Reacții după ce Poșta Moldovei a anunțat creșterea cu 341% a tarifelor pentru distribuția ziarelor începând cu anul 2024. „Opriți distrugerea presei scrise” vs soluții pentru rezolvarea problemei propuse de un fost ministru

Mai mulți reprezentanți ai unor ziare și reviste din R. Moldova au trimis o scrisoare deschisă adresată conducerii R. Moldova prin care cer să fie oprită „distrugerea presei scrise”. După ce Poșta Moldovei a anunțat la 30 noiembrie creșterea cu 341% a tarifelor pentru distribuția ziarelor începând cu anul 2024, la subiect s-au expus și alte persoane publice.

Scriitorul Gheorghe Erizanu, fondatorul Editurii „Cartier” a publicat o fotografie (vezi mai sus) și a vorbit despre cum noile tarife aplicate de Poșta Moldovei pot distruge ceea ce a mai rămas din presa scrisă.

„Aceste ziare sunt din 2014. În 2023 mai apar Ziarul de Gardă, Săptămâna și Literatura și arta. Ceilalți au trecut în Imperiul Netului. Luna noiembrie este cea mai fierbinte lună pentru administratorii presei. Are loc campania de abonare. Noiembrie 2023 a fost pierdut pentru abonare. „Poșta Moldovei”, unicul distribuitor de presă rămas pe piața, și-a anunțat, printr-o scrisoare, tarifele pentru anul 2024 abia pe 30 noiembrie.

„Poșta Moldovei” și-a ajustat tarifele: de la 1,71 lei pentru distribuirea unui ziar plus 25% pentru sortare la 5,80 lei din ianuarie 2024. Economic, „Poșta Moldovei” poate veni cu cifre confirmative și înțeleg raționamentul. Distribuitorul cheltuia câte 4 lei pentru a susține presa scrisă. Costurile cele mai mari „Poșta Moldovei” le suporta pentru presa „lumii ruse” de la noi (presa rusă din RM are tiraje mari). Era un raționament pentru guvernările pro-Kremlin ale Chișinăului de pe timpuri. Astăzi este, eufemistic vorbind, anacronic”, scrie Erizanu.

„Eu credeam că doar piața cărții din R. Moldova e în știoalnă. Dar situația presei scrise pare și mai dramatică. Ziarele se tem să mărească și să-și ajusteze prețul abonamentului: majoritatea abonaților sunt de la țară și oameni în etate, actualii pensionari, obișnuiți cu cititul ziarelor încă din perioada sovietică.

Cărțile și-au majorat prețurile, reacționând la piață. Ziarele și-au conservat prețul pentru abonament, reacționând la pensiile din R. Moldova. Un număr de ziar costă 5 lei, dintre care 1,71 (plus 25%) rămâneau la distribuitor. La 5,80 lei ai distribuitorului nu ai cum să pui prețul de 5 lei pentru abonament. Pe de altă parte „Poșta Moldovei” nu poate subvenționa presa „lumii ruse” cu 4 lei pentru fiecare ziar dintre cele de peste 10 mii de exemplare.

Presa scrisă e într-o piață cu bani foarte puțini. Cu romantici care încearcă să salveze meseria de ziarist și cu cinici care și-au vândut textele puterilor, pe rând. Toți se numesc ziariști. Și sunt pe aceeași piață. Care e într-o stare embrionară. Dar ea nu poate fi crescută doar cu o scrisoare întârziată al naibii de mult, care a venit de la unicul distribuitor (care e monopolist), mai degrabă ca un necrolog decât ca o propunere de noi tarife, nici cu eventualele subvenții etatiste pentru media care respectă deontologia meseriei”, remarcă Gheorghe Erizanu.

„Astăzi avem în Piața Marii Adunări Naționale tractoarele agricultorilor. Care au subvenții de la stat de peste 2 miliarde de lei anual. Pentru presă, traduceri și achiziție carte (nu subvenție) sunt 7 milioane de lei în bugetul pentru anul viitor. Pare să fie 0,35 la sută din subvenția pentru agricultură? La 0,35% mor toți romanticii. Astăzi avem tractoare în piață. Mâine vom avea piața plină de șori. Iar ostalepii vor fi marii intelectuali ai Republicii Moldova. Tractoarele Lamborghini și John Deere vor brăzda lanurile mănoase ale patriei. Fără niciun bob ucrainean. Dar nu va fi niciun ziar care să descrie idilica patrie a tractoarelor. Și al bobului moldovenesc”, menționează Gheorghe Erizanu.

Și Marcel Spatari, fostul ministru al muncii și protecției sociale s-a expus la subiect

„Bănuiesc că decizia Poștei Moldovei de a crește tariful are în spate niște calcule fundamentate privind costul acestor servicii, iar valoarea de 341% rezultă dintr-o formulă matematică. Strict din punct de vedere al companiei Poșta Moldova, decizia are sens. Însă ecuația acestei decizii nu se reduce doar la formula matematică a costurilor. Sau, mai bine zis, n-ar trebui să se reducă…”, consideră fostul ministru Marcel Spatari.

„Realitatea este că astăzi presa tipărită, ziarele în special, este un produs consumat în special de persoanele în vârstă. De la același Ziarul de Gardă am aflat că 88% din abonații lor sunt pensionari. Încă o dată: nouă din zece persoane care se abonează la presa scrisă sunt pensionari. Bine – ar putea zice cineva – dar ziarele nu sunt un produs esențial, de bază. Până la urmă, dacă să produci și să distribui un ziar te costă 9 lei, nu 5 lei, de ce să nu fie aplicate tarifele corecte? Problema nu e chiar atât de simplă pe cât pare”, precizează fostul ministru.

„Cine se abonează la ziare? În mare parte intelectualitatea de la sate, pentru care să primească ziarul săptămânal în cutia poștală este un obicei format cu anii, o deprindere care face parte din felul lor de a fi. Creșterea bruscă a prețului abonamentelor nu este deloc neglijabilă. În contextul inflației generale, dublarea acestei cheltuieli pentru o familie de pensionari ar putea însemna renunțarea nu doar la o sursă de informare, ci și la o parte din rutina săptămânală, o schimbare în ritmul vieții. Impactul emoțional nu e deloc neglijabil.

Pentru redacții, lovitura ar fi extremă: nu exclud că multe ziare ar renunța complet la edițiile tipărite, se vor reduce contractele de publicitate, se vor micșora bugetele, vor fi reduse efectivele de jurnaliști. Se va intra într-o spirală periculoasă pentru presa scrisă. Dincolo de raționamentele economice, trebuie să avem în vedere și impactul social al deciziilor unei întreprinderi de stat monopoliste. Da, Poșta Moldovei este monopolist pe piața de distribuție, are clienți captivi, iar deciziile sale se răsfrâng direct asupra redacțiilor, care nu pot schimba furnizorul de distribuție”, remarcă fostul ministru.

„Trebuie să înțelegem că problema nu a apărut peste noapte. Este o situație creată de-a lungul anilor. Am să utilez clișeul cu „Realitatea este” a doua oară, dar, într-adevăr, realitatea este că până acum prețul distribuției unui ziar era 2 lei (atât plăteau redacțiile), iar costul era 6 lei (atât costa distribuția în realitate pentru Poșta Moldovei). Cu alte cuvinte, statul subvenționa 4 lei din distribuția ziarului. Această subvenție era indirectă și avea forma pierderilor înregistrate de Poșta Moldovei pentru activitatea de distribuție.

Așa cum am arătat mai sus, de această subvenție beneficiau în mare parte pensionarii și intelectualitatea de la sate. Acum, brusc, datorită managementului Poștei Moldovei, care vrea să echilibreze rezultatele întreprinderii, lucru rațional de altfel, este practic eliminată această subvenție, iar impactul social este ușor de intuit”, precizează Marcel Spatari, care propune câteva soluții.

„Din punctul meu de vedere, problema trebuie rezolvată fundamental și gradual, pentru toate părțile implicate, nu doar pentru Poșta Moldovei.

1. Prețul distribuției ar trebui să rămână cel care e decis de Poșta Moldovei, pornind de la premisa că acest cost este fundamentat de calcule reale și acoperă cheltuielile distribuției.

2. Subvenționarea nu poate dispărea brusc, pentru că are un impact social semnificativ, consumatorii de ziare fiind în primul rând pensionarii (e o altă discuție cum s-a ajuns aici, dar realitatea este așa cum este).

3. Pentru o perioadă tranzitorie, subvenționarea distribuției de ziare trebuie să continue cel puțin pentru persoanele care au fost abonate în 2023 și persoanele care au cumpărat deja abonamente pentru 2024.

4. Mecanismul de subvenționare trebuie să fie unul nou, eventual să fie direct finanțate ziarele în baza unor solicitări din partea redacțiilor și rapoarte în privința numărului de abonați.

5. Mecanismul de subvenționare trebuie să prevadă neapărat o retragere graduală în timp (phase out). De exemplu, statul ar putea continua să acopere integral subvenția actuală și în 2024, apoi două treimi în 2025 și o treime în 2026.

Tare sper că problema care afectează zeci de mii de pensionari (doar la Ziarul de Gardă sunt abonate peste 13 mii de familii de pensionari) își va găsi soluția nu doar în îmbunătățirea contului de profit și pierdere al întreprinderii de stat Poșta Moldovei”, punctează Marcel Spatari.

Jurnalistul Vitalie Călugăreanu a criticat decizia autorităților

„Majorarea costului distribuției ziarelor de la 1,71 lei la 5,80 lei (per ziar) mi se pare cea mai oribilă decizie posibilă. E clar că ea va pune capacul puținelor ziare de limbă română care mai apar în MD. Ziarele de limbă română care mai apar sunt gură de aer pentru intelectualii de la sate (total de acord cu dl Marcel Spatari)”, constată Călugăreanu.

„Gazetele lui Putin vor rezista, pentru că rușii vor pompa bani în asta oricât ar costa. E ca și în cazul amenzilor date șoriștilor pentru încălcarea ordinii publice și provocarea ciocnirilor la proteste. Răspunsul celor sancționați este: „Dați-mi amendă că oricum ne dau bani ca s-o achităm!”.

„Prin decizia ucigașă a „Poștei Moldovei” se eliberează o nișă pe care rușii o vor ocupa rapid – preluarea controlului asupra minților intelectualilor de la sate. Dacă asta s-a dorit – vrem să ni se spună clar, ca să știm cine ne sunt prietenii. Ideea că: las-că o să compensăm diferența prin API (din bani publici) pentru cei corecți mi se pare o prostie care riscă să compromită acest ONG respectabil, care și-a dobândit imaginea pe care o are pe parcursul multor ani. „Strategii” făcute pentru o noapte, care nu țin cont de faptul că mâine putem avea o altă guvernare – asta vedem. Și în general, de când noi, jurnaliștii, nu mai vedem o problemă în a face presă cu sprijin guvernamental ca răsplată pentru corectitudine jurnalistică? Pe bune? Credeți că deja e OK? Ce-i cu noi, colegi? Devine iritantă tendința asta a Guvernului de a ne face pe toți dependenți de niște firfilici aruncați ca pomană – oleacă de compensații la energie, oleacă de bani pentru gazete, oleacă de medicamente un pic compensate, oleacă de subvenții pentru agricultori…”, consideră jurnalistul.

„Nu așa mi-am imaginat o societate demnă de UE. Într-o societate demnă de UE statul are grijă ca familiile să aibă atât cât să le ajungă să trăiască decent fără pomeni guvernamentale, iar afacerile (inclusiv presa și agricultura) să funcționeze fără infuzii în funcție de cromatica politică. Dacă nu e posibil – procedura se numește faliment. Și nu are rost să bagi „morfină” într-un trup, că nu faci decât să lungești chinul”, crede Călugăreanu.

„OPRIȚI DISTRUGEREA PRESEI SCRISE”

Acesta este titlul mesajului semnat de reprezentanți ai mai multor ziare, trimis în adresa conducerii R. Moldova, președintei Maia Sandu, președintelui Parlamentului Igor Grosu și premierului Dorin Recean.

Vedeți declarația integral:

„O guvernare democratică înțelege prea bine importanța majoră a presei în informarea veridică a populației, în ajutorarea societății să evite falsurile propagandistice în condițiile războiului hibrid și contribuția decisivă la formarea opiniei publice în asigurarea integrării și aderării R. Moldova la spațiul european.

De mai mulți ani presa scrisă din R.Moldova se confruntă cu dificultăți enorme, de la majorări permanente pentru tipar și distribuție până la deficitul de cadre calificate, profesionale. Considerăm că este o minune că o parte importantă a publicațiilor periodice naționale și regionale au supraviețuit îndelungatelor și numeroaselor dificultăți financiare, păstrând parțial colectivele de jurnaliști și asigurând dreptul constituțional al cetățenilor la informație din diferite surse. Să ținem cont de un lucru esențial: presa scrisă este singura modalitate de a ajunge în toate casele și localitățile, îndeosebi în cele rurale, acolo unde cetățenii nu au internet ori nu practică informarea neprofesionistă de pe rețelele de socializare. Se consideră că sectorul publicațiilor periodice, inclusiv cele în limbile minorităților naționale, deservesc aproape o jumătate de milion de cetățeni, majoritatea publicațiilor ajungând la cititori prin abonamente (de regulă, un abonament în familie, școală, bibliotecă înseamnă 3-5-7-10 cititori).

Fără a prezenta întreaga gamă de probleme reale, care stopează dezvoltarea presei scrise, abordăm un singur subiect de mare actualitate, care pune în pericol existența de mai departe a publicațiilor periodice (ziare, gazete, săptămânale, reviste) din R.Moldova.

După o întârziere de două luni (octombrie, noiembrie) a campaniei de abonare pentru anul 2024, în ziua de 30 noiembrie, redacțiile publicațiilor periodice au primit din partea Întreprinderii de stat „Poșta Moldovei” varianta C O N T R A C T U L U I „privind distribuirea edițiilor periodice în baza abonamentelor”. Incredibil, dar absolut adevărat: în funcție de formatul și numărul de pagini a edițiilor, Î.S. „Poșta Moldovei” cu de la sine putere, a majorat costul distribuției cu 400 % – 600 %. Da, cu 400-600%! În rezultat, un abonament anual de 200-300 de lei ar urma să sară la 600–1000 de lei, ceea ce depășește total capacitatea de plată a cetățenilor de a se abona la gazetele și revistele din R.Moldova. Nu dorim să calificăm majorarea iresponsabilă a tarifelor ca un complot sau diversiune împotriva presei scrise, dar este foarte evident abuzul incalificabil al unei întreprinderi de stat care, depășind orice limită rațională, printr-o decizie unilaterală, majorează costul distribuției cu 400-600%, lipsind astfel cam o jumătate de milion de cetățeni de dreptul elementar la informație și publicația preferată. Nu putem să nu atenționăm factorii de decizie că, paralel cu incapacitatea cetățenilor de a se abona, în cel mai scurt timp vor dispărea colectivele profesionale de jurnaliști, care asigură editarea publicațiilor periodice și formează sectorul presei scrise. Să conștientizăm că numele unei publicații, credibilitatea autorilor, ca și a întregului colectiv de profesioniști, se formează timp de ani de zile și nu poate fi refăcut după destrămare.

Facem Apel către seful statului, președintele parlamentului și prim-ministrul guvernului cu rugămintea:

1. Să stopeze planul necugetat de majorare a tarifelor pentru abonare de către Î.S. „Poșta Moldovei”;

2. Să se înceapă imediat (a rămas mai puțin de o lună) Campania de abonare pentru anul 2024 în condițiile și tarifele de abonare ale anului 2023;

3. Promisiunea orală venită de la API despre acoperirea eventualelor tarife majorate – Guvernul să le facă direct la Î.S. „Poșta Moldovei”, nu către redacții, prin intermediari;

4. Pentru a deschide perspectiva de dezvoltare a presei scrise să fie invitați pentru documentare și elaborarea unui Plan concret, de lungă durată, la Președinție, Parlament și Guvern redactorii-șefi ai publicațiilor periodice cu abonați.

Ținând cont de faptul că a rămas mai puțin de o lună pentru Campania de abonare-2024, vă rugăm să interveniți prompt pentru a oferi posibilitate sutelor de mii de cetățeni să-și aboneze publicațiile preferate. Mulțumindu-vă anticipat, vă rugăm să primiți și pe această cale respectele noastre deosebite.

Doina Dabija, redactor-șef, „Literatura și Arta”; Alecu Reniță, redactor-șef, „NATURA”; Alexandru Bantoș, redactor-șef, „Limba Română”; Teo Chiriac, redactor-şef, „Revista Literară”; Constantin Olteanu, redactor-șef, „Săptămâna”; Tudor Rusu, redactor-șef, „Făclia”; Valeriu Volontir, redactor-şef, „NOI”; Constantin Rotaru, redactor-șef, „Gazeta Satelor”; Mariana Marin, redactor-şef, „Învăţătorul Modern”; Nicolae Jantâc, redactor-şef „Universul pedagogic”; Ionel Căpiţă, redactor-şef „Vânătorul şi pescarul Moldovei”.

Luni, și Ziarul de Gardă, cel mai abonat ziar din R. Moldova, a publicat o declarație la subiect

Citiți declarația ZdG, mai jos:

Ziarul de Gardă a primit joi, 30 noiembrie, contractul de la Poșta Moldovei (întreprindere de stat) privind distribuția ziarelor pentru anul 2024 și a constatat o creștere a costului distribuției cu 341% (adică de peste patru ori mai mult comparativ cu tariful pentru anul 2023), ceea ce afectează în mod critic capacitatea redacției de a desfășura campania de abonare și de a-și asuma producerea ediției tipărite pentru anii următori. 

Menționăm că de la începutul anului 2023 Poșta Moldovei a majorat deja tarifele de distribuție cu circa 40%, chiar dacă redacțiile ziarelor independente au explicat că situația financiară a echipelor redacționale era deja destul de proastă după pandemia COVID-19 și după doi ani în preajma războiului.

În octombrie 2023, Poșta Moldovei a anunțat din nou că va urma o majorare cu aproximativ 40% a costurilor pentru distribuție, explicând că acele costuri existente nu acopereau cheltuielile de facto pentru distribuția ziarelor către abonați. Poșta a declarat că va face calcule, estimări și va reveni cu cifrele definitive. Redacțiile independente au anunțat din nou că se confruntă și ele cu nenumărate crize, iar Asociația Presei Independente (membre ale căreia sunt mai multe redacții, inclusiv ZdG) a inițiat un dialog cu Guvernul, sesizând riscurile la care sunt supuși editorii de ziare independente în aceste condiții de scumpiri. 

La 30 noiembrie, redacția ZdG (și alte redacții) a primit contractul ce prevede calculele de la Poșta Moldovei, fiind informată și telefonic că aceste prețuri noi (crescute cu 341%) ar acoperi cheltuielile reale pentru distribuția ziarelor. Asta înseamnă că și redacția ar urma să crească costurile unui abonament cu circa 350%, dar așa cum peste 80% dintre abonații ZdG sunt pensionari sau persoane vulnerabile, deducem că majoritatea dintre ei nu vor putea să mai perfecteze abonamente.

Concomitent, conducerea API ne-a informat că discută cu Guvernul despre un mecanism de susținere a redacțiilor ziarelor independente privind acoperirea parțială a costurilor pentru  distribuție. Această acoperire se preconizează să fie făcută în baza evaluărilor privind etica și deontologia profesională (menționăm că redacțiile API sunt supuse permanent sau periodic evaluărilor de calitate și deontologie).

Ziarul de Gardă semnalează tuturor părților câteva probleme care apar în aceste condiții:

• Starea ziarelor independente, de interes public 

Scumpirea cu sute de procente a serviciilor prestate de către o entitate de stat (fie și din cauza unor probleme financiare) ar fi trebuit să fie realizată gradual, în paralel cu un plan de redresare pentru ziarele care servesc interesul public. Or, o asemenea scumpire va afecta mai puțin publicațiile care au patroni politici (unele de la Moscova, altele – de la oligarhii locali), pe cele care, prin genul lor de jurnalism, atrag publicitate fățișă și ascunsă și va afecta cel mai mult ziarele independente, în special pe cele care, prin genul lor de jurnalism, servesc democrația, drepturile omului, lupta cu fenomenul corupției. 

• Starea cetățenilor vulnerabili care au nevoie de acces la informații veridice

Scumpirea cu sute de procente a distribuției cauzează imediat scumpirea abonamentelor, iar asta pune sub lovitură capacitatea de a abona un ziar pentru cei mai vulnerabili abonați – pensionarii, persoanele cu dizabilități sau cu venituri mici. Ținând cont de gradul dezinformării, de războiul informațional, de necesitatea explicării coerente a necesității integrării europene, cei mai vulnerabili cetățeni vor pierde această posibilitate de informare.

• Modelele de finanțare din bani publici trebuie să fie transparente și să excludă implicațiile politice 

Mecanismul posibilei compensări de către Guvern, prin intermediul societății civile, a creșterii costului pentru distribuție trebuie să fie explicit și permanent, astfel încât să nu poată fi viciat de interese opace, dar nici anulat până când ziarele care servesc interesul public nu își redresează situația. 

Redacția solicită autorităților să ia în calcul nu doar redresarea situației financiare de la Poșta Moldovei, ci să analizeze contextul larg și valoarea câștigurilor pentru societate, pentru redacții și pentru Poșta Moldovei în cazul în care:

• mai puțini oameni vulnerabili vor abona ziare independente – cine și ce câștigă?
• ziarele dedicate investigațiilor și drepturilor omului vor avea mai puțini abonați  –  cine și ce câștigă?
• oamenii vor alege abonamente ieftine oferite de ediții cu finanțări opace – cine și ce câștigă? 
• poșta va primi mai puține ziare pentru distribuție – cine și ce câștigă?

ZdG solicită Guvernului, Comisiei Parlamentare pentru mass-media, ONG-urilor de mass-media și partenerilor de dezvoltare să analizeze cu maximă diligență riscurile acestei decizii, inclusiv riscul închiderii variantei tipărite a ZdG – ziarul cu cel mai mare număr de abonați din R. Moldova, singurul ziar de investigații, ziarul care a scris timp de peste 19 ani istoria luptei cu fenomenul corupției din acest stat.