SONDAJ Cum poate fi reanimat sistemul educațional al R. Moldova?
PISA 2018 – considerente și repere
Potrivit rezultatelor Programului Internațional de Evaluare a Elevilor PISA 2018, făcute publice recent, R. Moldova este una dintre cele șapte țări care au înregistrat o creștere a rezultatelor la domeniile evaluate și la fiecare ciclu de participare. Cu toate acestea, punctajul mediu înregistrat rămâne mai mic în raport cu punctajul mediu al celor 79 de țări ce fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
Gheorghe Erizanu, scriitor, directorul Editurii „Cartier”
Prin schimbarea paradigmei sociale. Prin mutarea accentelor de pe șmecheri pe competitivi, de pe docili pe eficienți, de pe corupți pe cinstiți. Prin bibliotecile universităților noastre, care au pereți, scaune, acoperiș și rafturi. Dar nu au cărți. Biblioteca unei universități de top din Chișinău e la etajul 8 sau 9, ultimul din clădirea fără ascensor. Prin atragerea elevilor buni în instituții pedagogice. Prin schimbarea atitudinii față de copil în grădiniță. Educatoarele noastre sunt pregătite să educe iepurași&fluturași. Și copiii sunt oameni. Prin selectarea cărților bune și diminuarea rolului scriitorilor killeri pentru copii. Prin schimbarea atitudinii părinților față de copii. În șirul responsabililor pentru educația copilului primii sunt părinții. Școala va fi a doua. Prin închiderea școlilor care nu oferă nicio perspectivă elevilor. E criminal să ucizi viitorul copiilor pentru jocuri politice de moment. Statul e obligat să ofere acces la cunoștințe calitative (autobuze, școli cu profesori buni, condiții decente). Nu e obligația lui să țină uși deschise doar ca să se audă clopoțelul în sat. Prin curricula care să educe oameni care gândesc liber.
Prin manuale câștigate în concursuri oneste. Prin evaluarea corectă la BAC. Coruperea cunoștințelor este coruperea viitorului. Prin jurnaliști care fac știri despre evenimente culturale. Prin revenirea la literatura română și universală la facultățile de jurnalism și limbi străine. Viitorii jurnaliști și traducători nu studiază obiectul muncii lor viitoare. Prin premii literare oferite corect. Prin ajutor social copiilor din familiile cu situație financiară precară. Prin întoarcerea părinților de peste hotare, la copiii lor. Banii nu vor recupera nicicând lipsa părinților. Prin eliminarea religiei din școli. Credința e o chestie intimă. O societate care plătește polițistul mai bine de două-trei ori decât profesorul e sortită să fie subnutrită educațional. Și să eșueze. Loc de degradare este. Până la relațiile tribale când vom scoate femeia în față, ca să vedem dacă nu e cumva vreo jivină mâncătoare de oameni nu e chiar atât de mult.
Valerie Volontir, redactor-şef, revista NOI
Prin schimbarea situaţiei politice, sociale, financiare, educaţionale şi culturale din republică. Profesorii, învăţătorii, edicatorii şi bibliotecarii trebuie să fie motivaţi atât financiar, cât şi moral. În instituţiile educaţionale din republică se cuvine să fie mai multă gândire şi mai puţine dări de seamă. Mai multă responsabilitate şi dragoste a cadrelor didactice faţă de elevi şi față de problemele sistemului educaţional.
Pregătirea specialiştilor calificaţi şi stoparea fluctuației cadrelor didactice din domeniul educațional, inclusiv schimbarea frecventă a miniştrlor şi a conducerii Ministerului Educației, Culturii şi Cercetării.
Liliana Nicolaescu-Onofrei, fostă ministră a Educației
CE învață și CE pot face elevii noștri cu cele învățate? Le oferim doar cunoștințe, sau le formăm competențe? În ce măsură îi învățăm să aplice cunoștințele în viața reală, așa cum urmăresc și testele PISA? Evaluările ar trebui să vizeze, în egală măsură, cunoștințele teoretice, dar și modul în care elevii pot pune în practică cele învățate, în situații reale sau în cazul rezolvării unor probleme reale din viață.
CUM se poate oferi sprijin echitabil elevilor? Pentru a înțelege foarte bine acest lucru, avem nevoie de evaluări diagnostice la nivel național, nu pentru note, ci pentru a putea monitoriza progresul elevilor și a vedea cum pot fi sprijiniți la maximum cei care au nevoie de cel mai mult sprijin, cei supuși riscului de eșec, cei aflați în situații dezavantajate. Nu e secret că foarte multe cadre didactice preferă să lucreze cu elevii care progresează mai rapid. Dar de un ajutor mai mare au nevoie tocmai ceilalți copii.
În ce condiții se poate asigura sprijinul echitabil? În contextul R. Moldova, rezultatele PISA 2018 au relevat repetat diferența între zona urbană și cea rurală, școlile mari și școlile mici, școlile cu o mai bună pregătire a cadrelor didactice și manageriale și școlile cu cadre didactice și manageriale mai slab pregătite. Procentul elevilor aflați în situații dezavantajate, dar care reușesc, este mult mai mic decât în alte țări. Prin contrast, în Estonia, nu mai există diferențe semnificative în șansele oferite de instituții mari sau mici, aflate în zona urbană sau rurală.
