Principală  —  Ştiri  —  Social   —   Colinde de Crăciun în cimitir,…

Colinde de Crăciun în cimitir, un obicei vechi, păstrat cu sfinţenie în aceste sate din România

În Bistriţa-Năsăud, de sărbatoarea Naşterii Domnului sunt legate o mulţime de obiceiuri şi tradiţii. Una dintre ele, mai specială se păstrează şi astăzi în vechile sate săseşti unde localncii au preluat obiceiul de la saşi şi îşi comemorează morţii în ultima zi a Postul Crăciunului, după un ritual vechi de secole, scrie mediafax.ro.


În satul Jelna, înainte de a porni la colindat, oamenii trec mai întâi pe la cimitir. Odată cu lăsarea întunericului şi până după miezul nopţii, sătenii se îndreaptă spre cimitir, unde aprind lumânări în memoria celor dispăruţi, se roagă şi îi colindă.

“Este o tradiţie foarte veche, de la saşi, care se ţine şi astăzi. Glasul colindătorilor poate fi auzit de departe… Toţi localnicii din Jelna se opresc în seara de Ajun pe la cimitir, înainte de merge la rude şi aduc cu ei lumânări, aşa că cimitirul e luminat de mii de lumânări şi de candele, ceea ce arată că oamenii nu au uitat de cei dragi care nu le pot fi alături pentru a sărbători Crăciunul”, povesteşte Anunţa Seplecan, o localnică.

Pe Valea Bârgăului se respectă cu sfinţenie o altă tradiţie – înainte de prânz, în ziua de Ajun totul trebuia să fie gata. Agitaţia din casă se linişteşte, în ogradă toate sunt ordonate şi măturate, lemnele de foc sunt tăiate şi clădite, iar odăile curate aşa că începe pregătirea mesei pentru sosirea colindătorilor.

“O parte din mâncare este pentru cei ce vin nevăzuţi din lumea de dincolo în noaptea de Crăciun. Focul nu trebuia să se stingă din vatra cuptorului, de aceea se căuta un buştean gros care era pus să ardă toată noaptea, iar la masa de sărbătoare se obişnuieşte să se pună mâncăruri şi băuturi anume pentru sufletul morţilor. Pe Valea Bârgăului se face un pom, un fel de sorcovă, cu mâncare: bomboane de pom, o felie de colac, o felie de friptură şi alături de ele un pahar cu vin. Acestea se duc în cimitir şi se lasă pe mormântul celor apropiaţi, sătenii spunând că în acest fel cei care au plecat pot să cinstească cu cei rămaşi sfintele sărbători”, a povestit, pentru corespondentul MEDIAFAX, etnologul Maximilan Menuţ.