CRONOLOGIA unui scandal ce umbrește reforma justiției. Cazul președintelui Comisiei Pre-Vetting

Președintele Comisiei Pre-Vettig, olandezul Herman von Hebel, s-a pomenit în centrul unui scandal, după o investigație publicată de portalul Anticorupție.md, intitulată „Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel”. Potrivit articolului, expertul internațional, care în perioada 2013-2018 a fost Grefier al Curții Penale Internaționale (CPI), ar fi cauzat CPI prejudicii în valoare de cel puțin 760 de mii de euro, după implementarea unei reforme inițiată de el, care s-a soldat cu demiterea mai multor angajați ai Grefei.

Ziarul de Gardă prezintă cronologia scandalului legat de numele președintelui Comisiei Pre-Vetting și reacțiile care au urmat.

Herman von Hebel a fost numit de Parlament în calitate de membru al Comisiei Pre-Vetting, la propunerea partenerilor de dezvoltare, iar la 12 aprilie 2022 a fost ales președinte al acestei comisii. Într-un interviu pentru ZdG, oferit la începutul mandatului său, von Hebel spunea că a muncit toată viața în domeniul drepturilor omului, al dreptului penal internațional și pentru supremația legii.

„Întotdeauna mi-am dorit să contribui la un sistem în care supremația legii este puternică, atât la nivel internațional, cât și la nivel național, unde judecătorii pot acționa independent și imparțial, cu încredere deplină din partea populației. Aceste scopuri mă mobilizează. Eu însumi, fiind judecător, m-am străduit să fiu imparțial și independent, dar și să muncesc eficient și transparent”, spunea Herman von Hebel în iunie 2022, înainte de începerea evaluării de către Comisia Pre-Vetting.

O reformă criticată

Doi ani mai târziu, la 25 martie 2024, portalul Anticorupție.md, a publicat articolul „Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel”, în care sunt citate câteva articole din presa internațională, precum și un raport de audit, referitor la reforma în care a fost implicat von Hebel la Curtea Penală Internațională (CPI), numită ReVision. Reforma a fost inițiată chiar la începutul mandatului lui Herman von Hebel, în 2013, cu scopul de a „reorganiza și raționaliza structura Grefei”, după cum se arată în raportul de audit, Grefa fiind organul administrativ al CPI, care gestionează întreaga administrare, cu finanțe și angajați, în afară de judecători, după cum precizează portalul Anticorupție.

Reforma a presupus demiterea a 120 de angajați ai Grefei CPI, care nu ar fi înregistrat performanțe și angajarea aceluiași număr de persoane. Cei care urmau a fi demiși aveau opțiunea de a beneficia de o alocație sau de a candida la o nouă funcție în carul Grefei CPI.

„Din 120 de angajați, 53 au decis să rămână la Grefă, iar 67 au ales să plece în schimbul compensației de reducere a funcției care a fost mărită cu 50%, plus salariul plătit pentru 3 luni și achitarea întregii perioade de preavizare. În schimb, aceștia au acceptat să nu conteste. Însă nota de plată ajunsese deja la 5.3 milioane de euro”, notează Anticorupție. Totodată, după ce unii dintre cei care au fost demiși au contestat acest lucru, Tribunalului Administrativ de pe lângă Organizația Internațională a Muncii, a emis 6 hotărâri prin care CPI a fost obligată să achite despăgubiri în valoare totală de 660 de mii de euro și să suporte în plus cel puțin 100 de mii de euro cheltuieli administrative de reprezentare. În hotărâri, deciziile lui Herman von Hebel sunt calificate drept ilegale, mai notează Anticorupție, citând presa olandeză.

„În 2016 un raport de audit a constatat că grefierul Herman von Hebel a aplicat în reforma inițiată „opțiuni hibride” de selectare nereușită a unor experți externi în paralel cu implicarea unor angajați ai Curții  Internaționale Penale din subordinea sa”, se menționează în raportul de audit.

În 2018, Herman von Hebel s-a retras din cursa pentru un nou mandat de Grefier al CPI, a mai notat sursa citată.

De asemenea, Anticorupție a mai arătat că Herman von Hebel ar fi până în prezent judecător în cauze penale cu jumătate de normă la Curtea de Apel din Den Bosch a Olandei, fapt ce ar fi incompatibil cu funcția de membru al Comisiei Pre-Vetting din R. Moldova, fiind interzisă deținerea, în același timp, a două funcții publice.

Herman von Hebel – fără reacție în primele zile. Comisia Pre-Vetting, reacție la două zile de la publicare

Președintele Comisie Pre-Vetting nu a oferit o reacție portalului Anticorupție, dar a dat câteva interviuri după publicarea articolului. Însăși Comisia Pre-Vetting a venit cu o reacție la două zile după ce articolul a apărut, în care este citat același raport de audit la care a făcut referire și portalul Anticorupție. Comisia scoate în evidență alte concluzii, potrivit cărora „reorganizarea „a fost justificată în cadrul unei revizuiri tehnice și politice” și a „permis redefinirea valorilor și principiilor Grefei, raționalizarea organizării sale […], consolidarea birourilor de teren și a structurii lor de coordonare și revizuirea tuturor pozițiilor, ceea ce este pozitiv.” Deși reorganizarea a avut ca scop îmbunătățirea funcționării Grefei și nu reducerea costurilor, raportul a concluzionat, de asemenea, că reorganizarea s-a soldat cu unele economii financiare”, se arată în declarația Comisiei Pre-Vetting.

În legătură cu activitatea lui Herman von Hebel de judecător cu jumătate de normă sau judecător supleant, la Curtea de Apel în cauze penale din Den Bosch, Comisia a precizat că, de când și-a început activitatea în funcția de președinte al Comisiei Pre-Vetting în aprilie 2022, Herman von Hebel a lucrat în total cinci zile la Curtea de Apel din Den Bosch. „Pentru fiecare zi de ședință în instanță, Herman von Hebel a primit o indemnizație zilnică din partea Curții de Apel olandeze, funcția respectivă neoferind alte beneficii”, potrivit declarație Comisiei.

„Dacă tot ce e scris în acel articol ar fi fost adevărate, eu nu m-aș fi aflat aici”

Herman von Hebel, la rândul său, a declarat într-un interviu pentru Jurnal TV că portalul Anticorupție ar fi citat un articol de presă ce conținea multă informație incorectă, la care el nu a dat o reacție nici atunci.

„Dacă tot ce e scris în acel articol ar fi fost adevărate, eu nu m-aș fi aflat aici. Nu m-aș fi considerat potrivit în funcția de președinte al Comisiei Pre-Vetting”, a spus von Hebel.

„În 2013, când am început să lucrez la curtea Penală Internațională, lucrurile nu mergeau atât de bine și eu am sugerat să se facă unele modificări. (…) Pe durata a 18 luni, întreaga structură a fost reorganizată, remaniată, am îmbunătățit și sunt foarte rapoarte din parte unor auditori externi și a altor persoane care arată că, de fapt, a fost un rezultat, că tot procesul a fost susținut de președinte, de procurorul Curții, de sindicate, de membrii personalului, de statele care sunt parte la statutul CPI.

Ce s-a întâmplat este că 123 de persoane din Grefă au fost informate despre faptul că funcțiile lor nu urmau să continue să existe, deoarece făceau activități care nu mai erau necesare pentru activitatea Curții. Lumea a fost informată și au avut ocazia să re-depună candidatura pentru alte funcții sau să ia compensații. Din aceste persoane, 67 au plecat, 59 au re-depus candidatura pentru un loc de muncă nou, 53 au primit un loc de muncă nou, iar 6 – nu. După o contestație internă, care a fost refuzată, aceștia s-au adresat la Tribunalul administrativ al Organizației Internaționale a Muncii la Geneva și am rămas surprins și eu, și au fost mirați și alții, că aceștia au primit compensații. Dar aceste hotărâri judecătorești se respectă și ei au primit compensații. Compensația totală a fost de aproximativ 660 de mii de euro, care pare foarte mult, dar, până la urmă, bugetul total al Grefei pentru acel an a fost 65 de milioane de euro, e doar un procent din bugetul total”, a spus von Hebel, la Jurnal TV.

„Nu văd asta ca un atac la persoana mea, ci văd ca un atac la munca Comisiei Pre-Vetting. Nu văd un motiv pentru a-mi da demisia”

Potrivit lui, reforma s-a încadrat în limitele bugetului alocat. El a mai argumentat că aceste critici la adresa lui și a modului cum a făcut reforma ar fi apărut pentru că unii oameni nu au dorit să-și piardă funcțiile, și a comparat situația cu criticile la adresa reformei de vettig din R. Moldova.

„Acest articol nu-l văd atât de mult ca o problemă legată de ceea ce s-a întâmplat la Curte (Penală Internațională, n.r.). De ce oamenii din Moldova ar fi interesați de ceea s-a întâmplat la acea Curte în Haga, 6-7-8-9 ani în urmă? Nu văd asta ca un atac la persoana mea, ci văd ca un atac la munca Comisiei Pre-Vetting, la munca comisiilor de vetting, un atac împotriva procesului pe care îl are R. Moldova, guvernarea R. Moldova, în a asigura o reformă a sistemului judiciar, pentru a spori încrederea oamenilor în sistemul judiciar, una din precondițiile pentru ca R. Moldova să se apropie de discuțiile de aderarea la Uniunea Europeană”, consideră președintele Comisiei Pre-Vetting.

Totodată, la întrebarea dacă își va da demisia, Herman von Hebel a reacționat râzând și a declarat că nu va face acest lucru. „Nu, deloc. Nu văd un motiv pentru a-mi da demisia”, a spus von Hebel.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a calificat articolul publicat de Anticorupție ca fiind „informații de discreditare” și a spus că asemenea informații au apărut și atunci când acesta fost ales președinte al Comisiei. Ea a precizat că Herman von Hebel a fost propus de partenerii de dezvoltare în calitate de membru al Comisiei Pre-Vetting, fapt pe care îl consideră ca o „filtrare” prin care a trecut acesta.

Ping-pong cu deputata Stamate. „El a fost omul în comisia asta care a frânat atât de mult lucrurile”

Anticorupție o citează în articolul original pe deputata PAS, Olesea Stamate: „În cazul lui Herman von Hebel nu au fost informații care să indice anumit probleme legate de reputație și integritate. Abia când el deja era în funcție, la comisie au parvenit informații despre anumite probleme legate de activitatea sa într-o comisie de prevetting în Albania, dar era deja târziu”.

Olesea Stamate a venit ulterior cu un comentariu, subliniind că nu a dat nicio declarație înainte de publicarea articolului și că acest citat i-ar fi fost atribuit în mod eronat.

„Unica reacție care am dat-o este cea ulterioară publicării investigației, unde m-am văzut citată, fără să fi oferit vreun comentariu. Adevărat, jurnaliștii au postat comentariul meu oferit post-factum, în textul investigației. Între timp însă, comentariul care mi-a fost atribuit eronat, fusese deja preluat de mai multe surse media”, a scris Stamate pe Facebook.

La cinci zile după aceasta, portalul Anticorupție a publicat o înregistrare audio, drept dovadă a faptului că deputata Olesea Stamate ar fi oferit un comentariu înainte de publicarea articolului. Pe înregistrare, se poate auzi cum deputata spune că a aflat ceva despre activitatea lui Herman von Hebel din Albania, unde nu i-ar fi fost prelungit contractul de expert. Totodată, deputata se plânge pe activitatea lui von Hebel, care ar fi frânat lucrurile.

„Noi cu dânsul am avut mari probleme. El a fost omul în comisia asta care a frânat atât de mult lucrurile (…) Noi tare nu am fost fericiți cu el, noi abia așteptăm să scăpăm de el. (…) Chiar ne-am fript cu Herman”, spune Olesea Stamate în înregistrarea făcută publică de Anticorupție.

Drept reacție, deputata a acuzat-o pe autoarea articolului, jurnalista Cornelia Cozonac, de faptul că „a fost prinsă, fără să vrea, într-un joc meschin al cuiva”. Ea a spus că discuția pe care a avut-o cu jurnalista ar fi fost una neoficială și că nu știa că va fi citată în articol. „În primul rând codul de etică al jurnalistului zice clar ca acesta este obligat să îți spună că te înregistrează sau ca te va cita – acest lucru nu a fost. Mai mult decât atît – pe finalul discuției noastre (pe care evident ea nu a facut-o publică) – ea spune expres că în cazul în care va vrea sa mă citeze în material – mă va întreba și îmi va arăta textul – ceea ce iar a fost încălcat. Ceea ce trădează vădit interesul ascuns în scrierea acestei „investigații” – și anume atacul asupra procesului de pre-vetting, și pe undeva – asupra mea personal”, susține Olesea Stamate.

Totodată, aceasta a lăudat, în mesajul său de pe facebook activitatea Comisiei Pre-Vetting.

„Faptul că noi, politicienii, nu suntem tocmai fericiți de viteza cu care se mișcă procesul, nu este un secret. (…) Iar faptul că, indiferent de dorința politicului de a mișca lucrurile mai repede – comisia a acționat așa cum considera corect și necesar – este o demonstrație în plus a faptului că comisia a acționat independent, respectând nivelul de calitate, pe alocuri în defavoarea vitezei”, se arată în comentariul Olesei Stamate publicat pe facebook.

Se cere demisie președintelui Comisiei Pre-Vetting, la final de mandat

Ca urmare a acestui scandal, unii politicieni și judecători solicită demisia președintelui Comisiei Pre-Vetting. Blocul format din Platforma DA, Liga Orașelor și Comunelor, Partidul Schimbării și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare a depus o sesizare prin care cere retragerea din funcție a lui Herman von Hebel.

Liderii formațiunilor au depus un demers la Comisia Pre – Vetting, argumentând că asupra lui Herman von Hebel „planează dovezi clare de lipsă de integritate și reputație ireproșabilă pentru a ocupa această funcție”.

Și liderul PLDM; fostul premier Vlad Filat, condamnat în dosarul fraudei bancare și judecat într-un alt dosar penal, a cerut demisia lui Herman von Hebel.

De asemenea, judecătoarea Marina Rusu a cerut demisia lui von Hebel și a altei membre a Comisiei Pre-Vetting, Tatiana Răducanu. Judecătoarea Rusu nu a trecut evaluarea Pre-Vettig, dar Curtea Supremă de Justiție i-a dat dreptate și în prezent aceasta este re-evaluată de Comisie.

Controverse și critici la adresa Comisiei Pre-Vetting

Comisia Pre-Vetting și-a început activitatea în aprilie 2022. Cei șase membri ai comisiei au evaluat integritatea candidaților la funcțiile de membri în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior al Procurorilor.

Unele dintre deciziile acestei comisii au fost criticate, inclusiv pentru faptul că ar fi examinat în mod diferit cazuri similare și că ar fi fost mai dură cu unii candidați și mai îngăduitoare cu alții. De asemenea mai multe decizii au fost anulate de CSJ și trimise la re-examinare.

Un alt scandal ține de juristul Iulian Muntean, care a trecut de evaluarea Comisie Pre-Vetting și a ajuns în Consiliul Superior al Magistraturii, deși este vizat într-un dosar penal. Comisia a declarat atunci că „pe tot parcursul procesului de evaluare, Comisia nu a fost informată despre investigații sau proceduri penale în care ar fi fost vizat Iulian Muntean”. Ulterior, acesta și-a dat demisia din cadrul CSM.