„Simțim cum se apropie linia frontului”. Reportaj din Bahmut, regiunea Donețk
După ocuparea orașului Lisichansk, situația pe direcția Bahmut s-a înrăutățit simțitor. Orașul este bombardat în fiecare zi, mor oameni, infrastructura și zonele rezidențiale sunt distruse. Locuitorii care sperau că lucrurile se vor rezolva fug din oraș, abandonând totul, dar în speranța de a se întoarce foarte repede acasă, în Ucraina. Despre viața plină de suspans și frică într-un oraș care cu zi ce trece se apropie tot mai mult de linia frontului într-un raport al Victoriri Roshchina pentru Novosti Donbassa.
Și-a îngropat fiul
Katerina din Bahmut își ia rămas bun de la fiul ei Valery, care a decedat în timpul atacului aerian asupra orașului, iulie 2022. Foto: Victoria Roshchina / Novosti Donbassa
„Feciorașul meu, încă ieri erai în viață…”, – îngână Katerina din Bahmut, stând lângă sicriu. Fiul ei, Valery, în vârstă de 54 de ani, a murit după bombardarea nocturnă a orașului.
„Trăia singur, nu a plecat pentru că a crezut că totul se va rezolva”, spune femeia. „Doamne, de ce au venit toate acestea peste noi?”
Alt fiu al Katerinei încearcă s-o calmeze. „Acum ești unicul care mi-ai mai rămas”, spune ea printre lacrimi cu o voce tremurândă. Corpul neînsuflețit a fost acoperit cu o pânză albă și dus la mașina pompelor funebre, apoi la cimitir.
„Noaptea n-am fost acasă, altfel aș fi fost deja pe lumea cealaltă”, îmi spune vecinul decedatului, care merge și el la înmormântare.
Trecând mai departe, simt un miros de ars. Ardea o casă din apropiere, care s-a aprins în urma bombardamentelor. Până dimineața salvatorii au stins focul. Proprietarii casei au supraviețuit și au fost trimiși la spital.
O casă din Bahmut distrusă de bombardamente, iulie 2022. Foto: Victoria Roshchina / Novosti Donbassa
„Ne-am culcat cu copiii la zece seara. Apoi au început să tragă”, spune Natalia, locuitoare din zona lovită de bombardamente.
O casă din Bahmut distrusă de bombardamente, iulie 2022. Foto: Victoria Roshchina / Novosti Donbassa
„Casa puțin tremura, ca întotdeauna, dar puteam dormi. Dar aproximativ într-o jumătate de oră au început să ne bombardeze foarte tare cu Grad. Ferestrele toate s-au spart, copiii tremură”, spune femeia.
În timpul conversației noastre, fiul ei Leonid începe să arate spre ferestrele sparte, spunând: „Tanc, buu-buu-buu”. Natalia spune că încearcă să transforme toate ororile războiului în jocuri, pentru a-i ajuta pe copii să le îndure mai ușor. „Cea mai mare fiică înțelege, dar celui mic îi spun că acesta este un fel de joc — război. Ei au diferite jucării — soldăței, tancuri”.
Femeia mă conduce pe străzi și îmi arată alte distrugeri. În acest moment, copiii ei strâng fragmente de proiectile ca să le văd și eu.
„Au deja o întreagă colecție”, spune Natalia, iar fiica ei Rita adaugă: „Imaginați-vă că voi face un proiectil întreg din aceste fragmente și-l voi trimite înapoi, astfel încât să știe cum să tragă asupra noastră!”
O casă din Bahmut distrusă de bombardamente, iulie 2022. Foto: Victoria Roshchina / Novosti Donbassa
În ciuda bombardamentelor permanente, Natalia nu intenționează să părăsească Bahmutul, spune ea, din cauza bunicii țintuite la pat. „Și cui trebuim noi? Casa ta, este casa ta”, rezumă femeia.
„Totul au distrus”
„O casă ne-a fost distrusă, ne-am mutat aici și… din nou un obuz”, îmi spune proprietarul unei case distruse din Bahmut.
„Am auzit primele bubuituri și am mers imediat în subsolul vecinului, pentru că nu avem al nostru”, îmi spune una dintre locuitoarele din Bahmut. „Și ne-am gândit că nu vom mai ieși din acel subsol”.
Poliția spune că la moment situația în Bahmut este foarte nestabilă.
„Lovesc cu mai multe lansatoare de rachete, recent au tras cu obuze incendiare în cartier.5 case s-au aprins, dar focul s-a răspândit și avem informații despre 7 clădiri grav avariate”, spune Pavel Dyachenko, purtătorul de cuvânt al Poliției din Bahmut.
Poliția înregistrează toate distrugerile și morții, intentează dosare penale în temeiul art. 438 din Codul Penal al Ucrainei „încălcarea regulilor și obiceiurilor de purtare a războiului”.
O casă din Bahmut distrusă de bombardamente, iulie 2022. Foto: Victoria Roshchina / Novosti Donbassa
Alexandra Konstantinovna locuiește singură în sectorul privat al orașului. „Am fost plecată o anumită perioadă de timp, dar m-am întors. Și au început așa să bombardeze … Dar nervii nu mă mai țin, permanent sunt speriată”, spune femeia.
„Au bombardat tot ce se putea… Niciodată nu m-am gândit că Rusia va ataca Ucraina. Ei bine, suntem frați, surori … Rusia Kieveană … La ce bun toate acestea? Nimeni nu are nevoie de așa ceva …”, – spune Alexandra, și adaugă: „Acum nu mă pot baza pe nimeni, în afară de vecinii mei”.
Locuitorii orașului încearcă să rămână împreună și să ajute persoanele în vârstă, să evacueze gunoiul, să aducă ajutor umanitar, să comande medicamente și alimente.
Anton își amintește cum și-a salvat vecinii după ultimul atac. „Inițial, la capătul străzii se auzeau bubuituri. Tocmai am fugit acolo deoarece au nimerit în casa vecină. M-am dus imediat deoarece acolo locuia o familie tânără cu copii mici și o bunică”, își amintește Anton.
„Ne-am grăbit întâi să luăm copiii și apoi am început să scoatem victimele”. Potrivit bărbatului, situația din oraș a devenit mai tensionată: „S-a agravat. Dacă mai înainte exploziile se auzit undeva la marginea orașului, acum ajung deja aici”.
Salvatorii de asemenea atenționează că pericolul este aproape.
„Acum este periculos să rămâi în Bahmut din cauza faptului că linia frontului este foarte aproape, se duc lupte active”, a spus salvatorul local Artur Spitsyn. El a adăugat că angajații Serviciului de urgență lucrează intens pe teritoriul raionului și al regiunii.
Artur Spitsyn, angajat al Serviciului de urgență din Bahmut, iulie 2022. Foto: Victoria Roshchina / Novosti Donbassa
„Eliminăm consecințele incendiilor, avariilor, evacuăm populația din locurile ostilităților, oferim primul ajutor, încercăm să oferim oamenilor pachete alimentare și să-i asigurăm cu apă”, spune salvatorul.
În ciuda situației tensionate, Centrul umanitar din oraș continuă să lucreze, oferă asistență în fiecare zi.
„Rămânem aici pentru că oamenii au încă nevoie de ajutorul nostru”, spune șefa Centrului umanitar Irina Bulgakova. „Continuăm să lucrăm cu Consiliul local, cu СпівДією și Crucea Roșie. Împărțim oamenilor pâine, mâncare pentru copii”.
Voluntarii împart ajutoare umanitare și celor mai apropiate localități care suferă de bombardamente.
Departamentul de primire al Spitalului orășenesc continuă să lucreze. „Funcția noastră principală astăzi este de a oferi îngrijiri medicale acelor pacienți care solicită ajutor de la medicii de familie. Acordăm ajutor umanitar, medical, scutece, îngrijiri paliative și distribuim insulină”, spune Elena Molchanova, director adjunct al Spitalului din Bahmut.
Potrivit acesteia, există suficiente stocuri de medicamente acum, iar livrarea medicamentelor nu este încă efectuată. Medicul a relatat, de asemenea, că în ciuda condițiilor dificile de muncă, în condiții de atacuri permanente și evacuarea a peste 70% din personalul medical, un anumit număr de medici rămâne pe loc.
„Desigur, este înfricoșător. Și noi suntem oameni. Dar ascundem în liniște această teamă undeva adânc și continuăm munca”.
Doctorul spune că nu va părăsi orașul nici în caz de ocupație. „Sper că toate acestea se vor termina și Ucraina va fi Ucraina. Că forțele noastre armate ne vor putea proteja. Vom ajuta oamenii chiar și sub bombardamente, chiar și în ruine, pe străzi. Pentru asta am rămas”.
În plus, există și un spital militar în oraș, care oferă prim ajutor personalului militar din zonele din apropiere, dar și civililor. Mai mulți medici civili și militari lucrează acolo. Cel mai adesea, oamenii sunt aduși aici cu răni de la explozii.
„Sosiri, plecări… Suntem un oraș din prima linie”, spune Serghei Yemelyanov, anestezist civil. „Din 12 angajați, au rămas 2. Când există un aflux masiv de oameni, este foarte dificil fizic și moral. Dar ajută medicii militari”. De asemenea, medicul nu exclude că, dacă situația se va înrăutăți, va părăsi orașul. „Dacă va există riscul ocupației, voi pleca, nu voi sta în ocupație. Dacă mă bombardează în așa fel încât să-mi cadă pe cap, voi pleca și eu, pentru că familia mea are nevoie de mine viu”.
Medicii militari spun că, în caz de agravare a situației în Bahmut, se vor muta într-un alt loc, dar nu vor înceta să lucreze.
„Suntem gata să lucrăm atât cât este nevoie. Iar termenii… totul depinde de situația operațională de pe câmpul de luptă”, spune un medic militar.
Evadare în necunoscut
După ultimul bombardament intens al Bahmutului, unii locuitori din zonele afectate au decis să se evacueze.
„A devenit înfricoșător. Nici capul nu mai poate suporta …”, spune Lina Vladimirovna, o locuitoare din Bahmut. „M-am născut aici, am 81 de ani și acum trebuie să plec…”. Dar femeia susține că intenționează să se întoarcă cât de curând. „Am lăsat totul aici…”, spune Lina Vladimirovna. „Mă întorc oricum. Târâș, dar mă întorc curând. Așa și m-am înțeles cu fiul meu, că totul este temporar”.
Vladimir și soția sa pleacă din cauza locuinței deteriorate. „Când apartamentul nostru de lângă stadion a fost foarte grav bombardat, am început reparațiile. Da, acum în apartament este la fel de rău ca-n stradă. De aceea plecăm”, spune bărbatul. „Un obuz mare a căzut lângă casa noastră. Nu am dormit toată noaptea, soțul meu are diabet, i s-a făcut rău. De aceea plecăm”, spune Silvia, o altă locuitoare.
Natasha s-a mutat din Zaitsevo. A ajuns la Bahmut acum câteva zile și pleacă mai departe, în străinătate, la prietenii ei.
„Aici mai este, cum este, dar în Zaitsevo… Acolo nu mai există nici oameni, nici case. Am dăruit mașina, ferma, vacile, am dat totul pe degeaba”, spune femeia.
„Am stat până în ultimul moment, până când am fost bombardați. Nu voiam să părăsim ferma. Și totuși ne gândeam că se va rezolva situația, că fi mai bine. Nu am fost răniți pentru că am reușit să fugim sau să ne ascundem în beci. Femeia de alături a fost îngropată, bărbatul a fost îngropat”, spune femeia.
Linia frontului este aproape
Situația din Bahmut rămâne tensionată, orașul este bombardat în fiecare zi. Serviciile comunale funcționează în regim de alertă.
„În fiecare zi echipele de la DTEK și Vodokanal elimină avariile din rețele cauzate de bombardamente”, spune viceprimarul Alexander Marchenko.
„În prezent în raion și regiune nu există alimentare cu gaze, jumătate din oraș are apă. A doua jumătate a orașului este asigurată de întreprinderea „Вода Донбасса”, la care se efectuează lucrări de înlăturare a consecințelor bombardamentelor. Cred că în zilele următoare problema va fi rezolvată”.
Potrivit oficialului, compania de panificație nu funcționează, deoarece nu există gaz. De asemenea, și-a suspendat activitatea transportul public, deoarece compania care furnizează servicii de trei ori a nimerit sub foc. Consiliul municipal oferă celor care și-au pierdut locuințele posibilitatea de a locui în cămine, iar de restaurare se va ocupa mai târziu.
„Întocmim cu poliția procese verbale de daune materiale, recepționăm cererile și asta este tot ce facem pentru moment”. Potrivit Consiliului local, aproximativ 40 la sută din populația care a fost înainte de 24 februarie, rămâne în oraș. „Situația se înrăutățește pe zi ce trece, în fiecare zi au loc raiduri aeriene în raion. Prin urmare, trebuie să fim pregătiți și să nu neglijăm alarmele”, spune Marcenko.
„Simțim în fiecare zi că frontul este tot mai aproape și aceste atacuri aeriene sunt o dovadă a acestui lucru”, adaugă viceprimarul.
Militarii ucraineni spun că, în ciuda agravării situației, nu intră în panică, deoarece sunt suficient de motivați: „Să ajute să expulzeze moscalii din țară cât mai curând posibil!”.
GALERIE FOTO:
