Care sunt etapele de recuperare a bunurilor infracționale și cum sunt administrate bunurile sechestrate? Specialistul ARBI explică

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) este o subdiviziune autonomă din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA) care se ocupă de efectuarea investigațiilor financiare paralele, evaluarea, administrarea și valorificarea bunurilor infracționale indisponibilizate, precum și evidența acestor bunuri.

Pavel Calpajiu este șeful Direcției evaluare, administrare și valorificare a bunurilor indisponibilizate din cadrul Agenției, o direcție antrenată în evaluarea bunurilor asupra cărora urmează a fi aplicate sechestre, administrarea bunurilor sechestrate, dar și vânzarea acestora până la o decizie finală de confiscare.

Echipa pe care o conduce are două direcții principale de activitate: planificarea premergătoare a aplicării sechestrelor (derularea activităților prin care se stabilește oportunitatea aplicării unui sechestru) și conservarea valorii bunurilor sechestrate – prin administrarea eficientă a acestora și, în anumite cazuri, prin vânzarea anticipată a bunurilor sechestrate până la o decizie finală de confiscare, astfel încât la finalizarea cazului în instanță să fie sau confiscată valoarea reală care a parvenit de la acel bun sechestrat, sau, în cazul achitării persoanei/instituției, să i se restituie contravaloarea bunului sechestrat.

„Chiar dacă în denumirea ARBI este stipulată expres «recuperarea bunurilor infracționale», agenția este responsabilă de primele două faze ale acestui proces: efectuarea investigațiilor financiare paralele și indisponibilizarea bunurilor infracționale. Evaluarea, administrarea și valorificarea bunurilor infracționale sechestrate este asigurată de Agenție până la confiscarea acestora. La prima etapă este importantă urmărirea și localizarea acestor bunuri. Urmează indisponibilizarea bunurilor care este asigurată prin ordinele de înghețare emise de Agenție, precum și prin aplicarea sechestrelor. Etapa de confiscare ține exclusiv de hotărârea instanței de judecată, adoptată la solicitarea procurorului. Iar în ultima etapă, cea de restituire sau recuperare efectivă, bunul confiscat urmează a fi vândut, iar mijloacele bănești – încasate în bugetul de stat sau achitate părții vătămate, etapă care ține de competența executorilor judecătorești și a Serviciului Fiscal de Stat. Doar în astfel de cazuri putem spune că a avut loc recuperarea”, explică Pavel Calpajiu, șeful Direcției evaluare, administrare și valorificare a bunurilor indisponibilizate din cadrul ARBI.

Atribuțiile ARBI în recuperarea bunurilor infracționale

Odată cu adoptarea Legii nr. 48/2017 privind Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale și a modificărilor la Codul de procedură penală, a fost introdusă noțiunea de „indisponibilizare”, care presupune fie înghețarea (în baza ordinului de înghețare emis de șeful ARBI), fie sechestrarea (prin emiterea ordonanței de aplicare a sechestrului, în condițiile Codului de procedură penală, care urmează a fi autorizată de către instanța de judecată).

Aceeași lege a introdus în legislația națională și „ordinul de înghețare”, reprezentând o măsură pentru a împiedica orice operațiune de distrugere, transformare, transfer sau înstrăinare a unui bun care poate fi obiectul unei confiscări.

„Dacă până în luna august 2022 Agenția putea emite ordine de înghețare a bunurilor doar la solicitarea unei instituții similare din străinătate, după modificările suplimentare la Legea 48/2017 privind Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, ARBI este în drept de a emite ordine de înghețare și la solicitarea organelor de urmărire penală din Republica Moldova sau chiar în cazul unor anumite necesități stringente stabilite în cadrul efectuării investigațiilor financiare paralele. De exemplu, atunci când există informații sigure că există mijloace financiare pe anumite conturi și se intenționează a fi transferate pentru a li se pierde urma”, clarifică Pavel Calpajiu, șeful Direcției evaluare, administrare și valorificare a bunurilor indisponibilizate din cadrul ARBI. 

O altă atribuție ARBI în procesul de recuperare a bunurilor infracționale este aplicarea sechestrului. Sechestrarea reprezintă acțiunea de constrângere în privința bunurilor unei persoane bănuite sau învinuite prin care se suspendă capacitatea persoanei de a efectua anumite acțiuni cu anumite bunuri: de a înstrăina, de a transmite și de a le utiliza. Atunci când bunul este sechestrat și ridicat, subiectul este privat de dreptul său de a dispune de acest bun.

În practică, ARBI emite o ordonanță de aplicare a sechestrului, care este transmisă procurorului de caz. Cel din urmă va depune un demers în instanța de judecată, care, la rândul său, va emite o încheiere cu privire la autorizarea aplicării sechestrului. Iar confiscarea este etapa de trecere cu titlul gratuit în folosul statului a unui anumit bun, ca urmare a condamnării unei persoane pentru faptele săvârșite. 

ARBI este responsabilă și de administrarea bunurilor sechestrate: depozitarea, întreținerea și valorificarea anticipată pentru conservarea valorii.

„În cazul etapei de administrare a bunurilor, avem acțiunile de depozitare, întreținere și gestionare a acestora și vin ca răspuns la solicitarea de a conserva valoarea bunurilor sechestrate. La modul practic, dacă vorbim despre mijloace bănești ridicate în numerar, acestea se plasează pe conturile trezoreriale speciale. La momentul actual ARBI dispune de opt conturi în diferite valute străine. În cazul autoturismelor și camioanelor sechestrate, acestea sunt păstrate pe teritoriul parcărilor special amenajate, unde este asigurată întreținerea acestora. Dacă vorbim despre alte tipuri de bunuri de valoare, atunci sunt plasate în încăperi speciale, unde le sunt asigurate toate condițiile propice de întreținere, pentru a nu fi deteriorate”, explică Pavel Calpajiu, șeful Direcției evaluare, administrare și valorificare a bunurilor indisponibilizate din cadrul ARBI.

Valorificarea anticipată este un element al conservării valorii bunurilor sechestrate și presupune că bunul poate fi vândut în cazul în care sunt întrunite anumite condiții. Este important de menționat că vânzarea bunului se face doar la prețul stabilit de un expert judiciar, iar reducerea maximă împreună cu comisionul obținut de către persoana terță care se ocupă de vânzarea acestui bun nu poate depăși 10% din valoarea bunului. Vânzarea bunului poate fi efectuată în baza unui contract de comision de către un agent economic care prestează servicii similare sau prin intermediul licitațiilor publice organizate de către Serviciul Fiscal de Stat. Agenția asigură procesul documentar și evidența bunurilor sau, după caz, a banilor, dar nu este implicată în procesul de vânzare.

Mecanismul de valorificare anticipată a bunurilor sechestrate nu numai că nu contravine prevederilor art. 1 a Protocolului adiţional la Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale, dar vine în asigurarea acestui principiu prin asigurarea restituirii contravalorii reale și adecvate a bunului sechestrat în caz de achitare a persoanei. În același timp, asigură interesul statului în domeniul combaterii criminalității grave și obținerii valorii maxime a bunului confiscat, or, competențele Agenției țin exclusiv de infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave. 

„În lupta cu corupția sunt antrenați deopotrivă funcționarii publici, cetățenii, autoritățile și este important ca societatea să prevină, dar și să contribuie printr-un efort comun la combaterea corupției. Recuperarea poate fi eficientă doar în cazul în care instituțiile statului, umăr la umăr, își fac meseria bine, onest, cu integritate și într-un final se atinge scopul propus. Dar este important să fie clară tuturor importanța acestei recuperări, iar societatea să asigure nivelul necesar de presiune pozitivă asupra organelor statului și a instituțiilor, pentru a contribui mai eficient la recuperarea bunurilor infracționale”, consideră Pavel Calpajiu, șeful Direcției evaluare, administrare și valorificare a bunurilor indisponibilizate din cadrul ARBI. 

Mai multe detalii despre ARBI găsiți pe pagina CNA, accesând link-ul de aici.

Acest material a fost realizat în colaborare cu Fundația Soros Moldova.

P.