Patriarhul Kirill ar urma să fie inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Reacția Bisericii Ortodoxe Ruse
Comisia Europeană (CE) a propus înghețarea activelor patriarhului Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, a declarat miercuri, 4 mai, un diplomat european pentru Reuters. Patriarhul a fost adăugat pe o „listă neagră” care include deja sute de ofițeri militari și oameni de afaceri apropiați Kremlinului, pe care UE îi acuză că susțin războiul din Ucraina.
Biserica Ortodoxă Rusă a venit cu o reacție cu privire la posibilele sancțiuni împotriva patriarhului Kirill. Șeful Departamentului sinodal al Patriarhiei Moscovei pentru relațiile cu societatea și mass-media, Vladimir Legoida, a declarat că posibila includere a Patriarhului Kirill al Moscovei și al întregii Rusii pe lista de sancțiuni a UE ar fi o hotărâre „lipsită de logică” și că „biserica nu poate fi speriată de faptul că este pusă pe vreo listă”, scrie TASS, agenție de presă afiliată Kremlinului.
„Cu cât sancțiunile devin mai nediscriminatorii, cu cât pierd contactul cu bunul simț, cu atât mai îndepărtată este realizarea păcii pentru care Biserica Ortodoxă Rusă se roagă cu binecuvântarea patriarhului la fiecare liturghie, confirmându-și cuvintele prin ajutorarea tuturor celor afectați de conflictul ucrainean (… ). Trebuie să nu cunoști deloc istoria bisericii noastre pentru a-i intimida clerul și credincioșii punând-o pe orice listă”, a declarat Legoida.
Potrivit Reuters, sancțiunile, care ar implica înghețarea activelor și o interdicție de călătorie impusă patriarhului Kirill, au nevoie de sprijinul statelor UE pentru a fi adoptată.
Diplomații UE urmează să se întâlnească în această săptămână pentru a discuta sancțiunile, care fac parte dintr-un pachet mai amplu propus de Comisia Europeană la începutul zilei de miercuri, care include un embargo petrolier și restricții asupra băncilor rusești.
O primă reuniune a emisarilor UE de miercuri s-a încheiat fără un acord, în principal din cauza criticilor unor țări cu privire la interdicția asupra petrolului și la alte măsuri legate de petrol, cum ar fi interzicerea serviciilor de transport maritim din UE pentru petrolul rusessc.
Anterior, Biserica Ortodoxă Rusă l-a „certat” pe Papa Francisc după ce acesta l-a îndemnat pe patriarh să nu devină „băiatul de altar” al Kremlinului, spunând Vaticanului că astfel de remarci ar afecta dialogul dintre biserici.
Patriarhul Kirill, în vârstă de 75 de ani, un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, vede războiul provocat de Rusia în Ucraina ca pe un bastion împotriva unui Occident pe care îl consideră decadent, în special în ceea ce privește acceptarea homosexualității.
În Rusia, aproximativ 300 de preoți ortodocși au semnat o scrisoare în care condamnă „ordinele criminale” executate în Ucraina.
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat începerea unei „operațiuni militare speciale” în Ucraina, în primele ore ale zilei de 24 februarie. Acțiunile Rusiei au fost condamnate ferm de SUA, membrii NATO și Uniunea Europeană, precum și de multe alte țări care au impus ulterior sancțiuni împotriva Federației Ruse, inclusiv împotriva oligarhilor ruși și persoanelor apropiate lui Putin.
