Principală  —  RECOMANDAT   —   VIDEO/ Cum se informează oamenii…

VIDEO Cum se informează oamenii de la sat despre războiul din Ucraina

Barometrul Opiniei Publice, conform ultimelor date din iunie 2021, arată că televiziunea, familia și rețelele sociale reprezintă sursa de informare în care respondenții studiului au cea mai mare încredere.

ZdG a discutat despre sursele de informare pe timp de război ale băștinașilor comunei Cărpineni, raionul Hâncești, care se află în clasamentul celor mai mari localități din țară, după numărul de locuitori.


„Aș avea și eu încredere, dacă nu ar ucide (Putin, n.r.) lumea. De ce omoară ei lumea? Dați-le pace oamenilor!”


Vera Groza este pensionară și locuiește în satul Cărpineni, raionul Hâncești. Timp de 44 de ani a lucrat la Școala internat din sat, în calitate de bucătăreasă. Deși activitatea ei a fost apreciată de mai multe comisii raionale și municipale, mătușa Vera are o pensie de doar două mii de lei. În ciuda greutăților cotidiene cu care se confruntă, acum spune că își dorește, mai mult ca oricând, să fie pace pe Pământ.

Vera Groza și soțul său privesc televizorul în fiecare zi, el fiind cel mai important mijloc de informare din familie. Cei doi soți au un singur televizor în gospodărie, de model vechi, care însă le oferă acces la peste 120 de canale TV. Soții Groza urmăresc știrile de la postul public de televiziune Moldova 1, dar și de pe cele de la Jurnal TV sau TVR Moldova, acestea fiind și principalele surse de informare despre războiul din Ucraina.

Femeia spune că s-ar uita la canalele rusești, dacă ele nu ar fi ale conducătorului de la Kremlin. „Aș avea și eu încredere, dacă nu ar ucide (Putin, n.r.) lumea. De ce omoară ei lumea? Dați-le pace oamenilor! Cu ce e vinovat omul de rând, că ei nu se pot înțelege? Iar el (Putin, n.r.) stă pe scaun moale și ucide lumea. Îmi imaginez să fiu în locul lor, am muncit o viață întreagă, iar acum să lepăd casa și să fug? Unde să mă duc? Cine mă va primi? Acolo rusul face toți nagâții (capriciile, n.r.).”, se tânguiește femeia.

Vera Groza, pensionară, în timp ce vizionează postul de televiziune public, „Moldova 1”

Pe mătușa Vera am întâlnit-o pe strada centrală din Cărpineni, în timp ce venea, împreună cu o vecină, de la cumpărături. Cele două femei s-au contrazis atunci când le-am întrebat despre sursele din care se informează. „Ne uităm la moldovenii noștri. Da, și moldovenii noștri pot să mai spună câte vreo minciună, mai ales Dodon. Știu care sunt canalele lui, dar eu nu mă uit la ele”, zice mătușa Vera, cu referire la „NTV Moldova”, „Primul în Moldova” sau „Accent TV”. 

În același timp, vecina ei, Liuba, susține că urmărește televiziunile afiliate socialiștilor și că are încredere în informațiile prezentate acolo. „Informații false la televizor nu sunt. Mă refer la prezentatorii noștri”, este sigură mătușa Liuba.

Televiziunea – sursa principală de informare în mediul rural


Istoria acestor două vecine este una similară cu cea a majorității locuitorilor din satele R. Moldova, unde principala sursă de informare este televiziunea, inclusiv acum, în perioada războiului din Ucraina. „Acum, practic, doar de la televizor putem să vedem ce se întâmplă acolo și din internet. Mă uit mai mult la „Publika TV” și la canalele rusești, dar acolo nu arată ce se întâmplă în Ucraina”, spune Nadejda, o altă locuitoare a satului Cărpineni.

Femeia afirmă că și rudele sale de peste hotare o informează despre situația actuală din țara vecină. Ea speră ca războiul să nu ajungă în R. Moldova „Mai multe informații le primim de peste hotare, ei ne spun despre ce se întâmplă acolo. Noi nu știm ce se întâmplă, suntem un pic speriați și ne temem să nu ne afecteze războiul și pe noi, dar sperăm să fie totul bine. Până la urmă, suntem o țară săracă, nu avem bogății, ca să ne „afecteze” și pe noi”, mărturisește cărpineanca.

Nadejda spune că falsurile sporesc nivelul de frică în societate. „Ne uităm și ne gândim cât e de corectă informația. Recent, a apărut o veste că vor fi încorporați bărbații de la 18 la 60 de ani. Mulți s-au speriat. Am auzit că sunt cozi imense la vama de la Leușeni, pentru că oamenii vor să plece peste hotare, să nu se ducă la război”, afirmă locuitoarea, făcând referire la două informații false, infirmate ulterior de autorități.

„Mă uit la canalul „Россия” și pe Facebook. Cred că, la posturile astea la care mă uit, este mai mult adevăr”


Deși majoritatea localnicilor cunosc despre starea de război din Ucraina, nu toți împărtășesc aceeași părere. „Mă informez din toate (sursele, n.r.) care sunt – Facebook și televiziune. Facem comparație dintre cele care spun minciuni sau care spun adevărul”, ne spune convins un locuitor al satului pe care-l întâlnim în stradă. Bărbatul susține că presa europeană și cea americană ar spune minciuni, iar cea din Rusia conține, în mare parte, doar adevăr. „Toate sursele de informație occidentale spun minciuni, dar sursele de la televiziune arată adevărul. De exemplu, imaginile cu un copil însângerat care stătea în pat au fost filmate în Siria, în 2013, dar acum l-au arătat că e bombardat în Harkov. Mă uit mai mult la canalul „Россия” și pe Facebook”, spune cărpineanul.

Un tânăr din sat, Ghenadie, recunoaște că nu se informează din presa tradițională pentru a cunoaște situația actuală din Ucraina. El afirmă că preferă „sursele proprii” de informare. „Eu nu mă informez „вообще” (deloc, n.r.). Хотите по чесноку? (Să vă spun cinstit?, n.r.) Chiar dacă acolo (Ucraina, n.r.) sunt ruși, atunci ei nu fac nimic rău. Nu știu cine este agresorul, dar cu siguranță nu sunt rușii. Eu nu sunt sigur, dar eu cred și sper că este adevărat. Rușii nu fac rău, ei doar ajută. Eu am acolo sursele mele personale. Nu am dreptul să le divulg”, susține tânărul, sigur de sine.

„Nu, la ruși nu ne uităm. E numai minciună și propagandă”


Tudor Mocanu, consătean cu Ghenadie, este însă sigur că războiul din Ucraina se datorează, inclusiv, falsurilor promovate de Rusia și a oamenilor care le diseminează. Bărbatul, pensionar, condamnă invazia Rusiei în Ucraina și consideră că presa de la Kremlin nu poate fi credibilă, sub nicio formă. „Mă informez de la canalele noastre, de obicei, moldovenești: „Moldova 1”, „ProTV”, „TVR Moldova”. Nu, la ruși nu ne uităm. E numai minciună și propagandă, vă dați seama. E imposibil, îți vine să vomiți când vezi (falsurile, n.r.). Trebuie să fii bolnav să nu poți deosebi minciuna de adevăr. Eu, de pildă, am 60 de ani și de-o viață văd numai minciună de la rus. Nu e problemă să deosebești minciuna, mai ales când vine de la rus”, afirmă bărbatul.

Tudor Mocanu: „Nu e problemă să deosebești minciuna, mai ales când vine de la rus”

Bărbatul este sigur că oamenii care consultă informațiile din mass-media rusească sunt influențați de regim.

„Sunt tâmpiți care nu pot deosebi (falsul de adevăr, n.r.), dar sunt așa, fiindcă-s zombați. Zombați de la viața ceea sovietică, zombați acum, de când e Putin la putere. Oamenilor le e mai ușor așa, doar să audă o informație și să o creadă. Chiar ieri, vorbeam cu un vecin de-al meu. Îi zic «Uite cât râs (mizerie, n.r.) pe tot Pământul, din cauza unei persoane. Din cauza unei persoane bolnave». Vecinul îmi zice înapoi: «Ei, d-apoi cum, câte fabrici de arme chimice au descoperit în Ucraina?». Mă gândesc, de unde a mai luat-o și pe asta? Îi dau replica: «Dacă aș veni eu la tine în ogradă, sub pretext că tu ai ceva în curtea ta care mie nu îmi place, cu arma mai ales, ți-ar plăcea?»”, se indignează moș Tudor din Cărpineni.

Sancțiuni și amenzi pentru o serie de televiziuni afiliate PSRM


De la începutul războiului din Ucraina, mai multe canale rusești controlate de Kremlin au fost supuse sancțiunilor din partea comunității informaționale internaționale, dar și de marile platforme sociale, precum Youtube, Twitter și Facebook.

În R. Moldova canalele rusești propagandistice pot fi vizionate în continuare, în regim obișnuit. Posturile TV rusești retransmise în R. Moldova sunt: „NTV”, „RTR”, „TNT”, „Ren TV”. Majoritatea canalelor enumerate anterior sunt difuzate prin intermediul holdingurilor media afiliate PSRM (Partidul Socialiștilor din R. Moldova).

În perioada 24 februarie – 11 martie, Consiliul Audiovizualului a sancționat o serie de posturi de televiziune rusești difuzate în R. Moldova „pentru modul în care au reflectat criza de securitate din regiune”. „NTV Moldova”, „RTR Moldova” și „Primul în Moldova” au fost penalizate cu 15 mii de lei, 5 mii de lei și, respectiv, 20 mii de lei pentru încălcarea repetată a art. 13 (asigurarea informării corecte) din Codul serviciilor media audiovizuale.

Cele trei televiziuni enumerate au în calitate de proprietari mai multe personaje politice afiliate partidului socialiștilor. ”Exclusiv Media” SRL, care emite posturile „NTV Moldova”, și „Exclusiv TV”, ce retransmite emisiunile „TNT” din Federația Rusă, se află în proprietatea deputatului socialist Corneliu Furculiță. „Telesistem TV” SRL, care gestionează canalele „Primul în Moldova” și „Accent TV”, se află în gestiunea lui Vadim Ciubara. Din anul 2019 însă, acesta a cedat cota majoritară din firma rusă „Media Invest Service” lui Igor Chaika, fiul fostului procuror general al Federației Ruse.

Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, susține că televiziunea, fiind, la sate, în mare parte, singura sursă de informare a cetățenilor, nu poate asigura informații veridice privind situația actuală. „E o mare problemă, fiindcă nu există o școlarizare a oamenilor privind modalitățile de verificare sau analiză critică a informațiilor aflate de la televizor. Dar, chiar și în sursele alternative, în rețele, sunt foarte multe fake-uri (falsuri, n.r.). Sfatul meu este ca persoanele care se informează preponderent de la televiziune să apeleze la rude sau la alte persoane care se informează din mai multe surse, pentru a verifica credibilitatea știrilor”, susține Nadine Gogu.

În R. Moldova, în perioada războiului din Ucraina, autoritățile au lansat canalul de Telegram al Guvernului R. Moldova, „Prima Sursă”, care dezminte falsurile apărute pe rețelele de socializare, dar și pe unele canale TV.

Satul Cărpineni, raionul Hâncești are circa 10 mii de locuitori. Este în topul celor mai mari localități din R. Moldova. Conform recensământului din 2014, în localitate trăiesc 8 040 de moldoveni/români, 49 de ucraineni, 38 de ruși. Rezultatele alegerilor parlamentare din iulie 2021 arată că locuitorii satului Cărpineni au, preponderent, gândire pro-europeană.

Reporter: Otilia Meica
Foto/video: Dan Cojocaru, Igor Ionescu
Montaj: Dan Cojocaru