• Ea a descoperit de ce strălucește soarele, dar a rămas în umbră

    Ea a descoperit de ce strălucește soarele, dar a rămas în umbră
    08 martie 2021 | 15:25

    Începem cu o întrebare pe care mulți dintre noi ne-am pus-o când eram copii: De ce strălucește soarele? La lecțiile de fizică am învățat că soarele strălucește datorită fuziunii nucleare a atomilor de hidrogen care formează atomi de helium, emanând o cantitate enormă de energie. 

    Cecilia Payne-Gaposchkin

    Cu 100 de ani în urmă nimeni nu știa răspunsul la această întrebare. Abia în 1925, pentru prima dată cineva demonstrează, în baza unor observații telescopice, că elementele principale ale tuturor stelelor sunt hidrogenul și heliul. Cu toate acestea, nimeni nu ia în serios această cercetare. Deși era o cercetare care avea să schimbe cursul istoriei și al științei, a fost ignorată deoarece era scrisă de o femeie. Numele ei este Cecilia Payne-Gaposchkin, avea doar 25 de ani când a făcut această descoperire, activând în calitate de cercetătoare la Observatorul Astronomic al universității Harvard. 

    Dar până să ajungă să facă această descoperire extraordinară, Cecilia a trecut printr-un lanț lung de dificultăți. Născută în anul 1900 în apropierea Londrei, absolvă studiile la Universitatea Cambridge, unde îndrăgește astronomia, dar nu obține diploma de absolvire, întrucât Universitatea nu a acordat diplome de absolvire pentru femei până în anul 1948. Sperând că în America va găsi mai multe oportunități de dezvoltare profesională, Cecilia pleacă în SUA, la Harvard, care era lider în domeniul astronomiei. Dar femeile nu aveau dreptul să învețe acolo. Harvard colabora cu Radcliffe College – o universitate pentru femei. Astfel, femeile puteau urma cursuri cu profesori de la Harvard, dar primeau diploma de la Radcliffe. 

    Inside the Loomis-Michael Observatory run by STAHR, while the students look at the moon through the Loomis-Michael Telescope, at the science center, Harvard College. Photo by Shraddha Gupta.

    La vârsta de 23 de ani, Cecilia începe un doctorat în astronomie la Radcliffe. În 2 ani, ea descoperă că heliul și hidrogenul sunt cele mai frecvente elemente din compoziția stelelor. Auzind despre această descoperire, un vestit astronom pe nume Henry Norris Russell a sfătuit-o pe Cecilia să nu includă descoperirea despre helium și hidrogen în teza sa de doctorat, întrucât această descoperire contravenea unei teorii populare pe atunci care spunea că soarele are aceeași componență ca și pământul. Cecilia însă a inclus descoperirea în teza sa de doctorat. Abia după câțiva ani de cercetare suplimentară, Russell a ajuns la aceeași concluzie despre componența stelelor și a publicat un articol în care descrie această descoperire. În multe surse această descoperire îi este atribuită lui Henry Norris Russell. Astfel, femeia care a studiat soarele, a rămas în umbră. 

    De fapt, în prima parte a secolului XX, la Observatorul Harvard lucrau doar femei. Probabil, vă întrebați de ce doar femei? Pentru că cercetarea la observator era o muncă obositoare și prost plătită, iar pentru bărbați muncile prost plătite erau considerate înjositoare. 

    Williamina Fleming

    O altă ilustră cercetătoare de la acest observator astronomic și-a început cariera în calitate de servitoare. Numele ei este Williamina Fleming. După ce soțul a abandonat-o pe ea și pe fiul lor, aceasta s-a angajat ca servitoare în casa la Edward Pickering, directorul Observatorului de la Harvard. Soția acestuia a remarcat inteligența ei și a recomandat-o pentru munci de secretariat la observator. Peste 3 ani, Williamina devine oficial parte a echipei de cercetători de la Observator. Împreună cu o altă femeie, pe nume Annie Jump Cannon, au elaborat un sistem de clasificare a stelelor folosit până în ziua de azi. Fleming și Cannon au identificat și clasificat manual sute de mii de stele după culoare, luminozitate și temperatură.

    Aceste femei, dar și multe alte cercetătoare din domeniul științelor fizice și astronomice au un nume generic: femeile-computer. Da, noțiunea de computer era folosită cu o sută de ani în urmă și cu zeci de ani înaintea primului aparat electronic numit computer. În anii 1920, The Harvard Computers (Computerele de la Harvard) era un grup de femei angajate pentru a procesa volumul enorm de date acumulate la observatorul astronomic din oraș. Peste câțiva ani, un alt grup de femei este denumit NASA Computers (Femeile computer de la NASA), care aveau obligația de a calcula traiectorii și a acumula date pentru misiunile Apollo. 

    Deși aceste femei au revoluționat astronomia în secolul XX, numele lor lipsesc cu desăvârșire din manuale. Dacă deschidem manualul moldovenesc de fizică și astronomie de clasa a-12, la tema soarele, descoperim următoarea propoziție: „În compoziția soarelui (…) predomină hidrogenul, după care urmează heliul”. În manualul american din care am învățat anul trecut la un curs de astronomie găsim următoarea propoziție care în traducere ar fi „descoperirea că toate stelele sunt predominant compuse din hidrogen și heliu (…) a fost făcută în 1925 la Observatorul Harvard de către Cecilia Payne-Gaposhkin”. Nici ilustra Annie Jump Cannon nu a avut noroc să fie menționată în manualele moldovenești care spun că „astronomii Hertzsprung și Russell au stabilit că există o dependență între temperatura stelei și luminozitatea acesteia”. Manualele americane notează însă că această descoperire nu ar fi fost posibilă fără aportul lui Annie Jump Cannon.  

    Când mi-am început studiile la Harvard, în 2019, nu cunoșteam niciunul dintre numele acestor femei. În cei 12 ani petrecuți pe băncile școlii în R. Moldova, singura femeie despre care am învățat la lecțiile de matematică, chimie, fizică sau biologie a fost Marie Curie. În schimb, am învățat despre mulți alți oameni de știință. Cu toții, probabil, ne aducem aminte de teorema lui Pitagora, legile lui Newton, tabelul periodic al lui Mendeleev sau teoria evoluției a lui Darwin. Nu vreau să spun că aceste nume nu sunt importante. Dimpotrivă, sunt foarte importante și toată lumea ar trebuie să le cunoască. Dar lipsa femeilor din manualele școlare creează o imagine distorsionată a științei. E greu să inspiri fetele să aleagă o carieră în știință atunci când manualele evocă doar nume de bărbați. 

    Din cei 42 de membri titulari ai Academiei de Științe din Moldova, 40 sunt bărbaţi și doar două sunt femei, adică aproape 5%, într-o țară în care femeile constituie 52% din populație. În absența unor date concrete, e greu să vorbesc despre situația generală în școli dar, de-a lungul anilor, am avut preponderent profesoare femei la matematică, chimie, fizică sau biologie. De ce există atât de multe femei care predau științele în școli și atât de puține femei care gestionează proiecte științifice în universități și instituții de cercetare? Faptul că multe femei predau matematică, chimie, fizică sau biologie în școală demonstrează că ele pot și sunt interesate să facă științe. Motivul pentru care femeile se opresc aici și nu urmează cariere în cercetare nu are de-a face cu capacitățile sau interesele lor, dar se bazează pe capacitatea sistemului de a le încuraja, de a le accepta și de a le promova numele în lumea academică.

    Ilinca Mazureac, studentă 

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    România a depășit pragul de 4,5 milioane de doze de vaccin administrate. Peste 87 mii de români s-au vaccinat în ultimele 24 de ore

    Peste 87 000 de români au fost vaccinați împotriva COVID în ultimele 24 de ore. România a depășit joi, 22 aprilie, pragul de 4,5 milioane de doze de vaccin administrate, transmite Digi 24. În ultimele 24 de ore…
    România a depășit pragul de 4,5 milioane de doze de vaccin administrate. Peste 87 mii de români s-au vaccinat în ultimele 24 de ore

    Donații din diaspora pentru concentratoare de oxigen care vor ajunge la persoanele în vârstă din R. Moldova

    Mai mulți moldoveni din diaspora au inițiat o campanie de strângere a donațiilor, pentru a procura concentratoare de oxigen. Acestea ar urma să ajungă în centre medico-sociale unde rezidenți sunt persoanele vâr…
    Donații din diaspora pentru concentratoare de oxigen care vor ajunge la persoanele în vârstă din R. Moldova

    România a scos R. Moldova din „zona galbenă”. Cetățenii moldoveni nu vor trebui să stea în carantină

    România a scos R. Moldova din „zona galbenă”. Astfel, cetățenii moldoveni nu vor trebui să stea în carantină. Lista țărilor pe care România le consideră cu risc epidemiologic ridicat a fost actualizată joi, la…
    România a scos R. Moldova din „zona galbenă”. Cetățenii moldoveni nu vor trebui să stea în carantină

    Ministrul Apărării al Rusiei a promis că va retrage trupele de la frontierele Ucrainei, începând cu 23 aprilie

    Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a ordonat Statului Major General și comandanților de trupe ca, începând cu 23 aprilie, să asigure revenirea trupelor în punctele de desfășurare permanentă, scrie Novaya…
    Ministrul Apărării al Rusiei a promis că va retrage trupele de la frontierele Ucrainei, începând cu 23 aprilie

    DOC/ Peste 6 mii de doze de vaccin, administrate în ultimele 24 de ore

    Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) anunță că până astăzi, 22 aprilie, 109 899 de doze de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate în R. Moldova. Dintre acestea, 6088 de doze au fos…
    DOC/ Peste 6 mii de doze de vaccin, administrate în ultimele 24 de ore