofițerii Centrului Național Anticorupție au efectuat, luni, percheziții la domiciliul fostei deputate democrate Eleonora Graur, în dosare de spălare de bani, îmbogățire ilicită și fals în declarații. În urma descinderilor, de la domiciliul acesteia au fost ridicate 400 de mii de lei și 80 de mii de euro. Potrivit unui comunicat al CNA, în perioada 2014 – 2019, fosta deputată ar fi dobândit o mărire substanțială a averii sale și a membrilor familiei sale, care nu ar putea fi justificată rezonabil în raport cu veniturile sale. Potrivit organelor de drept, Graur ar deține peste hotarele țării bunuri mobile și imobile care ar fi înregistrate pe numele unor rude și persoane interpuse.
Percheziții au avut loc și într-o cauză penală de corupere activă și trafic de influență, în care sunt vizați fostul președinte al Curții Supreme de Justiție Ion Druță, avocați și polițiști. Conform Centrului Național Anticorupție, având persoane cunoscute în cadrul instanțelor de judecată, cei vizați ar fi acceptat și primit bani în proporții deosebit de mari de la anumite persoane, pentru a-i influența pe magistrații Judecătoriei Chișinău și pe cei ai Curții de Apel Chișinău să pronunțe decizii favorabile persoanelor care au oferit mita. Centrul Național Anticorupție a publicat și câteva fragmente de înregistrări audio și video care ar demonstra implicarea suspecților în activități ilegale.
Fostul magistrat Ion Druță este anchetat penal și pentru îmbogățire ilicită și amestec în înfăptuirea justiției, după ce fiica, socrii și părinții pensionari ai acestuia au cumpărat, în ultimii ani, mai multe bunuri imobile în Chișinău, care valorează, la prețul lor de piață, peste 13 milioane de lei. Magistrații Curții Constituționale au anulat interdicția de a candida la alegeri pentru membrii fostului Partid Șor. Curtea Constituțională a constatat că legea care le interzicea participarea la alegeri, citez „nu asigură suficiente garanții apte să asigure o protecție împotriva arbitrariului”.
Domnica Manole, președinta Curții Constituționale: „Se declară neconstituțională Legea nr. 280 din 4 octombrie 2023, pentru modificarea Codului Electoral. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al R. Moldova”.
La mai bine de două luni de la expedierea unei solicitări de informații privind cheltuielile pe care le-a suportat primăria Chișinău pentru deszăpezirea municipiului în urma ninsorilor abundente din 8-9 ianuarie curent, Întreprinderea Municipală Regia „EXDRUPO”, responsabilă de întreținerea drumurilor municipale, ne-a comunicat că cheltuielile s-ar fi ridicat la aproape 14 milioane de lei.
La câteva ore de la publicarea articolului, Sergiu Tomiță, șeful EXDRUPO, a rectificat propriul răspuns, afirmând că cele aproape 14 milioane au fost cheltuielile pe parcursul întregii luni ianuarie, nu doar în cele două zile.
Sergiu Tomiță, șeful EXDRUPO: „Menționez din start, este o eroare tehnică și umană, oamenii de la Exdrupo nu au experiență să răspundă jurnaliștilor și să formuleze răspunsuri care să nu fie interpretate. Omul responsabil a explicat că, în perioada ianuarie, s-a lucrat inclusiv la eliminarea consecințelor acestor intemperii. Este vorba de o perioadă lungă, de peste o lună de intervenții atât în Chișinău, cât și în suburbiile capitalei”.
În iunie 2024 se vor împlini șapte ani de când dosarul în care este vizat fostul ministru al Agriculturii Eduard Grama și alte nouă persoane a fost trimis în judecată. În această perioadă, procurorul ce instrumenta cazul a demisionat din sistem, iar dosarul s-a perindat pe mesele a trei magistrați. Dosarul s-a împotmolit în prima instanță, unde nici măcar nu a început examinarea în fond a cauzei penale. Între timp, fostul ministru a cerut examinarea cauzei în lipsa lui, un alt inculpat și-a recunoscut vinovăția, iar altul a decedat. Un material video la acest subiect găsiți pe canalul nostru de youtube. Vă-ndemnăm să-l vizionați și să vă expuneți opinia în secțiunea de comentarii.
Prim-ministrul Dorin Recean a ridicat, în 2023, un salariu total de 214 mii de lei, în timp ce soția sa, care activează în cadrul unei bănci private, a avut un venit de 4,6 milioane de lei, conform celei mai recente declarații de avere și interese personale depuse de premier. Soții Recean raportează pentru anul trecut venituri oficiale de circa 5,8 milioane de lei, aproape un milion de lei fiind dividente de la firmele fondate de premier. Ziarul de Gardă a scris anterior că prim-ministrul locuiește într-o casă la sol, amplasată în orășelul Codru din municipiul Chișinău, construită pe un teren cumpărat de familia sa la mijlocul anilor ’90. În 2021, familia Recean a achiziționat o vilă în România, într-o localitate aflată la câțiva km de staţiunea balneo-climaterică Sovata.
La aproape 15 ani de la începutul investițiilor în „Palmieri și Stele”, amplasat în sectorul Ciocana al capitalei, complexul locativ încă nu a fost dat în exploatare, iar cele aproximativ 800 de persoane care au investit milioane de euro în proiect au rămas și fără bani, și fără apartamente. După mai mulți ani în care au fost târâți prin instanțele de judecată, investitorii spun că au obosit să lupte și că se vor adresa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a-și face dreptate. Ce s-a întâmplat cu fondatorii companiei „Galsam-Service” SRL, cei care promiteau un complex locativ modern, dotat cu bazin și grădiniță, aflați dintr-un articol publicat pe zdg.md.
O cetățeană a Republicii Moldova, în vârstă de 42 de ani, se regăsește printre victimele atacului terorist de săptămâna trecută de la Crocus City Hall din Moscova. Decesul a fost anunțat de Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova, care a transmis condoleanțe familiei îndoliate. Potrivit ultimelor informații disponibile, bilanțul morților atacului terorist a ajuns la 140 de persoane, iar peste 180 au fost rănite.
La sfârșitul săptămânii trecute, mai multe persoane înarmate au intrat într-un complex de spectacole de la periferia Moscovei și au împușcat sute de oameni la întâmplare. Ulterior, în clădire a fost cuprinsă de un incendiu. La câteva ore după tragedie, gruparea teroristă Stat Islamic și-a revendicat responsabilitatea pentru atac. Mai mulți suspecți au fost reținuți, iar ulterior aduși în fața instanței cu semne vizibile de tortură. Mai mulți interpreți din R. Moldova, printre care Doina Sulac, Adrian Ursu, Ionel Istrati și Lia Taburcean, urmau să evolueze pe o scenă din Moscova însă concertul nu a avut loc din cauza atacului terorist de la Crocus City Hall. Festivalul intitulat „MărțiȘor” a fost organizat „cu sprijinul” oligarhului fugar Ilan Șor, condamnat la închisoare în dosarul miliardului furat.
Ce au declarat Adrian Ursu și Doina Sulac atunci când Ziarul de Gardă i-a întrebat despre participarea la concertul organizat „cu sprijinul” Șor, aflați de pe site-ul nostru.
Cărțile de identitate vor fi introduse la nivel național și vor înlocui buletinele de identitate. De asemenea, cetățenii străini vor primi cărți de rezidență, care vor înlocui permisele de ședere și buletinele de identitate eliberate cetățenilor străini. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat, joi, de Parlament. Cartea de identitate va fi obligatorie pentru toți cetățenii Republicii Moldova începând cu vârsta de 14 ani. Aceasta va putea fi utilizată și pentru a călători în străinătate, în baza acordurilor internaționale. În prezent, cetățenii moldoveni pot călători în baza buletinului de identitate în Turcia și Ucraina. Potrivit autorităților, modificările legislative vor intra în vigoare până în martie 2025.
Săptămâna aceasta, doi spioni ruși au fost reținuți în urma unei operațiuni speciale în orașele ucrainene Kiev și Odesa. Conform autorităților ucrainene, cei doi riscă închisoare pe viață, după ce ar fi pregătit lovituri cu rachete asupra instalațiilor energetice și asupra forțelor ucrainene. Joi, la Bruxelles a fost convocată o reuniune extraordinară a Consiliului NATO-Ucraina. Ministrul Apărării, Rustem Umerov, i-a informat pe aliați despre consecințele atacurilor masive ale armatei ruse asupra regiunilor ucrainene și a cerut statelor membre NATO noi sisteme de apărare aeriană și rachete.
Știai că poți susține jurnalismul de investigație fără a scoate vreun leu din buzunarul tău? În fiecare an, în perioada ianuarie – aprilie, cetățenii R. Moldova își depun declarațiile cu privire la venit. Dacă dorești să susții activitatea reporterilor, te încurajăm să redirecționezi 2% din impozitul pe venit către Asociația Media-Guard, parteneră cu Ziarul de Gardă. Găsiți un video explicativ pe canalul nostru. Și tot aici puteți vedea un material despre referendumul de aderare la Uniunea Europeană, anunțat de autorități pentru toamna acestui an.
