Principală  —  Ştiri  —  Social   —   VIDEO/ Cum reușesc jurnaliștii din…

VIDEO Cum reușesc jurnaliștii din R. Moldova să evite falsurile pe timp de război

Volumul informațiilor false și al propagandei în mediul online, dar și în mass-media, în special cea controlată de Kremlin, au luat amploare odată cu începerea războiului din Ucraina. 

În contextul în care ultimele două luni au fost pentru jurnaliști un câmp de luptă informațional, ZdG a discutat cu jurnaliști de la mai multe instituții de presă independente din R. Moldova despre modalitățile pe care le folosesc pentru a evita și a combate falsurile, dar și despre recomandările pe care le au pentru public, pentru a nu cădea în plasa informațiilor eronate.


Cum reușesc redacțiile să evite falsurile pe timp de război?


Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice: „Este o situație acum destul de complicată cu războiul din Ucraina și cu valul mare de propagandă, de știri de dezinformare. Noi în redacție discutăm zilnic cum să dăm o știre sau alta, cum să dăm o informație sau alta dacă nu există confirmarea oficialităților Moldovei sau a Ucrainei. Până la urmă am stabilit că e bine să ținem cont că există o țară agresoare în acest război și trebuie s-o tratăm ca atare, deci nu dăm dintr-odată toate informațiile care vin de la Moscova pentru că deja s-a dovedit că este foarte multă dezinformare. Noi am zis că trebuie să fim atenți la astfel de mesaje și să nu facem jocul propagandei rusești. Fiecare mesaj să-l gândim echilibrat. Noi analizăm și chiar dacă uneori dăm în urma cuiva informația, noi căutăm confirmări în primul rând de la Chișinău sau confirmări ale oficialităților de la Kiev. Deci noi am stabilit cine este agresorul în acest război și tratăm cu prudență tot ce declară ei”.

Daria Slobodcicova, jurnalistă NewsMaker: „În primul rând, în timpurile noastre, în special în era Telegramului, când orice persoană poate deveni o sursă emițătoare de noutăți, este foarte greu să urmărim unde și ce fel de informație există, în special după ce s-a început războiul în țara vecină. Uneori, informația ajunge mai repede, până a fi confirmată de sursele oficiale, de aceea sarcina jurnalistului este de a înțelege care poate fi această știre falsă și unde poate fi adevărată, însă întâi de toate este importantă confirmarea”. 

Felicia Nedzelschi, editoare AGORA: „Perioada de război, în general, a scos la iveală foarte multe lucruri despre noi ca jurnaliști. În primul rând nimeni nu a făcut dintre noi vreodată training de jurnalism de război. Războiul ne-a luat pe toți prin surprindere. Nimeni dintre noi nu a știut să lucreze într-o nouă dinamică. Regula numărul unu pentru toată lumea, nu doar pentru jurnaliști, este să verificăm sursa și să credem informațiilor oficiale în primul rând. Dar războiul ce a arătat? Că niciuna dintre părți nu știe adevărul sau nu spune adevărul. De foarte multe ori în război nu poți verifica informația”.

Publicitate
Publicitate

Valeriu Vasilică, directorul agenției de presă IPN: „Noi trebuie să ne întrebăm, de fiecare dată, pentru ce scriem o informație, pentru cine scriem o informație, de fapt care este rostul publicației sau instituției la care lucrez, care este mesajul. Dacă preiei un fals, îl publici, te faci complice la crime de război, dacă vrei, nu cred că pot exagera, pentru că nu știu, sunt cazuri, sunt prea multe exemple acum. În situație de război, pentru a nu dăuna, mai bine te abții să dai ceva neverificat, repede”.

Cristian Jardan, redactor-șef, Replica Media: „Dacă ați văzut, cred că toate instituțiile media serioase au un disclaimer, o nota, prin care anunță că pe timp de război este foarte greu de verificat informațiile care vin, mai ales, vă dați seama, de pe teren, de acolo de unde se întâmplă, de unde curge sânge, de unde sunt explozii și nu ai cum să verifici aceste informații. E un exercițiu continuu. Acum, de exemplu, cel puțin eu, dar și colegii, ne informăm foarte mult. Ne-am făcut o listă de surse credibile, ne informăm foarte mult de pe canalele de Telegram ucrainene, rusești, Youtube. Youtube-ul a devenit o sursă foarte bună de informare mai ales în ceea ce ține de informațiile care vin din Rusia pentru că nu poți să ai încredere în „Ria Novosti” sau „Tass” sau în toate instituțiile de presă rusești care sunt sub controlul Kremlinului”.

Victoria Surdu, jurnalistă Jurnal.md: „În primul rând încercăm să ne bazăm pe diversitatea de opinii. Cu toate rigorile și cu toate puterile încercăm să fim echidistanți, încercăm să prezentăm două surse, fie persoane, fie personalități, nu contează, să fie echidistanță și să nu aibă o legătură una cu alta”.

Virgil Bogonovschi, directorul departamentului online, TV8: „Ne-am dat seama că trebuie să apelăm la mai multe surse, respectiv facem referire la colegii noștri de peste hotare care au acolo alți colegi jurnaliști de război. Respectiv, norocul nostru dar și marele pericol este că am avut și colegi la fața locului plecați în Ucraina, care ne-au furnizat imagini și de fiecare dată când am vrut să verificăm ceva, ei au fost acolo, în miezul evenimentelor uneori”.

Cristina Dulea, jurnalistă, Ziarul de Gardă: „Avem mai multe puncte după care ne conducem. În primul rând verificăm sursa, dacă știrea vine dintr-o sursă sigură sau dacă ea este dubioasă. Verificăm site-ul sau de unde vine informația. Verificăm autorul. Cine este autorul, dacă numele autorului ne duce la un jurnalist credibil sau dacă este un nickname inventat sau dacă în general este jurnalist. Dacă toate aceste puncte sunt respectate sau obținem informații credibile făcând aceste verificări, dacă putem reveni la articol, cerem și opinia unui expert”.

Ce recomandări aveți pentru cititori astfel încât aceștia să nu cadă în plasa falsurilor?


Daria Slobodcicova, jurnalistă NewsMaker: „Cititorii trebuie să înțeleagă că în timpurile noastre este foarte important să privești și să te informezi din foarte multe surse diferite, deoarece, din momentul în care instabilitatea se resimte și în țara noastră, e clar că nu mereu știrile care sunt scrise de unele instituții pot fi de încredere”.

Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice: „Este important să nu se creeze panică, este important ca lumea să trateze cu mai multă seriozitate știrile, inclusiv cele propagandistice, ca să înțeleagă și să nu le ia în considerație. Este dificil și pentru presă, și pentru cetățeni”.

Valeriu Vasilică, directorul agenției de presă IPN: „Să-și cultive puțin, nu foarte mult, cultura mediatică. Să se uite cine scrie, să se uite dacă cel care scrie, operează cu fapte sau cu ceva ce a auzit sau a preluat din altă parte și să se uite dacă ceea ce a citit este util lui”.

Cristina Dulea, jurnalistă, Ziarul de Gardă: „Să facă exact ceea ce facem noi. Să verifice, să citească mai multe surse, să vadă cine este autorul articolului: dacă este credibil, dacă informația este corectă, dacă informația este actuală. Să se informeze din mai multe surse și ar fi de dorit din surse oficiale, surse credibile, surse care în timp, așa cum este Ziarul de Gardă, și-a căpătat titlul de sursă echidistantă, corectă și care informează publicul larg despre ce se întâmplă în mod corect”.

Cristian Jardan, redactor-șef al portalului de știri Replica Media: „Pentru cititori, principala recomandare este să se informeze din cât mai multe surse. Deci, cum am făcut noi, fiecare trebuie să-și facă un grup de surse în care să aibă încredere, care sa nu-l dezamăgească. Iarăși, breaking news în acest război, după mine, e un lucru foarte foarte nociv, deci nu trebuie să ne grăbim ca prima informație să o dăm ca fiind bună. Verificăm, o verificăm mereu, mereu”.

Felicia Nedzelschi, jurnalistă la portalul de știri Agora: „În primul rând ne verificăm sursele. Sursa trebuie să fie una de încredere, de mult timp existentă, nu una care a apărut peste noapte. Telegramul aș zice că e o sursă faină, nouă, dar care trebuie tratată cu multă precauție. Dacă persoana și-a găsit, cititorul nostru și-a găsit două, trei surse media de încredere, pe care le poate verifica cine sunt patronii, de unde se finanțează, să verifice background-ul acestei instituții, ține-te de aceste surse media”.

Virgil Bogonovschi, directorul departamentului online la TV8: „Nu lăsa pe alții să decidă și să-ți prezinte niște fapte deja consumate sau ca niște concluzii, ai grijă de unde consumi informația, găsește acel adevăr pornind de la niște idei critice, ajungând într-un punct la fel de responsabil și cu o atitudine cum o fac mulți colegi de-ai mei jurnaliști”. 

Victoria Surdu, jurnalistă Jurnal.md: „În primul rând să aibă câteva instituții media de reper, care să le considere informative, să le considere corecte și de acolo să-și ia sursa de informație. Și să nu se bazeze doar pe asta, permanent să fie în căutare, permanent să caute lucruri noi, să discute cu oamenii, să vadă mai multe păreri. Nu să se bazeze pe ceea ce se întâmplă acum la noi, pe sursele, pe canalele propagandistice și să își creeze o impresie sau să aibă o informație distorsionată”.

Materialul a fost elaborat cu susținerea proiectului Consiliului Europei la Chișinău, Susținerea Pluralismului Media și a Libertății de Exprimare în Republica Moldova. Informațiile și părerile exprimate în prezentul material nu pot fi considerate a reflecta, în niciun fel, opinia oficială a Consiliului Europei.

Publicitate
Publicitate