Detalii din CV-urile „necenzurate” ale celor patru membri noi ai CSM
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) are patru membri noi din rândul profesorilor titulari de drept. Aceștia au fost numiți în funcție astăzi de 55 de deputați democrați și socialiști, în timp ce opoziția parlamentară, dar și unii experți din domeniul juridic, au vorbit despre un concurs „politizat” și organizat cu mai multe deficiențe și încălcări, despre problemele de integritate ale unor candidați, dar și despre un „târg între PDM și PSRM” în timpul unei situații de criză.
Cei patru candidați nu au fost prezenți astăzi în Parlament, respectiv, deputații nu le-au putut adresa întrebări, iar votul a avut loc în lipsa persoanelor. Socialistul Vasile Bolea, președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, a invocat că cei patru ar fi lipsit pentru că respectă recomandările autorităților de a sta acasă.
Elena Belei este fostă secretară de stat în cadrul ministerului Educației, Culturii și Cercetării, iar în prezent activează în calitate de șefă a departamentului Drept Procedural din cadrul facultății de Drept de la USM. În CV-ul său, Belei mai indică că a fost, în perioada martie – august 2015, șefă a cabinetului ministrului Justiției, iar până a deține această funcție a activat la USM și la Institutul Național al Justiției.
În scrisoarea de motivare depusă în concurs, candidata indică că, „fără falsă modestie”, respectă toate exigențele înaintate pentru ocuparea funcției de membru al CSM, iar experiența profesională pe care o are poate fi utilă unui organ de administrare judecătorească.
Elena Belei a aspirat la funcția de membru al CSM și anterior, când a participat în 2013 la concursul organizat de Parlament.
Elena Belei este vizată în sesizarea din noiembrie 2018 a fostului procuror general, Eduard Harunjen, cu privire la eliberarea acordului la pronirea urmăririi penale în privința unei judecătoare. Potrivit acelei sesizări, Elena Belei s-ar fi adresat soțului judecătoarei Liubovi Brînza, Serghei Brînza, comunicându-i că cumnatul ei, pe nume Valeriu Roșca, fost ofițer de urmărire penală al Comisariatului de Poliție al sect. Botanica, dorește să-și anuleze pedepsele complementare, fapt ce l-a determinat să se adreseze cu o cerere către Judecătoria Chișinău, care însă a fost respinsă. În cadrul acelei discuții, Elena Belei i-a comunicat lui Serghei Brînza că cumnatul ei a depus o cerere de recurs ce urmează a fi examinată de un complet din care va face parte și soția lui Brînza, „sugerându-i exercitarea unor influențe asupra soției sale”, în vederea adoptării unei decizii în beneficiului cumnatului său. Ulterior, cererea de recurs a lui Roșca a fost admisă de magistrați.
Valentina Coptileț este doctor și conferențiar universitar, iar din din 2018 și până în prezent ocupă funcția de prorector pentru activitatea didactică și calitatea studiilor la Universitatea „Constantin Stere”. Anterior a fost director al școlii doctorale.
Surse ale Ziarului de Gardă ne-au comunicat că aceasta este „mâna dreaptă” a rectorului USPEE, Gheorghe Avornic care, la rândul său, ar fi apropiat de Mihai Poalelungi, fostul președinte al Curții Constituționale, dar și de Diana Scobioală, șefa Institutului Național al Justiției.
Coptileț Valentina susține că a avut mai multe motive care au determinat-o să candideze la funcția de membru al CSM. În scrisoarea de motivare aceasta declară că experiența profesioală pe care o are, dar și „aptitudinile foarte bune de comunicare, dinamica, gradul de responsabilitate de implicare, buna credință și onestitatea” îi permit accederea în această funcție.
Ion Crețu este avocat, magistru în drept și formator al Centrului Național de Instruire în Insolvență „Moldinsolv”, al Centrului de Instruire a Avocaților al Uniunii Avocaților din Republica Moldova și al Institutului Național al Justiției.
Acesta este membru al Colegiului Științific Consultativ al Curții Supreme de Justiție, arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie din Vilnius și la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Republicii Kârgâstan.
Ion Crețu ar fi finul de cununie al fostului judecător Ghenadie Bîrnaz, judecat în dosarul „Laundromat” și nașul de cununie al ex-judecătorului Victor Orândaș, declarat de către CSM cu aproape patru ani în urmă incompatibil cu funcția de judecător. Victor Orândaș a declarat pentru anticoruptie.md în decembrie curent că CtEDO a pus pe rol dosarul său, iar între timp, „pentru a-i da o șansă CSM-ului să-și corecteze greșeala comisă și să nu aducă o nuă decizie de condamnare a R. Moldova” a depus la CSM o cerere de revizuire a hotărârii prin care a fost dat afară din sistem.
În scrisoarea de motivare, Ion Crețu susține că pe parcursul activității sale, din 1998, la Facultatea Drept a Universității de Stat a dobândit „competențe și aptitudini apreciate atât de studenții facultății, cât și de colegii de breaslă”. Acesta le mai spune membrilor comisiei de concurs că „sentimentul de înfăptuire a justiției și simpatia față de activitatea nobilă de a face dreptate” l-au determinat ca din 2001 să participe în calitate de arbitru la soluționarea diverselor cauze comerciale, „activitate care cu profundă abnegație o practic până în prezent”.
Carolina Ciugureanu-Mihailuță este doctor în drept, conferențiar universitar și directoare a Centrului de studii juridice și politice din cadrul ICESE al ASEM.
Aceasta este fiica ex-magistratului de la Curtea de Apel Chișinău, Mihail Ciugureanu, vizat într-un dosar penal privind pronunțarea unei hotărâri ilegale, prin care l-ar fi favorizat pe fiul, Alexandru, său într-o schemă de acaparare a terenurilor publice. Cei doi pledează nevinovați, iar Alexandru Ciugureanu susține că ar fi o victimă a abuzurilor procurorilor.
Totodată, Alexandru Ciugureanu este finul de cununie al fostul președinte al Curții Supreme de Justiție Ion Druță, acuzat într-un dosar de îmbogățire ilicită.
Dosarul în care sunt vizați cei doi membri ai familiei noii membre a CSM, dar și dosarul pe numele nașului de cununie al fratelui acesteia se află în prezent pe masa instanțelor naționale de judecată din țară.
În CV-ul prezentat la concurs, Carolina Ciugureanu-Mihailuța susține că este „ambițioasă, consecventă și motivată”, deține peste 20 de ani de experiență academică și expertiză juridică și că are „trăsături de leader și aptitudini de a lucra în echipă”.
Aceasta susține că este o provocare să devină membru al CSM-ul în perioada în care instituția „se confruntă cu o gravă criză de imagine”.
„Un corp din din oameni onești și determinați poate schimba starea de lucruri. A fi parte a unei echipe reformatoare este o onoare”, scrie Carolina Ciugureanu-Mihailuță în scrisoarea de motivare.
Nicolae Eșanu, consilierul premierului Ion Chicu în domeniul dreptului și fost secretar de stat la Ministerul Justiției a scris pe o rețea socială, înainte de ședința Parlamentului de astăzi, că numirea membrilor CSM fără un larg consens înseamnă că „reforma justiției este compromisă”.
„Și indiferent ce vom face în viitorii ani schimbări calitative în justiției nu vor avea loc. Căci chiar dacă candidații ar fi cei mai buni, iar cei care-i numesc ar acționa cu cele mai bune intenții și cu respectarea întocmai a tuturor prevederilor legale, în lipsa unui larg consens, nici sistemul judecătoresc și nici societatea nu va avea încredere în noii membrii. Și drept consecință orice ei nu ar face, încrederea în justiție nu va crește. Deoarece justiție există doar acolo unde există încredere. După cum repetă de fiecare dată Curtea Europeană, justiție trebuie nu doar să se facă, ci să se și vadă că se face”, a scris Nicolae Eșanu, care a mai adăugat că este convins de faptul că „absoluta majoritate din cei care decid, dacă nu ar fi fost implicați în proces, la fel nu ar fi avut încredere că procesul este corect”.
Anterior, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au depistat carențe în procesul de selecție a celor patru membri.
Cele două organizații au menționat că modificarea legii a fost făcută fără a aștepta Opinia Comisiei de la Veneția, nu a fost prevăzut un mecanism apolitic de selecție, iar numirea membrilor CSM de către Parlament nu prevede un mecanism riguros de verificare a integrității, reputației ireproșabile, lipsei conflictelor de interese, limitându-se la informațiile recepționate de la candidați și opiniile din partea cetățenilor și a societății civile, iar prezentarea opiniilor nu asigură și o continuitate a acesteia, întrucât ele sunt examinate în ședință închisă.
