DW Se schimbă ritmul politicii externe a României? Ce vrea Luca Niculescu
Fost jurnalist și diplomat de carieră, Luca Niculescu, 55 de ani, a promis în discursul său din Parlament „o schimbare de ritm” la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), după ce a constatat că în perioada predecesorilor săi România „și-a păstrat reflexele unei țări candidate” la UE și NATO.
S-ar subînțelege că Bucureștiul va prinde glas, va avea propuneri în propriul avantaj și va avea mai multă încredere să-și negocieze interesele. Cum va schimba paradigma de țară ascultătoare, care votează în general cu majoritatea, oricare ar fi ea? Încă nu știm, scrie Deutsche Welle (DW). Fostul ambasador la Paris are probabil un set de propuneri pe care le va discuta chiar la Ministerul de Externe cu foștii săi colegi și mai ales cu noul șef al diplomației române, Dan Neculăescu.
Noul ministru de Externe vine din fotoliul de reprezentant permanent al României la NATO, are 51 de ani, lucrează de aproape 25 de ani ca diplomat, a terminat Științe Politice la Universitatea București și Drept la facultatea privată Nicolae Titulescu, iar surse din zona politică citate de News.ro afirmă că tatăl său ar fi Sache Neculăescu, fost președinte PSD Dâmbovița și un apropiat al fostului premier Adrian Năstase, care s-a aflat în fruntea țării între 2000 și 2004.
Programul de politică externă
Prioritățile de politică externă ierarhizate de noul premier cuprind:
1) negocieri mai eficiente în interiorul Uniunii Europene: inventarierea dosarelor pe domenii făcute în următoarele 30 de zile și instituirea registrului unic al angajamentelor față de UE, cu responsabilăți și termene;
2) susținerea continuării sancțiunilor față de Rusia;
3) România mizează pe un rol activ al UE în domeniul securității și apărării, complementar cu cel al NATO;
4) finalizarea aderării la OCDE, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, așa-numitul „club al statelor bogate”;
5) România să participe la construcția NATO 3.0, să-și respecte angajamentele, inclusiv prin creșterea la 5% din PIB a cheltuielilor de apărare;
6) construirea unui hub aliat pe Flancul Estic, o idee neclară deocamdată;
7) România vrea să facă din Marea Neagră„un proiect de politică externă și securitate” prin avansarea în NATO și UE a unor inițiative pentru „dezvoltarea cooperării cu Bulgaria, Turcia și ceilalți aliați”;
8) pentru 2027, România își propune să prezinte UE un portofoliu integrat de proiecte pentru Portul Constanța, Dunăre, transport, energie, cabluri, infrastructură digitală și cu dublă utilizare, cu legături spre Republica Moldova, Ucraina, Caucazul de Sud și Asia Centrală;
9) aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA pe toate dimensiunile, păstrând rolul esențial al SUA în securitatea României;
10) Republica Moldova rămâne importantă, iar în primul semestru din 2027, guvernul va avea pe hârtie un portofoliu comun de interconectări și investiții în energie, transport, digitalizare, administrație, educație și dezvoltare locală și vor fi mobilizați experți români pentru negocierile de aderare și administrația publică. Programul guvernului subliniază că România este „principalul susținător al parcursului european al Republicii Moldova”;
11) România continuă să fie alături de Ucraina în războiul cu Rusia, dar în ce privește aderarea europeană, Bucureștiul susține parcursul european al Ucrainei „pe baza meritelor proprii” ale statului vecin.
Va ajunge România din nou pe orbita Washingtonului?
Politica externă a țării nu se schimbă și nu e limpede, pe moment, dacă înclinația președintelui Nicușor Dan pentru mișcarea MAGA (Make America Great Again) se calibrează cu predilecția proeuropeană a premierului. Potrivit unor surse din cercurile politice, noul ministru de Externe ar fi un admirator al politicilor Washingtonului, așa cum se prezintă astăzi, ceea ce înseamnă că relația Cotroceni – MAE ar rămâne aceeași.
Fosta șefă a diplomației române, Oana Țoiu, deși nu a ieșit din cuvântul președintelui, nu a reușit să-i organizeze lui Nicușor Dan o vizită în Statele Unite, cu toate că președintele român și-a manifestat simpatia față de Donald Trump de mai multe ori. Într-o emisiune la Național TV, Țoiu a explicat că România nu a avut destule „livrabile” pentru a intra în grațiile Washingtonului. Diplomat de carieră, Dan Neculăescu poate va știi mai bine pe ce pârghii să apese pentru a readuce România pe orbita Statelor Unite în contextul în care una dintre urgențele de Apărare ale țării, așa cum au fost definite la Cotroceni și la Ministerul Apărării, este creșterea numărului de militari americani în Baza Militară de la Mihail Kogălniceanu. În paralel, PSD, care controlează din punct de vedere politic guvernul, a lăsat să se înțeleagă că ar vrea să schimbe o parte din contractele făcute prin SAFE, mizând în același timp pe aceeași politică pro-Trump.