Coronavirus în Armenia: de ce țara n-a reușit să facă față pandemiei

De ce Armenia, cu dimensiunea sa geografică modestă și cu doar două frontiere deschise – cu Georgia și Iran, chiar înainte de pandemie s-a dovedit a fi lider în regiune în ceea ce privește numărul de infectaţi pe cap de locuitor?

Cifrele din Armenia sunt atent monitorizate și nu doar doctorii și experții, ci și cetățenii de rând încearcă să identifice cel puțin unele tendințe pozitive.

În fiecare zi, la ora 11:00, când Ministerul Sănătății actualizează datele privind persoanele bolnave și recuperate, oamenii se preocupă de calcule – compară noile cifre cu cele din zilele anterioare. Calculele rămân în continuare dezamăgitoare.

În total, zilnic în ţară sunt efectuate aproximativ două mii de teste, 25-33 la sută dintre ele fiind pozitive.

Această situație rămâne neschimbată de câteva săptămâni. Prin urmare, se impun două concluzii.

Prima – autoritățile au reușit să prevină răspândirea virusului, iar dinamica creșterii s-a stabilizat. A doua – nu se reuşeşte să fie întreprins încă un pas în depășirea crizei epidemiologice din Armenia.

Încercarea de a analiza situația – asta a fost greșeala.

Modul în care se tratează în Armenia – în baza unor exemple concrete

Dacă cineva are simptome, mai întâi se adresează la policlinica de la locul de reședință. Medicul curant efectuează un șir de proceduri, apoi i se prescrie testul.

Mher Barseghyan a avut nevoie de opt zile pentru a face testul. Locuiește cu mama sa. Și primele simptome au apărut anume la ea – o durere de cap severă și slăbiciune. Apoi şi el a avut febră. La început, tânărul a crezut că are răceală:

„Am încercat să fac testul la virus cât de repede posibil. După cum s-a dovedit, nu este atât de simplu. Am sunat medicul de la policlinică. Între timp, starea mamei se agrava. Ea suporta mai greu boala. La policlinică mi s-a făcut o radiografie și mi-au prescris antibiotice. Mama nu a putut merge la policlinică, întrucât era foarte slăbită. Starea mea nu se îmbunătățea, aşa că medicul ne-a prescris să facem testul”.

Acesta s-a dovedit a fi pozitiv, iar familiei noastre i s-a impus un regim de autoizolare de două săptămâni.

După câteva zile, starea fiului și a mamei a început să se îmbunătățească, deși slăbiciunea și temperatura înaltă s-au menținut aproape o săptămână.

„Având în vedere volumul de muncă al sistemului de sănătate, am rămas mulțumit de atenția care ni s-a acordat și de tratament. Nu știu de ce au lungit-o atât de mult cu testele. Poate nu le aveau. Însă într-o astfel de situație, o persoană vrea să afle cât mai repede diagnosticul, pentru a lua anumite măsuri”.

La începutul lunii iunie, sistemul de sănătate din Armenia a atins capacitatea sa maximă de funcționare. A existat un caz în care un pacient a murit, întrucât n-a fost posibilă internarea sa la timp din cauza lipsei paturilor în spitale.

Cu toate acestea, autoritățile au reușit să reorganizeze mai multe instituții medicale pentru tratamentul pacienților cu coronavirus. În cazul în care nu va apărea un nou val de infectare, sistemul de sănătate armean deja nu va mai suferi niciun colaps.

De ce Armenia nu a reușit să elimine pericolul coronavirusului?

Printre factorii care ar fi trebuit să contribuie la evitarea răspândirii coronavirusului în Armenia, se vehiculează că s-ar număra cei legați de frontierele închise, încă din anii 90, cu Turcia și Azerbaidjan. Armenia şi-a închis frontiera cu Iranul pe 24 februarie, în legătură cu declanșarea epidemiei, iar pe 13 martie – cu Georgia.

Politologul Alexander Iskandaryan consideră că autoritățile prea târziu au introdus restricții și au instituit măsuri de carantină:

„La 1 martie, în Armenia a apărut primul caz confirmat de infecție. Acesta era un cetățean din Armenia care s-a întors din Iran, apoi au apărut persoane infectate revenite din Italia. Cu toate acestea, până la mijlocul lunii martie, nu au fost luate măsuri serioase pentru prevenirea epidemiei în Armenia.

Autoritățile prezentau rapoarte consolatoare, precum că nu există niciun motiv de panică şi situația era sub control. Cu câteva zile înainte de introducerea stării de urgență, autorităţile au declarat că nu există necesitatea sistării zborurilor din țările europene, inclusiv din Italia”.

Expertul consideră că autoritățile nu au introdus restricțiile din considerente politice.

Coronavirusul a afectat Armenia în plină campanie, înainte de referendumul privind schimbările constituționale. Acesta a fost inițiat de către partidele politice de la guvernare. Iar introducerea stării de urgență ar fi însemnat amânarea referendumului. În cele din urmă, a fost necesară instituirea stării de urgență, iar referendumul a fost anulat.

„Încă pe 11 martie, adică cu cinci zile înainte de decretarea stării de urgență, premierul Nikol Pashinyan călătorea prin țară, îndemnând cetățenii să voteze la începutul lunii aprilie pentru referendum. Cu un grad sporit de legitimitate, autoritățile și-ar fi putut permite acest tip de politică în speranța că problema va ocoli Armenia, limitându-se la închiderea frontierelor cu Iran și a traficului aerian cu China. În consecință, au fost întârziate măsurile de combatere a pandemiei. Ulterior, într-una dintre adresările sale, primul ministru a recunoscut greșeala guvernului său”.

Un alt factor care a împiedicat introducerea la timp a carantinei a fost îngrijorarea cu privire la prăbușirea economiei.

Reieșind din rezultatele anilor trecuți, guvernul Pashinyan preconiza și anul acesta o creștere economică sporită. La etapa inițială, n-a fost ușor să renunțăm la aceste planuri. Și abia mai târziu, treptat, am înțeles cât de grav este acest virus. Dar chiar și în aceste condiții, autoritățile nu-și puteau permite o blocare îndelungată. Măsurile dure de carantină au început pe 16 martie, iar de la începutul lunii mai a început relaxarea acestora.

Chiar şi acum prim-ministrul mai declară din când în când despre decizia sa promptă de a închide fabricile din nou și de a trimite economia într-o vacanță temporară, în realitate însă acest lucru va fi extrem de dificil. Datele din aprilie și mai denotă faptul că în acest an indicii economici vor fi negativi. Guvernul declară deschis că revenirea la restricții constituie alternativa cea mai indezirabilă.

Guvernul dă vina pe oameni

Unele restricții continuă să fie aplicate în Armenia. Deja după ridicarea carantinei în țară, a fost instituită o cerință strictă de a purta mască atât în ​​spațiile deschise, cât și în cele închise. Dacă există un pasager în mașină, în afară de șofer, ambii sunt obligați să poarte măști. Fără mască se permite doar practicarea sportului. Recent, persoanelor cu afecțiuni medicale specifice li s-a permis să nu poarte măști. Aceştia nu vor fi amendați, dacă au un certificat de la un medic care confirmă problema lor de sănătate.

Continuă să se aplice restricția privind adunările și evenimentele publice. Străzile Erevanului sunt patrulate de polițiști, iar pe rețelele de socializare pot fi urmărite videoclipuri în care sunt aduși la poliție cei care încalcă regulile.

Autoritățile sunt nemulțumite de modul în care cetățenii respectă măsurile de securitate și consideră că principalul motiv pentru răspândirea virusului este legat anume de acest lucru. Potrivit premierului, zilnic trei mii de oameni sunt amendați pentru faptul că nu poartă măști.

„Scopul nostru nu este de a amenda pe cineva. Dimpotrivă, aplicând amenzi, vrem să-i îndemnăm pe cetățeni să poarte măști, mai ales că eficacitatea lor este un fapt deja dovedit la nivel internațional”, a declarat Nikol Pashinyan

Pe cine blamează populația?

Deși coronavirusul continuă să se răspândească în Armenia, iar numărul celor ale căror vieți nu au putut fi salvate se apropie deja de o mie, oamenii nu dau vina pe autorități pentru acest lucru.

Un sondaj JAMnews realizat pe străzile Erevanului a arătat că oamenii consideră că principalul motiv pentru răspândirea virusului este refuzul unora dintre locuitorii țării de a respecta măsurile de securitate.

Iată ce spuneau oamenii:

„Guvernul luptă în mod satisfăcător împotriva virusului. Noi trebuie să fim acolo și să ajutăm, nu doar să criticăm. Iar în ceea ce priveşte comportamentul oamenilor, eu îl evaluez drept unul prost. Pentru că, dacă vom respecta cu toții regulile stabilite, situația se va îmbunătăți”.

„Consider că dacă amenzile ar fi mai mari, mai multe persoane ar purta măști”.

„Guvernul face ce poate. Restul depinde de noi. Poporul ar trebui să ajute guvernul, dar acum toată lumea se plânge”.

Faptul că locuitorii Armeniei nu văd vina guvernului în această situație este confirmată de rezultatele sondajelor sociologice. Potrivit unui studiu realizat de GALLUP International, în iunie, când în țară zilnic au început să fie înregistrate 500 de persoane infectate sau mai multe, 67,9 la sută dintre locuitorii țării aprobă activitățile guvernului. Evaluarea personală a premierului Nikol Pashinyan este estimată la 85 la sută.

Sursa: jam-news.net