Când ar putea fi creată Judecătoria Anticorupție. Detalii de la o deputată din majoritatea parlamentară
Proiectul de lege privind instituirea sistemului judecătoresc specializat pe cazuri de corupție revine pe agenda legislativului. După ce a stat blocat, din motive neclare, un an în legislativ, proiectul de lege urmează a fi supus unor consultări publice, înainte de a fi votat în Parlament în lectură finală. Dacă proiectul de lege va fi adoptat de Legislativ, deputata PAS Veronica Roșca consideră că un termen de 6 – 9 luni ar fi unul realizabil pentru constituirea Judecătoriei Anticorupție.
Proiectul de lege privind instituirea sistemului judecătoresc specializat pe cazuri de corupție a fost înaintat de președinta Maia Sandu în martie 2023 în plenul Parlamentului și votat în primă lectură de deputați în noiembrie 2023.
După convocarea Consiliului Suprem de Securitate (CSS), președinta Maia Sandu a declarat în cadrul unui briefing de presă luni, 11 noiembrie, că Parlamentul urmează să aibă „în acea săptămână” consultări publice pe marginea legii privind instituirea sistemului judecătoresc specializat pe cazuri de corupție, „așa încât să avem procese clare, transparente și mai ales eficiente” , iar instituția trebuie creată „în regim de urgență”.
Contactată de Ziarul de Gardă, deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Veronica Roșca, președinta Comisiei Juridice Numiri și Imunități, menționează că organizarea unei noi runde de consultări publice pe marginea legii privind înființarea unei Curți Anticorupție este necesară.
„Noi am avansat, ce ține de amendament, am recepționat de la toate autoritățile punctele de vedere și ne-am străduit să găsim un punct comun pentru toți, dar vor fi invitați ca să se mai expună. Noi am desfășurat deja consultări publice și apoi au fost recepționate toate punctele de vedere și avize, apoi a fost invitat un grup de lucru, s-a lucrat, s-a avansat. Dar înainte de a-l da în lectura a doua, găsim judicios de a mai desfășura o rundă de consultări publice”, a precizat deputata PAS.
Cu toate că legea nu se regăsește în ordinea de zi a ședințelor Parlamentului din 21 – 28 noiembrie, aceasta va fi inclusă în „termeni proximi”, potrivit deputatei PAS.
Întrebată de ZdG când ar putea fi creată Judecătoria Anticorupție, în cazul în care legea privind instituirea sistemului judecătoresc specializat pe cazuri de corupție va fi adoptată în Parlament, Veronica Roșca consideră că „6 sau 9 luni” ar fi un termen realizabil, în dependență de procesele interne ale autorității vizate în implementarea proiectului.
„E dependentă de procesele interne la autoritatea care va avea sarcina să implimenteze. Să mă aventurez să vă zic în 6-9 luni, e un termen, eu cred, realizabil, dar pe acest lucru, la consultările publice, o să se expună autoritățile care trebuie să implimenteze și atunci o să fie un rezon mai clar”, a precizat Veronica Roșca.
Proiectul de lege privind instituirea sistemului judecătoresc specializat pe cazuri de corupție a fost propus Parlamentului de către președinta Maia Sandu pe 17 martie 2023 și votat în prima lectură în luna noiembrie 2023.
Potrivit proiectului de lege votat în primă lectură de Legislativ, din sistemul Judecătoresc Anticorupție vor face parte Judecătoria Anticorupție, formată din 15 judecători, Colegiul anticorupție al Curții de Apel Chișinău, format din 6 judecători și Curtea Supremă de Justiție. Judecătorii vor fi selectați printr-un concurs de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Contactat de Ziarul de Gardă pentru a evalua necesitatea creării unei Curți Anticorupție în R. Moldova, expertul în justiție al WatchDog, Alexandru Bot, a declarat că „deși lupta împotriva corupției trebuie să rămână o prioritate pentru R. Moldova, crearea unei instanțe anticorupție ar trebui să fie abordată cu o mai mare atenție”, iar inițiativa actuală nu a fost dezbătută îndeajuns cu experții din domeniul juridic.
„Crearea unei instanțe anticorupție în R. Moldova este o inițiativă care, pe de o parte, poate părea necesară pentru a combate corupția endemică din țară, însă, pe de altă parte, se ridică întrebări legate de modul în care această propunere a fost formulată și implimentată. Deși scopul declarat este eficientizarea luptei împotriva corupției, această inițiativă este, în mare parte, una politică, care nu a fost suficient discutată și dezbătută cu profesioniștii din domeniul justiției”, susține expertul WhatchDog.
Acesta a menționat că instituirea sistemului judecătoresc specializat pe cazuri de corupție ar putea duce la „fragmentarea sistemului judiciar și la crearea unor structuri separate, care ar putea fi vulnerabile la presiuni politice”, iar abordarea subiectului ar necesita o „mai mare atenție, implicând o consultare reală cu profesioniștii din domeniu și evaluarea atentă a impactului pe termen lung asupra întregului sistem judiciar”.
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a realizat în 2020 un studiu despre „evaluarea oportunității creării în R. Moldova a unei judecătorii specializate anticorupție”. Studiul a identificat exemple ale țărilor din Europa care au înființat instanțe specializate pe cazuri de corupție. Doar două țări din Europa dintre cele menționate de CRJM în raport, au strict tribunale specializate pe combaterea corupției – Ucraina și Albania – în timp ce altele patru, Croația, Serbia, Bulgaria și Slovacia au instanțe specializate mixte, pe cazuri de corupție și combaterea criminalității organizate.
Studiul arată că în unele țări, instanțele specializate au jucat un rol pozitiv, cum este cazul Croației. Cu patru instanțe specializate înființate în patru regiuni din țară, sistemul de justiție a reușit să aducă în fața instanței funcționari de nivel înalt. În alte țări, cum ar fi Bulgaria, potrivit studiului, înființarea instanțelor specializate a creat premise pentru politizarea sistemului de instanțe. „În esență, instanțele specializate rivalizează cu instanțele cu jurisdicție generală, constituind astfel un sistem de instanțe paralele care au devenit un loc pentru hărțuirea adversarilor inconvenienți guvernărilor”, se arată în studiul CRJM.
