Detalii despre evenimentele din regiunea transnistreană, reacții de la Chișinău, cererea R. Moldova de aderarea la UE – în Parlamentul European și noutăți din justiție | Săptămâna de Gardă
O serie de explozii au fost raportate luni seară la așa-zisul „minister al securităţii de stat” din Tiraspol. La scurt timp au apărut și imagini în care se vedeau geamurile și ușile sparte a le clădirii. Pretinșii oficiali ai autoproclamatei republici nistrene au declarat că atacatori necunoscuţi au tras asupra clădirii din lansatoare de grenade. Ulterior, în spațiul public au apărut informații că au fost folosite dispozitive de model RPG 27 TAVOLGA, care se află doar în dotarea armatei ruse, a celor din Iordania și Gabon, dar și a militarilor din regiunea transnistreană. În timpul atacului cu grenade în clădire nu se afla nicio persoană.
A doua zi, marți, așa-zisul minister de interne din regiunea transnistreană a anunțat că alte două explozii au fost înregistrate, de această dată în orașul Maiak din regiunea Grigoriopol. Miliția din stânga Nistrului a anunțat că exploziile au afectat două antene radio-tv care transmiteau posturi din Federația Rusă.
Miercuri pretinsul minister de Interne de la Tiraspol a anunțat că au fost trase focuri de armă dinspre partea ucraineană în direcția satului Cobasna, unde se află depozitul militar al fostei Armate a 14-ea a Uniunii Sovietice. Copreședintele Comisiei Unificate de Control din partea regiunii transnistrene, Oleg Beleakov, a negat informațiile despre împușcăturile din apropierea satului Cobasna, potrivit agenției TASS, afiliată Kremlinului.
După toate aceste evenimente, așa-zisul consiliu de securitate al Transnistriei a declarat că nivelul de pericol este critic și că s-a luat decizia de a introduce un nivel roșu de amenințare teroristă. Iar la Chișinău, Biroul politici de reintegrare a anunțat că s-a autosesizat și împreună cu autoritățile de profil urmăresc îndeaproape evenimentele pentru a elucida toate circumstanțele.
Vadim Krasnoselski, autoproclamatul lider de la Tiraspol, a venit ulterior cu mesaj către președinta R. Moldova, Maia Sandu.
Vadim Krasnoselski, autoproclamatul lider de la Tiraspol: „Eu cred că cei care au organizat atacurile asupra regiunii transnistrene au drept scop atragerea regiunii în conflict. Vreau să mă adresez conducerii R. Moldova. Nu cedați în fața provocărilor. Nu permiteți atragerea R. Moldova în agresiune asupra Transnistriei. Trebuie, totuși, să ne amintim de formatul nostru de pace 1+1 șil 5+2. Trebuie să rezolvăm problemele oamenilor”.
În legătură cu evenimentele din regiunea transnistreană, președinta Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate, iar Serviciul de Informații și Securitate a anunțat că urmărește cu atenție situația din stânga Nistrului, îndemnând cetățenii să fie calmi și să evite știrile false și informațiile care „incită la ură și război”.
Autoritățile de la Chișinău susțin că exploziile au drept scop „crearea pretextelor pentru tensionarea situației de securitate”, în timp ce serviciile ucrainene susțin că acestea ar fi fost provocate de FSB-ul rusesc.
Președinta Sandu a declarat că din analizele de care dispun autoritățile de la Chișinău nu rezultă riscuri iminente pentru cetățenii Republicii Moldova, cel puțin pentru cei de pe malul drept al Nistrului.
Reacția Rusiei nu s-a lăsat așteptată. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți că „știrile care vin” din Transnistria sunt „îngrijorătoare” și că Moscova urmărește „cu multă atenție ce se întâmplă acolo și cum evoluează situația”.
În același timp, viceministrul rus de Externe, Andrei Rudenko, a declarat că Moscova speră că Transnistria nu va fi atrasă în conflictul dintre Rusia și Ucraina, astfel încât Moscova să nu fie nevoită să intervină în soluționarea situației.
A doua zi după atacul cu grenade de la Tiraspol, în dimineața zilei de marți, pe rețelele de socializare au fost publicate mai multe imagini care arătau cozi de mașini la ieșirea din regiunea transnistreană, primele informații indicând faptul că locuitorii din stânga Nistrului ar veni în număr mare pe malul drept. Ziarul de Gardă a mers la Varnița și Tighina și a constatat că, de fapt, fluxuri mari de mașini se înregistrau pe ambele sensuri, în special pe cel de intrare în zona transnistreană și că asta se datora numărului mare de oameni care se întorceau acasă după sărbătorile de Paști petrecute la rudele de pe malul drept, dar și rigurozității sporite de la așa numitele puncte de control.
Săptămâna viitoare UE va examina oficial cererile R. Moldova, Ucrainei și Georgiei de a adera la blocul comunitar. Cu această ocazie, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că a invitat-o pe președinta R. Moldova, Maia Sandu, să se adreseze în Parlamentul European în sesiunea plenară în cadrul căreia vor fi analizate documentele, menționând că invitația în acest sens a fost deja acceptată de Maia Sandu.
Roberta Metsola, președinta Parlamentului European: „Acest parlament a salutat întotdeauna orice țară care consideră că Europa este casa sa, că acesta ar trebui să fie pasul care se face. Așadar, noi am fost instituția care a salutat cererile din toate cele trei țări. Înțelegem dificultățile, provocările și amenințările din acele țări. De fapt, am invitat-o pe președinta Maia Sandu să se adreseze Parlamentului European într-o viitoare sesiune plenară, iar ea a acceptat această invitație”.
La capitolul justiție vă spunem că în această săptămână Procuratura Anticorupție a oferit detalii din dosarul lui Ghenadie Tanas, șeful suspendat al Direcției Urmărire Penală a Centrului Național Anticorupție, supranumit „cămătarul de la CNA”, vizat într-o cauză penală privind practicarea ilegală a activității financiare și falsul în declarații. Procurorii au anunțat că, de la începerea anchetei, au fost efectuate mai multe acțiuni de urmărire penală și măsuri speciale de investigație care au drept scop „cercetarea completă și obiectivă a circumstanțelor cazului”.
Vă mai spunem că Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a anulat ordinul procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo din 12 august 2021 prin care fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a fost demis din procuratură. O hotărâre în acest sens a fost emisă la 18 aprilie curent de către magistratul Vitalie Ciumac. Procuratura Generală susține că procurorul de caz a contestat la Curtea de Apel decizia primei instanței, iar abia după ce va fi o decizie definitivă în acest sens va vorbi despre posibila revenire a lui Morari în sistem.
Avem o veste și pentru fermieri: 200 milioane de lei vor fi alocate producătorilor agricoli, din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, pentru acordarea compensației parțiale a accizei la motorină. Accizele vor fi compensate în mărime de 30% din cota stabilită pentru anul 2022 sau 894 de lei per tonă, în cuantum de până la 100 de mii de lei anual per beneficiar. Regulamentul a fost deja aprobat de Guvern și urmează să fie implementat în perioada imediat următoare.
La două luni de la invazia rusă asupra Ucrainei, autoritățile ucrainene au anunțat că 1150 de cadavre ale civililor au fost găsite în zona Kievului. 70% dintre aceștia au fost împușcați. Între timp, autoritățile locale din Mariupol au avertizat că orașul este vulnerabil la epidemii, din cauza condițiile sanitare îngrozitoare și a nenumăratelor cadavre care au rămas încă pe străzi. Se estimează că aproximativ 100 de mii de oameni locuiesc încă în oraș, deși atacurile rușilor continuă, iar alimentarea cu apă este oprită.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a desființat retorica Rusiei referitoare la așa-numita „operațiune specială” din Ucraina și a precizat că, în acest caz, este vorba despre „o invazie”. Declarația a fost făcută de șeful ONU în cadrul unei discuții avute în această săptămână la Moscova cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
În replică, Lavrov a spus că rezoluția ONU care condamnă invazia rusă din Ucraina a fost adoptată în urma presiunilor Statelor Unite.
