Principală  —  Ştiri  —  Social   —   Programe de asistență pentru agresorii…

Programe de asistență pentru agresorii familiali. Cum funcționează ele în Republica Moldova

 În orașele Drochia, Căușeni, Ocnița și Chișinău funcționează centre de asistență și consiliere destinate agresorilor familiali. În cadrul programelor de terapie, ei învață să-și controleze emoțiile și comportamentul abuziv. Agresorii sunt obligați să frecventeze aceste cursuri prin ordonanțele de protecție emise de instanțele de judecată și doar dacă la proces se solicită ca judecătorul să dispună încadrarea într-un program de diminuare a agresivității. Reabilitarea agresorilor e la nivel de recomandare pentru cei care primesc ordine de restricție, aplicate de polițiști. Am discutat acest subiect cu Andrei Odajiu, jurist la Centrul de Asistență și Consiliere pentru Agresorii Familiali din Drochia, dar și cu alți specialiști.

În fiecare an, zeci de agresori beneficiază de programe terapeutice în cadrul centrelor de Asistență și Consiliere pentru Agresorii Familiali. Numărul beneficiarilor acestor centre este în creștere. În anul 2020, la Drochia, 34 de agresori au beneficiat de consiliere, în 2021 – 55 de persoane, iar pentru primele șase luni ale anului 2022 acest număr constituie 42. 

Centrul de Asistență din Drochia lucrează și cu agresori din raioanele Cahul și Ungheni. În anii 2020-2022, Centrul a avut un singur beneficiar de la Ungheni, iar de la Cahul – 11 agresori, nouă dintre care au parcurs programul de consiliere în anul 2022. 

Potrivit Inspectoratului Național de Probațiune, în anul 2021 în toată țara s-au aplicat 773 de ordonanțe de protecție, iar 502 de agresori familiali, dintre care 479 de bărbați și 23 de femei, au fost monitorizați electronic. 

Reabilitarea agresorilor ajută la combaterea violenței în bază de gen

Așa cum se vede din cifrele de mai sus, numărul agresorilor familiali este mult mai mare decât al celor care frecventează programele de reabilitare. Cum se explică acest lucru l-am întrebat pe juristul Andrei Odajiu. „Ordinul de restricție de urgență, aplicat de polițist la fața locului, nu-l obligă pe agresor să parcurgă un curs pentru diminuarea nivelului de agresivitate. El intră în statistică drept agresor, dar nu este obligat să vină la curs. Polițistul poate recomanda aceste cursuri, dar agresorul are dreptul să le refuze. El este obligat să le urmeze atunci când are emisă o decizie a instanței de judecată, în cazul ordonanței de protecție, doar dacă victima cere acest curs. Instanța de judecată emite doar ceea ce se cere. Ordonanța de protecție presupune obligarea agresorului de a frecventa cursul, ordinul de restricție de urgență însă nu presupune așa ceva”, explică Andrei Odajiu. 

Publicitate
Publicitate

Modificarea Legii privind prevenirea și combaterea violenței în familie ar mări numărul de beneficiari ai programului de reabilitare a agresorilor, consideră juristul. El spune că în legislația referitoare la ordinul de restricție de urgență ar trebui inclusă o prevedere care l-ar obliga pe agresor să frecventeze cursul, care este gratuit. 

Consiliere benevolă pentru agresori

Agresorii familiali pot veni și benevol la cursul de consiliere, conform Hotărârii de Guvern nr. 496 în baza căreia activează Centrul de Asistență și Consiliere pentru Agresorii Familiali. Serviciile de asistență și consiliere specializată sunt oferite absolut gratuit. Ei se pot adresa direct la Centrul de Asistență și Consiliere pentru Agresorii Familiali, optând pentru Centrul amplasat în orașul apropiat de domiciliul lor. „Eficiența celor care vin benevol este destul de scăzută, deoarece agresorii nu fregventează programul până la sfârșit. La agresori apar motive precum ar fi lipsa de timp, plecarea peste hotare, serviciul etc. La noi vin de la începutul până la sfârșitul programului cei care sunt trimiși de instanța de judecată. La noi se poate adresa oricare agresor, fie că vine benevol, prin recomandare sau e obligat. Toate serviciile sunt absolut gratuite. Noi aici îi mai servim cu câte un ceai, o cafea”, menționează juristul Andrei Odajiu.  

Cum au loc ședințele de consiliere cu agresorii?

La Chișinău circa 35 de agresori familiali frecventează anual Centrul. „Programul cu care lucrăm este unul educațional. Noi discutăm cu agresorii despre faptul că este posibil să facă schimbare în comportament, în mesajul verbal și non-verbal doar cu o singură condiție: să vrea! Și îi învățăm cum să-și schimbe mesajele din violente în non-violente; comportamentul din violent în non-violent; abordarea din violentă în non-violentă. Îi punem în diferite situații ca ei împreună cu noi să modeleze niște comportamente non-violente în sala de clasă, pe care în continuare el să le poată utiliza. Sigur că asta nu ne oferă nicio garanție că atunci când va ajunge din nou într-o situație de furie nu va fi tentat să aplice iarăși violența. Nu dăm garanție că el nu o va aplica din nou. Dar cel puțin încercăm să-l învățăm cum se poate rezolva totul fără violență. E vorba de schimbare de mentalitate, de mod de viață. Noi suntem cei care plantăm un grăuncior și deja rămâne la discreția lor să ude grăunciorul, să-l asigure cu raze de soare ca să-i de-a posibilitate grăuntelui să crească”, explică Rodica Moraru, directoarea Centrului de Asistență și Protecție a Victimelor și potențialelor Victime ale Traficului de Ființe Umane din Moldova. 

În același timp, Rodica Moraru se întreabă cine îi învață pe copii la școală cum ar trebui să fie o comunicare eficientă: „Cum e să nimerești în relații dependente, să identifici semnele. De exemplu, băiatul îi citește mesajele fetei. E vorba despre un prim semn al abuzatorului. Îi limitează contactele, o îngrădește, o face să creadă că asta e din dragoste. Dar în realitate asta e teroare. Deja e demonstrat că programul școlar e supraîncărcat și o bună parte din cunoștințe nu sunt eficiente pe parcursul vieții. Dar nimeni nu-i învață pe copii altceva. Schimbarea mentalității începe de la școală”. 

Violența naște violență

Cel mai greu se lucrează cu traumele din copilărie, spune Alexandru Donos, președintele Centrului Național de Formare, Asistență, Consiliere și Educație din Republica Moldova (CNFACEM). El menționează că agresorii au fost victime ale violenței în familie și, pe alocuri, crunte, în copilăria lor. „Nici unul dintre ei n-a venit dintr-o familie în care totul a fost perfect și el din start s-a făcut agresor”, observă Alexandru Donos.

L-am întrebat dacă agresorii conștientizează sau nu că au o problemă. „O bună parte dintre ei conștientizează. Noi am avut bărbați care au avut puterea interioară să recunoască și să spună că, iată, ce s-a întâmplat este vina mea, dar eu nu știu ce să fac și vă rog să mă ajutați. Cu ei e mult mai ușor de lucrat. Dar există o categorie de agresori care nici măcar la finele programului nu sunt gata cel puțin să colaboreze cu specialiștii. Ei cred că noi nu vrem să-i înțelegem și apărăm victima. În majoritatea cazurilor, însă, lucrurile sunt 50% la 50%. La una dintre teme ei pot recunoaște că da, au făcut o greșeală, la altă temă pot insista că el a avut dreptate, iar ea – nu. Tema educației și creșterii copiilor e una foarte vulnerabilă”, răspunde Alexandru Donos. 

Potrivit CNFACEM, fenomenul violenței în familie poate fi abordat complementar și integru la nivel național doar prin extinderea unor asemenea servicii pe întreg teritoriul țării, crearea unui mecanism de referire a subiectului violenței către programele specializate de asistență și consiliere psihologică, care pot fi derulate de către consilierii de probațiune sau de instituțiile specializate, cum ar fi serviciile pentru agresori dezvoltate la Drochia, Ocnița, Căușeni și Chișinău.

Sala unde au loc lecțiile cu agresorii

Natalia Munteanu 
Foto: CNFACEM

Acest material este realizat de către Asociația Presei Independente (API) în cadrul Proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women în parteneriat cu UNICEF. Părerile și opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UN Women, al UNICEF sau al Uniunii Europene.

Publicitate
Publicitate