Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   ULTIMA ORĂ/ Curtea Constituțională a…

ULTIMA ORĂ Curtea Constituțională a declarat NECONSTITUȚIONALE modificările legislative care au făcut posibilă numirea lui Herman von Hebel în Comisia de evaluare a procurorilor

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituționale modificările legislative care au permis numirea lui Herman von Hebel în calitate de membru al Comisiei de evaluare a procurorilor.

UPDATE 16:25 Hotărârea Curții nu anulează numirea lui Herman von Hebel în Comisia de evaluare a procurorilor. Președinta CC Domnica Manole a precizat că „soluția sa nu afectează actele emise pe baza normelor contestate ”.

„Chiar dacă, atât proiectul de lege, cât și amendamentul, se refereau în sens larg la domeniul justiției și la judecători sau procurori, Curtea a constatat lipsa existenței unei legături indispensabile între acestea. În aprecierea lipsei acestei legături, Curtea a avut în vedere conținutul concret al reglementărilor și raportul funcțional dintre acestea (…).

Așadar, Curtea a constatat că în acest caz Parlamentul nu a respectat exigențele articolului 74 alineat 1 din Constituție privind votarea legii organice după cel puțin două lecturi. De asemenea, Curtea a notat că potrivit articolului 140 alineat 1 din Constituție, legile sau unele părți ale acestora devin nule din momentul adoptării hotărârii corespunzătoare a Curții Constituționale, fapt care presupune că acestea produc efecte pentru viitor. În consecință, Curtea a stabilit că soluția sa nu afectează actele emise pe baza normelor contestate și nu se aplică raporturilor anterioare momentului intrării în vigoare a hotărârii Curții”, a declarat Manole într-un briefing.

Legea cu privire la Curtea Constituțională prevede că actele normative sau unele părți ale acestora declarate neconstituționale devin nule și nu se aplică din momentul adoptării hotărârii respective a Curții Constituționale. Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării hotărârii Curții Constituționale, prezintă Parlamentului proiectul de lege cu privire la modificarea actului normativ sau a unor părți ale acestuia declarate neconstituționale.

Știrea inițială:

CC a admis joi, 15 octombrie, sesizarea depusă de Ion Chicu, Alexandru Berlinschii, Adrian Lebedinschi, Diana Caraman și Alexandru Verșinin.

Mai exact, a fost declarate neconstituționale aliniatele care au micșorat numărul necesar de voturi pentru numirea membrilor străini în comisiile de vetting. Modificările au fost introduse în luna martie în cele două legi care reglementează în continuare procesul de evaluare a judecătorilor și procurorilor.

„În cazul în care proiectul hotărârii Parlamentului privind numirea membrilor indicați la alin. (1) lit. b) nu a întrunit numărul necesar de voturi prevăzut la alin. (1), Comisia juridică, pentru numiri și imunități, în aceeași sesiune, examinează repetat candidații propuși și alege candidații cu cel mai mare număr de voturi. Dacă sunt aleși repetat aceiași candidați, Comisia juridică, pentru numiri și imunități elaborează proiectul hotărârii Parlamentului, însoțit de un raport, care se dezbate în plenul Parlamentului și se adoptă cu votul majorității deputaților aleși”.

Autorii sesizării au solicitat Curții să verifice deficiențele admise de Parlament la adoptarea legii – „lipsa transparenței decizionale determinată de lipsa consultărilor publice prealabile, deşi această decizie vizează o autoritate fundamentală a puterii judecătoreşti şi acceptarea unui amendament prin care se modifică alte acte normative care au un alt obiect de reglementare decât proiectul de lege inițial”.

„Numirea membrilor în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a judecătorilor şi procurorilor doar cu votul deputaților din majoritatea parlamentară, contravin angajamentelor asumate de Republica Moldova față de Uniunea Europeană şi Consiliul Europei, care au subliniat importanța identificării unui consens larg la adoptarea unor asemenea decizii”, au argumentat deputații din opoziție.

Pe 5 martie, a fost adoptat și promulgat un amendament prin care pragul de vot pentru numirea membrilor comisiilor de evaluare externă a fost redus de la 61 la 51 de voturi, după ce, pe 26 februarie, alegerea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne nu a întrunit numărul necesar de voturi.

A doua zi după promulgarea amendamentului, pe 6 martie, Parlamentul i-a numit, cu 53 de voturi, pe von Hebel și Lavigne în comisia de evaluare a procurorilor. Deputații PAS au motivat schimbarea prin necesitatea „deblocării procesului”.

Herman von Hebel se simte „neconfortabil” să comenteze modul în care a fost numit în Comisia de evaluare a procurorilor

Anterior, Herman von Hebel, numit în Comisia de evaluare a procurorilor cu votul majorității parlamentare, după adoptarea unei legi criticate de experții în justiție, a declarat că a urmărit dezbaterile de la Chișinău privind numirea sa. Acesta a adăugat că se simte „neconfortabil” să comenteze modul în care a fost numit pe 6 martie, după ce majoritatea PAS a redus numărul de voturi necesar pentru desemnare, astfel încât numirea să fie posibilă fără voturile opoziției.

Întrebată „de ce se insistă atât de tare” pe candidatura lui Herman von Hebel, fost președinte al Comisiei Pre-Vetting, Maia Sandu a declarat că majoritatea parlamentară a modificat numărul necesar de voturi pentru numirea membrilor internaționali în comisiile de evaluare a judecătorilor și procurorilor pentru că „nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției”.

ZdG a scris anterior că, printr-un amendament votat pe 5 martie, cu 55 de voturi, în lectura a doua, Parlamentul a prevăzut că, în cazul în care candidații propuși nu obțin numărul necesar de voturi, adică 61 din numărul deputaților aleși, aceștia pot fi propuși repetat, iar decizia va putea fi luată cu votul majorității simple, adică al 51 de deputați. Opoziția a criticat această decizie, anunțând că va depune o contestație la Curtea Constituțională.

„O forțare neinspirată (rău de tot)”, „o decizie absolut regretabilă” și „un exemplu tare prost” – astfel descriu mai mulți experți decizia majorității parlamentare de a modifica legea.