Reacția Curții de Conturi după ce o angajată l-a acuzat pe șeful instituției, Marian Lupu, de „avansuri sexuale”
O angajată a Curții de Conturi, Tatiana Vozian, îl acuză pe președintele instituției, Marian Lupu, de „avansuri sexuale” și susține că după ce ar fi refuzat aceste avansuri i-a fost aplicată o mustrare aspră. Într-o reacție oficială, Curtea de Conturi declară că acuzațiile angajatei sunt „calomnii și insinuări”.
Instituția susține că „declarațiile calomnioase au fost previzibile și au fost enunțate îndată după informarea angajatei despre decizia Comisiei de disciplină a Curții de Conturi” privind aplicarea sancțiunii disciplinare „pentru nerespectarea normelor de conduită”.
Șefa Direcției generale metodologie, planificare și raportare a Curții de Conturi, Tatiana Vozian, susține că președintele instituției, Marian Lupu, i-a făcut „avansuri sexuale” și că a primit o mustrare aspră după ce ar fi refuzat avansurile președintelui instituției. Tatiana Vozian susține că „acestea sunt metodele transpuse la Curtea de Conturi dintr-un regim oligarhic și dictatorial din care provine Marian Lupu”.
„Ce se întîmplă cu femeile lidere la Curtea de Conturi care nu se supun condițiilor și nu acceptă avansurile sexuale ale lui Lupu? Eu, unica femeie angajată la Curtea de Conturi care am candidat la funcția de membru al Curții, de când Lupu e președinte, refuzând avansurile lui, m-am pomenit în situația în care mi-a fost fabricat dosar intern privind nerespectarea normelor de conduită a Curții de Conturi. (…) Acestea sunt metodele transpuse la Curtea de Conturi dintr-un regim oligarhic și dictatorial din care provine Marian Lupu, pentru a-și asigura funcția de președinte al Curții de Conturi a R. Moldova”, scrie angajata Curții de Conturi pe Facebook.
În acest sens, Curtea de Conturi declară că acuzațiile angajatei sunt „calomnii și insinuări”, care „denigrează imaginea persoanei cu demnitate publică și aduc prejudiciu imaginii instituției și a întregului colectiv”.
„Angajatei cu funcție de conducere i s-a aplicat sancțiunea disciplinară pentru nerespectarea normelor de conduită, în baza Ordinului nr. 79-p din 10.04.2023, ca temei servind demersul președintelui Comisiei de disciplină din 05.04.2023. Persoana a fost supusă procedurii disciplinare, fiindu-i aplicată mustrare aspră, în conformitate cu legislația în vigoare și cadrul normativ intern al Curții de Conturi. (…)
În mod regulamentar, Comisia de disciplină a examinat sesizările parvenite de la angajații din subordinea persoanei menționate, aceasta fiind învinuită de comportament abuziv cu încălcarea normelor etice. În contextul examinării sesizărilor depuse, dosarul a fost probat, iar persoanei învinuite i-a fost oferit pe deplin dreptul la apărare”, susțin reprezentanții Curții de Conturi.
Instituția susține că Tatiana Vozian ar fi „pornit acțiuni de intimidare a unui grup de angajați ai Curții de Conturi, care au fost intervievați de Comisia de disciplină, în contextul examinării dosarului. De asemenea, au fost supuși intimidărilor și unii membri ai Comisiei de disciplină, fapt care a culminat cu tentativa de intimidare a președintelui Curții de Conturi”.
Ordinul cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare
Fostul deputat democrat Marian Lupu a fost numit în funcția de președinte al Curții de Conturi, prin hotărârea Parlamentului din 7 februarie 2019, în perioada guvernării partidului condus de Vlad Plahotniuc. Marian Lupu are o vastă carieră politică deținând de-a lungul anilor diverse funcții de stat și de partid. El a fost promovat în politică pe timpul guvernării comuniste.
Având funcţiile publice încă din 1991, în mai 2001 a fost numit viceministru al Economiei, iar în 2003 a preluat funcţia de ministru. La 6 martie 2005, devine deputat pe listele PCRM, iar ulterior preşedinte al Parlamentului. În 2009 Lupu a părăsit PCRM şi a devenit liderul PDM, formaţiune cu care a intrat din nou în Parlament. În decembrie 2010 – martie 2012, Lupu a deţinut atât funcţia de preşedinte al Parlamentului, cât şi pe cea de preşedinte interimar al R. Moldova. Un an mai târziu, Lupu a fost demis din funcţia de preşedinte al Parlamentului cu votul a 76 de deputaţi comunişti, liberal-democraţi, socialişti şi liberal-reformatori.
