CC a decis: limba de comunicare interetnică poate fi oricare, important este actul înțelegerii

Curtea Constituțională (CC) a admis parțial sesizarea deputaților liberali. Curtea a constatat că Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti este învechită și nu corespunde realității actuale. Astfel, „națiunile statelor succesoare ale URSS pot utiliza ca limbă de comunicare orice limbă doresc, important fiind actul înțelegerii”. Totodată, Curtea a subliniat importanța respectării de către R. Moldova a prevederilor convențiilor internaționale privind protecția minorităților naționale. Astfel, sesizarea privind Legea cu referire la modul de publicare și intrare în vigoare a actelor oficiale a fost declarată inadmisibilă. Curtea a constatat că odată ce o minoritate a câștigat un drept anumit în cadrul unui stat, nu poți priva acea minoritate etnică de acest drept. În acest fel, odată ce statul i-a garantat minorității ruse traducerea legislației în limba rusă, convențiile internaționale interzic retragerea acestui drept. 

Curtea Constituțională a analizat astăzi, 4 iunie, sesizarea a șapte deputați liberali prin care aceștia cer ca prevederile din legislația națională ce statuează că limba rusă este limbă de comunicare interetnică să fie declarate neconstituționale. Potrivit autorilor sesizării, prevederile date ar fi afectat statutul limbii române de limbă oficială în R. Moldova. Totodată, ar fi discriminate celelalte minorități în afară de minoritatea rusă, pentru că limbile vorbite de acestea nu beneficiază de statutul de care are parte limba rusă.

Legile care au fost contestate:

1. Legea cu privirea la statutul limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM).
2. Legea privind modul de publicare și intrare în vigoare a actelor oficiale, Legea cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale și la statutul juridic al organizațiilor lor.
3. Alte două legi care prevăd faptul că nu pot fi supuse controlului de constituționalitate legile adoptate înaintea intrării în vigoare a Constituției din anul 1994: Codul jurisdicției constituționale și Legea cu privire la Curtea Constituțională.

Soluții propuse

1. Cu privire la Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSSM.

Decizia Curții: Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSSM este una desuetă, adică nu mai reflectă realitățile prezentului (n.r.: declararea desuitudinei unei legi de către Curte echivalează cu abrogarea ei). O altă parte din prevederile acestei legi sunt reflectate de legi mai noi, inclusiv Legea privind protecția minorităților.

Analizând titlul acestei legi, care conține sintagma „Republică Sovietică Socialistă Moldovenească”, Curtea a decis că înainte de a declara admisibil acest capăt de sesizare, pentru a stbili dacă e nevoie sau nu de a declara constituționalitatea, legea respectivă trebuie să fie studiată, pentru a stabili dacă această lege mai este sau nu în vigoare. Astfel, Curtea a notat că însăși denumirea Legii reflectă o realitate depășită (desuetă). Denumirea de „Republică Sovietică Socialistă Moldovenească” nu mai există din 23 mai 1991, când numele statului nostru s-a modificat în R. Moldova.

Curtea a observat că aceeași denumire a legii induce existența unui paternalism (n.r.: ți se impune cu forța un anumit lucru) în materie de utilizare a limbilor în general, incompatibil cu realitățile europene prezente în materie de drepturi fundamentale. De asemenea, Curtea a constatat, în preambulul Legii, o altă dovadă a caracterului desuet al acesteia: obligativitatea utilizării limbii ruse ca limbă de comunicare între națiunile din Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice s-a destrămat pe 26 decembrie 1991. De altfel, dacă ar fi acceptată vigoarea legii în discuție, această obligație ar constitui o altă impunere a unei concepții de o manieră paternalistă, atipică pentru perioada contemporană. Națiunile statelor succesoare ale Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice pot utiliza ca limbă de comunicare orice limbă doresc, important fiind actul înțelegerii. Astfel, nu este nevoie de nicio lege care să-ți impună ce limbă vrei să vorbești.

2. Grupul de legi cu privire la respectarea drepturilor minorităților, în special a minorității ruse, inclusiv legea care stabilește obligativitatea traducerii tuturor actelor normative în limba rusă.

Decizia Curții: Curtea a declarat inadmisibile aceste capete ale sesizării. Curtea a subliniat importanța respectării de către statul R. Moldova a prevederilor convențiilor internaționale privind protecția minorităților naționale. Astfel, odată ce o minoritate a câștigat un drept anumit în cadrul unui stat,  nu poți priva acea minoritate etnică de acest drept. În acest fel, odată ce statul i-a garantat minorității ruse traducerea legislației, convențiile internaționale interzic retragerea acestui drept.

Curtea a subliniat că Declarația de Independență a R. Moldova a anunțat aderarea la Carta de la Paris pentru o nouă Europă. Prin urmare, salvgardarea drepturilor lingvistice ale minorităților naționale din R. Moldova face parte din identitatea sa constituțională, concluzie care rezultă din considerentele HCC nr. 36 din 5 decembrie 2013, parag. 86.

Curtea a accentuat faptul că aceleași convenții internaționale prevăd importanța discutării problemelor din această sferă inițial în forul legislativ al unui stat. Astfel, dacă un oponent parlamentar este nemulțumit de o anumită politică statală în privința minorităților, nu poate să o conteste imediat la Curtea Constituțională, decât după ce subiectul este dezbătut în cadrul forului legislativ.

Din dispozițiile legale contestate în acest sens, Curtea nu a dedus cum ar fi afectat caracterul oficial al limbii române în Republica Moldova. Curtea a menționat că dacă ar accepta această critică a autorilor sesizării, ar comite o eroare logică formală. Concluzia încălcării articolului 13 din Constituție prin utilizarea adiacentă a limbii ruse în anumite sfere sociale nu decurge din premisa că limba română este limba oficială a statului Republica Moldova. Prin urmare, Curtea a reținut că, atât timp cât există condiția prioritară a publicării actelor normative, a desfășurării procesului de învățământ, a comunicării de informații oficiale sau de importanță națională, a afișării denumirilor instituțiilor și a localurilor publice în limba română, articolul 13 din Constituție nu devine incident.

3. Curtea a analizat prevederile legale care exceptează de la controlul constituționalității actele normative adoptate înainte de intrarea în vigoare a Constituției. 

Decizia Curții: Curtea își poate exercita misiunea de verificare a constituționalității legilor adoptate anterior intrării în vigoare a Constituţiei din 29 iulie 1994. 

Curtea Constituțională a R. Moldova (CC) a examinat astăzi, 4 iunie, sesizarea depusă de șapte deputați liberali prin care aceștia cer ca prevederile din legislația națională ce statuează că limba rusă este limbă de comunicare interetnică să fie declarate neconstituționale. Înainte de ședința CC, în fața instituției a avut loc o acțiune de protest, organizată de membri și simpatizanți ai Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM). Participanții la acțiune s-au pronunțat împotriva retragerii statutului special al limbii ruse pe teritoriul R. Moldova și au scandat „Da, limbii ruse!”.

Foto: privesc.eu

 


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *