Principală  —  IMPORTANTE   —   80 de ani de la…

80 de ani de la ocupația sovietică a Basarabiei, Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța

foto simbol: realitatea.md

La 28 iunie 1940, Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost ocupate de Uniunea Sovietică, după ce la 26 și 27 iunie România a primit două note ultimative prin care i s-a cerut să retragă administrația din aceste regiuni. În caz contrar, URSS era gata să declanșeze război împotriva României.

Aceste acțiuni sunt consecință a Pactului Ribentropp-Molotov și a protocolului secret în care a fost indicat „dezinteresul politic al Germaniei în Basarabia, respectiv, accentuat interesul Uniunii Sovietice în Basarabia”, scrie TVR Moldova, făcând referire la declarațiile mai multor istorici.

La șapte iunie 2010, Academia de Științe a Moldovei (AȘM) a emis avizul „Cu privire la semnificaţia datei de 28 iunie 1940”, în care a indicat că în Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa s-a instaurat un regim sovietic de ocupaţie, opresiv şi represiv .

„Ceea ce s-a întâmplat în Basarabia a fost o agresiune”

„Ceea ce s-a întâmplat în Basarabia, în Nordul Bucovinei şi în ţinutul Herţa, în iunie 1940 a fost o agresiune. A fost o catastrofă naţională, statul român a fost în cumpănă, a pierdut o treime din teritoriu şi populaţie. Relaţiile URSS în privinţa României au fost în umbra disputei teritoriale a teritoriului dintre Prut şi Nistru”, a spus istoricul Dorin Dobrincu în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR MOLDOVA.

În cadrul aceleiași emisiuni, istoricul Ion Şişcanu a precizat că consecinţele ocupaţiei sovietce au fost catastrofale pentru teritoriile româneşti ocupate.

„După reocuparea teritoriilor româneşti în 1944, URSS a procedat exact cum a procedat în iunie 1940 – 1941: represalii, deportări, s-a recurs la impunerea populaţiei din Basarabia la predări obligatorii către stat, au fost create fonduri obligatorii pentru armata roşie, diferite manifestări, impuneri la stat, împreună cu seceta, ce au contribuit la apariţia foametei”, a mai spus istoricul.

El a mai relatat că propaganda sovietică încă atunci spunea că armata roşie trece graniţele sale de atunci pentru ca să elibereze basarabenii de sub ocupaţia românilor, să elibereze beloruşii şi ucrainenii de sub ocupaţia polonezilor. El este de părere că această denaturare a istoriei este perpetuată şi astăzi, „pentru că se mai scriu şi astăzi cărţi, există presă, care mai afirmă ceea ce afirmau şi sovieticii că Basarabia a fost eliberată de sub jugul burghezo-moşieresc român”.

Încercarea de a declara data de 28 iunie Zi a ocupaţiei sovietice

La 24 iunie 2010, Mihai Ghimpu, pe atunci președinte interimar al R. Moldova a semnat un decret prin care a declarat ziua de 28 iunie 1940, Zi a ocupaţiei sovietice.

Ulterior, la 12 iunie 2010, Curtea Constituțională a declarat decretul necosntituțional. În Hotărârea sa, Curtea a conchis că decretul emis a încălcat ierarhia actelor normative caracteristică principiului statului de drept, iar președintele are dreptul să declare prin decret doar zilele profesionale.

Curtea Constituțională a recunoscut ca fiind constituţionale cinci decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova, adoptate în 1995, prin care au fost instituite zilele profesionale ale grănicerului, lucrătorului bancar, inventatorului şi raţionalizatorului, financiarului şi lucrătorilor serviciului vamal, iar decretul privind declararea zilei de 28 iunie ca Zi a ocupaţiei sovietice nu se referă la instituirea unei zile profesionale.

„Curtea consideră că există o deosebire esenţială între instituirea unei zile profesionale şi instituirea unei zile de comemorare a unor evenimente istorice, cu substrat politic, apreciate neunivoc de către membrii societăţii. În baza acestei deducţii, Curtea reţine că decretele din 1995 şi decretul contestat au obiecte diferite de reglementare şi angajează atribuţii diferite ale Preşedintelui Republicii Moldova”, este indicat în Hotărârea Înaltei Curți.

AȘM: în Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa s-a instaurat un regim sovietic de ocupaţie, opresiv şi represiv

La șapte iunie 2010, Academia de Științe a Moldovei (AȘM) a emis avizul „Cu privire la semnificaţia datei de 28 iunie 1940”.

În aviz este indicat că izolate pe plan internaţional, strâmtorate de propriile resurse militare şi economice, strivite de presiunea colosului din Răsărit şi incapabile de un efort de luciditate şi curaj politic, autorităţile României au cedat în faţa ameninţării sovietice şi au decis evacuarea Basarabiei şi Nordului Bucovinei fără a opune rezistenţă.

„La 28 iunie 1940 Basarabia şi Nordul Bucovinei au fost invadate de trupele sovietice. Zeci de mii de oameni – funcţionari publici, fruntaşi ai partidelor politice, preoţi şi intelectuali, profesori şcolari şi oameni simpli au fost nevoiţi să ia drumul exodului peste Prut, pentru a se salva de urgia stalinistă. În Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa s-a instaurat un regim sovietic de ocupaţie, opresiv şi represiv”, mai e ste indicat în avizul Academiei de Științe. 

Ulterior, a continuat terorizarea populației, deposedarea de bunuri și abuzurile sub lozinca „eliberării” oamenilor muncii de sub povara asupririi „burghezo-moşiereşti române”. Pe teza strâmbă a „eliberării sovietice” din 28 iunie 1940 s-a edificat ulterior un întreg eşafodaj istoriografic sovietic – la fel de fals şi mincinos, relatează AȘM.

Academia relatează că documentele de arhivă, cercetările istoricilor din Republica Moldova şi alte ţări atestă de o manieră indubitabilă că actul din 28 iunie 1940 este o consecinţă directă a tranzacţiei sovieto-naziste din 23 august 1939 privind partajul „sferelor de influenţă” între cele două regimuri totalitare ale secolului XX.

Anexarea Basarabiei şi a Nordului Bucovinei a fost concepută şi realizată de comandamentul politic şi militar sovietic ca o operaţiune militară de ocupare a acestor teritorii, iar regimul terorii în masă instaurat în urma acestui act a fost unul al ocupantului şi nu al „eliberatorului” sovietic, se arată în aviz.

La 2 august 1940 – RSSA Moldovenească – ce facea deja parte din componența URSS – a fost împărțită în două: o parte a fost încorporată Ucrainei, cealaltă a fost alipită restului Basarabiei anexate, constituind RSSA Moldovenească.