R. Moldova vs Marea Britanie: 10 diferențe în EDUCAȚIE enumerate de o profesoară care e emigrat în Marea Britanie
A activat timp de șase ani în sistemul educațional din R. Moldova, după care a emigrat în Marea Britanie. Până la pandemia de Covid-19, a făcut voluntariat într-o școală primară din Londra. Astfel, a aflat mai multe despre sistemul educațional britanic, despre modul de predare, care este total diferit de cel din R. Moldova. „Am încercat și alte domenii de activitate, dar nu m-am regăsit, pentru că sufletul meu tânjește după râsetele și vocile de copii”, spune Olesea Tudosan, una dintre cititoarele ZdG, care a decis în ajunul unui nou an de studii să ne scrie despre diferențele dintre sistemul educațional din R. Moldova și cel din Marea Britanie pe care le-a descoperit ea.
„A fi dascăl, este foarte dificil, deoarece în fața ta stă un diamant care trebuie șlefuit, iar tu ești meșterul care face ca acest diamant să strălucească”, explică Olesea, precizând că în cazul profesiei de pedagog, nu se pune accentul pe bani, deoarece vorbim despre dragoste necondiționată față de copii și nu despre niște obiecte care ar valora ceva.
„Am decis să vă scriu, pentru a-mi expune punctul meu de vedere pe marginea motivelor din care pleacă tinerii specialiști din sistemul de învățământ, eu fiind una dintre cei plecați. Marea majoritate a tinerilor specialiști pleacă nu doar din cauza salariului, dar mai ales pentru că avem foarte multe carențe în sistem.
Voi enumera câteva, pe care le-am simțit pe propria piele:
- Cadrele didactice în vârstă sunt deseori o salvare în unele școli, dar, de obicei, acestea nu acceptă viziunile tinerilor și îi împiedică să avanseze. Totodată, pedagogii vârstnici acceptă cu dificultate orice schimbare în sistem;
- Curriculumul ar trebui adaptat în dependență de școală. Cel puțin, așa se practică în Marea Britanie. Elevii își cunosc profesorii, dar curriculumul este un act pe care îl respecți, prioritari fiind elevii;
- Cadrele didactice ar trebui să se recalifice și să facă cursuri de psihopedagogie, în cadrul cărora să li se explice care sunt simptomele diferitor afecțiuni ale comportamentului la nivel neurologic – avem copii cu ADHD care sunt etichetați ca fiind needucați, copii cu autism – fiind etichetați ca și incapabili și lăsați în voia sorții, copii din familii social vulnerabile, care la fel sunt afectați, neglijați, respinși. Eu am avut elevi care veneau flămânzi la lecții, iar această stare de foame constituie o cauză a reducerii ratei la învățătură. Pentru astfel de familii, în Marea Britanie funcționează Banca cu Alimente – o magazie la poarta școlii, unde cei care au posibilitate donează produse, iar cei care nu au, pot lua tot de ce au nevoie;
- Este foarte dificil să fac o comparație în ceea ce privește dotarea sălilor de clasă în R. Moldova și în Marea Britanie, și asta pentru că structura orelor este diferită, modul de predare este diferit. La ei lecțiile sunt foarte lejere, ceea ce înseamnă că copii sunt relaxați la ore, pe când la noi sunt foarte încordați;
- În R. Moldova lipsește o politică a instituțiilor pentru comunicarea cu părinții. În Marea Britanie, unde sunt stabilită de ceva timp, școala are o platformă în care sunt expediate e-mailuri cu tot ce se întâmplă în clase. Noi, părinții, nu avem numerele de telefon sau alte legături de comunicare cu profesorii. Dacă ai nevoie să discuți cu învățătorul despre copilul tău, suni/trimiți un e-mail la oficiul școlii, informând autoritatea despre intenția ta. Scrii, inclusiv despre tema discuției. Ulterior, școala revine cu o programare. E o metodă comodă pentru toată lumea. Profesorii de la gimnaziu au grijă să te contacteze și să îți mulțumească pentru faptul că ai ales scoala lor ca să îți aduci copilul. Tot ei îți vorbesc despre reușitele frumoase ale copilului. Da, sunt scoase în evidență mai ales reușitele. Dacă e mai slab la matematică, dar e bun la sport, profesorii mereu vor vorbi despre faptul că la matematică face față cerințelor elementare, dar la sport înregistrează reușite foarte bune. „Eu cred că va face sport de performanță și asta contează, fiindcă copilul e fericit”, poți auzi de la profesori. Și încă ceva: toate tranzacțiile se fac online, în cazuri excepționale se achită la oficiul școlii, oferindu-ți-se neapărat un bon de plată. Apropo, se acceptă cadouri de la elevi și părinți, dar nu bani. Pot fi vouchere. De obicei, se iau vouchere din magazinele ce comercializează produse și articole pentru școală, astfel, profesorul ia ceea de ce are nevoie în clasă;
- Deseori aud de la cei plecați că nu cumpără rechizite școlare sau manuale pentru copii, pentru că statul are grijă să doteze școlile cu tot necesarul, astfel încât profesorul să poată preda, iar părinții a căror situație este precară să nu fie puși în situația de a-și ține copilul acasă, deoarece nu își pot permite să îi cumpere caiete, pixuri, manuale sau materiale ilustrative. Astfel, ei promovează egalitatea între elevi. Toți au aceleași rechizite, aceeași uniformă, hainele de brand nefiind acceptate. Chiar și încălțămintea trebuie achiziționată din magazine școlare;
- În Marea Britanie, învățătorii se schimbă în fiecare an. Argumentul lor e că nu poți risca cu copiii. Dacă unul a scăpat ceva, în următorul an celălalt învățător compensează. În R. Moldova, această modalitate ar exclude altă problemă și mulți părinți ar fi de acord – relațiile prea apropiate ale unor învățători cu unii părinți. Noi, ca societate, avem multe de învățat de la ei, însă cel mai mult este să ne acceptăm așa cum suntem – săraci, bogați, murdari, curați, mai calmi, mai zvăpăiați – suntem diferiți, însă toți suntem oameni;
- Cea mai mare problemă la noi în sistem e cumătrismul, de altfel, ca și în alte sfere;
- Altă problemă – calitatea studiilor din cadrul universităților pedagogice. La orice facultate, modul de predare este foarte învechit. E nevoie de o reevaluare a calităților profesionale ale profesorilor universitari. Deseori am fost în conflict cu profesorii din cauza nivelului primitiv de predare, din cauza informațiilor învechite predate, informații care nu ar mai trebui să-și aibă locul în școli;
- Și, bineînțeles, cel mai mare viciu este corupția.
