Tiraspolul acuză Chișinăul că provoacă o nouă criză și cere OMS-ului o misiune de evaluare în stânga Nistrului
Așa-zisele autorități din stânga Nistrului acuză autoritățile de la Chișinău de declarații false, speculații și „retorică inadecvată”, care va conduce în mod intenționat relațiile dintre regiunea transnistreană și R. Moldova într-o nouă criză.
Așa-zisul ministerul al afacerilor externe precizează într-un comunicat că presă că autoritățile de la Chișinău speculează „primitiv” pe teme medicale:
„Considerăm absurde acuzațiile Republicii Moldova despre „ascunderea” informațiilor ce vizează situația epidemiologică din Transnistria. În timp ce partea moldovenească încerca să manipuleze datele privind numărul de pacienți cu infecție cu coronavirus, în Transnistria nu a existat un singur fapt de subestimare sau alte forme de ajustare a statisticilor privind distribuția COVID-19”.
Autoritățile din stânga Nistrului mai precizează că, înțelegând imposibilitatea organizării unei reuniuni a „Ședinței permanente …”, Chișinăul speculează activ în apelurile nerealiste pentru convocarea unei reuniuni în format „5 + 2”.
„Se creează o idee fermă că latura moldovenească, prin degradarea demersurilor sale și retorica inadecvată, conduce în mod intenționat relațiile Transnistriei și Moldovei într-o altă criză. În aceste condiții, solicităm participanților internaționali la procesul de negociere să evalueze abordările Chișinăului și să ajute la prevenirea distrugerii mecanismelor de negociere”, este menționat în comunicatul de presă al așa-zisului minister al afacerilor externe.
Totodată, așa-zisele autorități de la Tiraspol, mai precizează că R. Moldova încearcă prin minciuni să devieze atenția comunității internaționale „de la acțiunile inumane împotriva Transnistriei”, dar și de la eșecurile în lupta împotriva pandemiei.
Tiraspolul lansează un apel și către Organizația Mondială a Sănătății cu solicitarea de a trimite o misiune de monitorizare în stânga Nistrului pentru evaluarea măsurilor de control pe timpul pandemiei.
Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a avut o discuție în format video-conferință cu reprezentanții unui șir de ONG-uri, care au semnat săptămâna trecută un apel public către mediatorii și observatorii formatului 5+2.
Aceștia și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că partea transnistreană folosește criza epidemiologică „drept pretext pentru o serie de acțiuni unilaterale care fac dificilă combaterea pandemiei COVID-19. De asemenea, încalcă tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului și care re-tensionează situația în Zona de Securitate”. În context, reprezentanții societății civile au cerut, printre altele, convocarea de urgență a reuniunii formatului de negocieri 5+2 pentru a examina acțiunile unilaterale ale administrației de la Tiraspol în contextul Stării de Urgență.
„Am manifestat deschidere pentru dialog cu partea transnistreană și am reacționat la multiplele sesizări venite de la autoritățile publice locale și ONG-uri. Am vizitat localitățile din Zona de Securitate, am sesizat la rândul nostru partenerii de negocieri și instituțiile relevante pentru apărarea drepturilor omului. În schimb, am primit din partea transnistreană posturi de control noi, instalate ilegal, dezinformare acidă și blocaj informațional”, a spus Cristina Lesnic.
Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, discutând conținutul demersului societății civile, s-a constatat că principala problemă în asigurarea accesului la medicamente compensate și servicii medicale provine din obligația de a intra în carantină pe o perioadă de 14 zile pentru orice persoană care intră în regiune de pe malul drept al Nistrului. Astfel, medicii care lucrează în localitățile din Zona de securitate, dar care locuiesc în stânga Nistrului nu pot veni la serviciu, iar cetățenii din stânga Nistrului arondați la centrele medicale din aceleași localități nu au acces la servicii medicale și medicamente compensate. Părțile au căzut de acord că obligația de a sta în carantină 14 zile poate fi înlocuită cu alte măsuri epidemiologice eficiente.
Printre semnatarii demersului se numără IDIS „Viitorul”, Asociația pentru Politică Externă, Centrul de Investigatii Jurnalistice, Transparency International Moldova, Institutul de Politici Publice, Asociația Promo-LEX, Institutul de Politici și Reforme Europene, Amnesty International Moldova, Comunitatea WatchDog.MD.
