Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   VIDEO/ Comisia pentru selectarea candidaților…

VIDEO Comisia pentru selectarea candidaților la postul de judecător la CtEDO, în ședință pentru examinarea dosarelor

Ministerul Justiției s-a întrunit astăzi, 22 ianuarie, în prima ședință a comisiei în cadrul căreia va fi examinată eligibilitatea dosarelor depuse de către candidații care aspiră la postul de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și admiterea acestora pentru următoarea etapă – interviu. Comisia s-a întrunit în ședință închisă.

La concursul național pentru postul de judecător al CEDO s-au înscris 13 candidați:

Vitalie Gamurari

Vitalie Gamurari – a fost purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat din Moldova. Acesta deține funcția de director al Școlii Doctorale de Drept ULIM. În luna noiembrie 2015, Vitalie Gamurari a fost numit de către CSM membru al Colegiului Disciplinar din partea profesorilor, el fiind doctor în drept.

Alexandru Prisac – deține licența de avocat din anul 2010. Acesta este cercetător științific la mai multe instituții de cercetare. În prezent, Alexandru Prisac, pe lânga activitatea de avocat, mai activează în calitate de conferențiar universitar la Facultatea de Drept a Universității de Studii Europene din Moldova.

Roman Zadoinov – este unul dintre cei mai activi avocaţi din R. Moldova, cunoscut pentru declaraţiile sale fără ocolişuri despre corupţia din. Acesta este stabilit de câțiva ani în Statele Unite ale Americii. În 2000 și-a luat licența de avocat. În 2015, Zadainov risca să rămână fără licenţă de avocat, fiind acuzat că ar fi încălcat normele etice ale profesiei, atunci când a acceptat să colaboreze cu ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) pentru ca un poliţist, Iurie Fiodorov, şi avocatul Isai Chibac să fie reţinuţi în flagrant cu 8600 de euro. Avocatul Mihail Gafton este cel care, în iunie 2015, a depus sesizarea la Comisia de Etică şi Disciplină (CED), solicitând pedepsirea lui Zadoinov, pentru faptul că ar fi colaborat cu CNA, prin retragerea licenţei. Potrivit Anticorupție, la 21 decembrie 2015, Comisia pentru Etică și Disciplină a Uniunii Avocaților a emis o hotărâre privind recunoașterea ca abatere disciplinară în comportamentul deviant la expunerea informației eronate în acțiunile avocatului Zadoinov și a decis aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de avertizare. În luna mai 2016, Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău, a anulat decizia respecivă ca fiind neîntemeiată. 

Judecătorul Ion Cojocari

Ion Cojocari – a fost judecător, numit în funcție la Judecătoria Comrat la sfârșitul lui 2017. Acesta a activat la Judecătoria Comrat mai puțin de un an. Cojocari este din cei 7 magistrați care la 6 noiembrie 2018 și-au dat demisia din funcții.

Foto: moldova.org

Marin Gurin – fratele fostului procurorului general Corneliu Gurin. Acesta fost jurist în cadrul serviciului de grefă al CEDO. Anterior a fost și şef interimar al Direcţiei generale Agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiţiei. Șase luni mai târziu, a cerut să fie suspendat din funcție, din diverse motive. n martie 2016, la puțin timp după demisia fratelui său de la Procuratura Generală, fiind atunci singurul candidat înscris la concurs. Peste câteva luni, însă, Gurin a cerut să fie suspendat din funcția din motive personale. În luna octombrie 2016 a fost delegat de Guvernul R. Moldova într-o misiune specială în Mali (Africa).  Atunci, responsabilii de la Ministerul Justiției au spus că Marin Gurin va reveni în funcția de agent guvernamental după jumătate de an. În martie 2017, el a demisionat din funcția de agent guvernamental CtEDO.

Lilian Moraru – în noiembrie 2015, Lilian Moraru a fost numit în funcția de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. Moldova în Republica Franceză și în Principatul Monaco, funcție din care a fost rechemat în luna mai 2017.

Lilian Apostol – este licențiat în drept. Acesta a fost numit în decembrie 2012 în funcția de agent guvernamental al R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În 2015, Guvernul a aprobat cererea de demisie a lui Apostol.

Vladislav Gribincea – este, din 2010, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) – ONG ce activează în domeniul justiției și drepturilor omului. Gribincea nu a deținut funcții publice până acum, dar a fost implicat în calitate de expert în elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei pentru anii 2011-2016, precum şi în reformarea legislaţiei R. Moldova privind organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. Gribincea a condus și grupul de experţi care a elaborat legislaţia privind reformarea procuraturii, fiind implicat în elaborarea Legii cu privire la libertatea de exprimare şi a Legii cu privire la Agentul Guvernamental. În august, curent, Gribincea a fost unul dintre membrii Comisiei de concurs pentru selectarea candidaților la funcția de judecător al Curții Constituționale din partea Guvernului R. Moldova. Gribincea este rudă prin afinitate cu deputatul PAS Sergiu Litvinenco, soțiile celor doi fiind surori.

Vladimir Grosu – a cochetat pentru prima dată cu sistemul public în 1996, când a activat timp de un an în calitate de consultant juridic la Judecătoria Botanica din Chișinău. A urmat funcția de jurist la Moldova-Gaz și cea de șef al Serviciului juridic la Chișinău-Gaz și Euromol SRL. În anii 2004-2006, Grosu a fost prodecan al Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova, iar ulterior, timp de câteva luni, a fost director al Departamentului drept de autor și drepturi conexe din cadrul Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală. Cea mai importantă funcție o obține în decembrie 2006, fiind numit Agent Guvernamental – reprezentant al Guvernului R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). A fost agent guvernamental până în iunie 2011, reprezentând poziția statului inclusiv în dosare ajunse la CtEDO în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009. În unele dintre aceste dosare, Grosu a susținut punctul de vedere al Guvernului, iar în dosarul Taraburcă a subliniat că nu ar fi existat tortură la 7 aprilie 2009.Într-un interviu acordat pentru ZdG în 2015, perioadă în care era ministru al Justiției, Vladimir Grosu a menționat că ar fi procedat corect, reieșind din atribuțiile pe care le avea.

Victor Burac – este un avocat licenţiat din 2002. A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova în 1994. A obţinut gradul de Magistru (LLM) în Studii Legal Europene de la Colegiul Europei (Bruges, Belgia) în 1997. În 2018, acesta și-a dat demisia din funcția de membru al Consiliului Uniunii Avocaților în semn de solidaritate și susținere a avocatului Victor Panțîru, care și-a dat demisia din funcția de membru al Consiliului Uniunii Avocaților în semn de protest.

Gheorghe Mițu – este judecător, a absolvit cursurile de formare inițială a candidaților la funcția de judecător din cadrul Institutului Național al Justitiei, obținând media generală de 9,59. Din 2003 este lector la Catedra de drept Civil a Universității de Stat din Moldova. În 2014 a fost numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău. Potrivit Anticorupție, în iunie 2006 a fost angajat în cadrul administrației președintelui Vladimir Voronin, în calitate de consultant principal în Serviciul de Acte ale Președintelui în cadrul Direcţiei de Drept și relații publice a Aparatului Președintelui. A demisionat în martie 2010. În luna decembrie a aceluiași an și-a luat licența de avocat.

Nicolae Eșanu este un avocat și fost consilier pe domeniul dreptului în Cabinetul lui Ion Chicu. Are o experiență de peste 25 de ani în domeniul dreptului. Din 2005, Nicolae Eșanu este reprezentant al R. Moldova la Comisia de la Veneția, fiind membru, iar din 2017, membru supleant al Comisiei. Acesta deține licența de avocat și în anumite perioade a fost lector la Universitatea de Stat din Moldova, Catedra Drept civil. În noiembrie 2019, Eșanu a fost numit în funcția de consilier pe domeniul dreptului în Cabinetul prim-ministrului Ion Chicu.

Diana Scobioală, fiica fostei judecătoare de la Curtea Supremă de Justiție, Iulia Sârcu, a exercitat funcția de director al INJ începând cu 2015. Mai mulţi reprezentanţi ai sistemului judecătoresc s-au arătat surprinşi de faptul că Scobioală a câștigat în 2015 concursul pentru funcția de director al INJ, mulţi punând-o pe seama relaţiilor pe care mama sa le are în sistemul judecătoresc, dar şi relaţiilor amicale pe care le-ar avea cu fostul preşedinte al CSJ, Mihai Poalelungi. Potrivit CV-ul, Diana Scobioală are studii în drept, la Universitatea de Stat și studii postdoctorat la Academia de Științe a Moldovei. Aceasta este conferențiar universitar și formator la INJ, iar din 2012, îndeplinește și funcția de coordonator naţional al Programului HELP al Consiliului Europei, un program pentru formarea juriştilor.

Totodată, din lista nominală a Comisiei pentru selectarea candidaților la postul de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului fac parte:

  • Fadei Nagacevschi;
  • Pavel Abraham;
  • Vasile Bolea;
  • Dinu Plîngău;
  • Ian Feldman;
  • Oleg Rotari;
  • Serghei Țurcan;
  • Mircea Roșioru;
  • Tamara Chișcă-Doneva;
  • Luiza Gafton;
  • Mariana Timotin;
  • Angela Motuzoc;
  • Gheorghe Leucă;
  • Emanoil Ploșnița;
  • Violeta Cojocaru;
  • Stanislav Pavlovschi;
  • Iulian Groza;
  • Nicolai Cheleș.

La 14 ianuarie, președinta Maia Sandu a retras din componența Comisiei pentru selectarea candidaților la funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea R. Moldova membrul desemnat de fostul șef de stat Igor Dodon, Pavel Abraham. Potrivit consilierei prezidențiale în domeniul justiției, Olesea Stamate, Abraham a fost retras din cauza unor dubii rezonabile cu privire la integritatea acestuia.

Ministrul în exercițiu al Justiției, Fadei Nagacevschi, susține însă că președinta Maia Sandu nu are dreptul să retragă membrul desemnat de fostul șef de stat, Igor Dodon, din componența Comisiei pentru selectarea candidaților la funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea R. Moldova. Făcând trimitere la regulament, Nagacevschi spune că doar membrul poate decide să se retragă din cadrul Comisiei și că retragerea lui Pavel Abraham va fi discutată în cadrul ședinței Comisiei din 22 ianuarie.