Principală  —  Ştiri  —  Extern   —   Cine sunt „teroriștii” pe care…

Cine sunt „teroriștii” pe care Suedia și Finlanda trebuie să îi predea Turciei pentru a putea adera la NATO – BBC a vorbit cu trei dintre persoanele căutate de Ankara

NATO a declanșat oficial procedura de primire a Suediei și Finlandei în alianța militară, dar o condiție cheie pentru ca Turcia să nu se opună aderării celor două țări nordice este ca acestea să predea în jur de 70 de persoane pe care Erdogan le consideră drept „teroriști”, scrie BBC. Liderii celor două țări nordice au spus că tratează cu seriozitate problema ridicată de turci, dar că, în cele din urmă, extrădarea revine instanțelor, nu politicienilor.

Cerințele Turciei

Suedia și Finlanda au semnat săptămâna aceasta protocoalele de aderare la NATO, cele două state exprimându-și dorința de a face parte din alianța militară la puțin timp după ce Rusia a invadat Ucraina.

Turcia era singurul membru NATO, din totalul de 30, care s-a opus aderării Suediei și Finlandei pentru a obține o serie de solicitări, inclusiv predarea persoanelor pe care Erdogan le acuză de terorism.

Printr-un memorandum semnat săptămâna trecută la summitul NATO de la Madrid, Finlanda și Suedia au fost de acord să răspundă „cererii de deportare sau extrădare a [persoanelor] suspectate de terorism” în cel mai scurt timp.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a spus că Suedia a promis să extrădeze 73 de „teroriști” și că a deportat deja trei sau patru dintre aceștia.

Publicitate
Publicitate

Cotidianul turcesc pro-guvernamental Hurriyet a publicat o listă cu 45 de persoane (33 din Suedia, 12 din Finalnda) care sunt dorite de Turcia. Ankara este interesată în mod special de extrădarea unor persoane cu legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), un grup considerat a fi terorist de UE, SUA și Marea Britanie.

Președintele Turciei este interesat și de suporterii lui Fethullah Gulen, clericul turc acuzat că ar fi orchestrat lovitura de stat eșuată din 2016 prin care s-a încercat înlăturarea de la putere a lui Erdogan.

Așadar, cine sunt „teroriștii” pe care îi vrea Ankara și ce șanse sunt ca ei să fie deportați în Turcia? BBC a vorbit cu trei dintre persoanele căutate de Turcia.

Bulent Kenes, jurnalist

Bulent Kenes, editorul șef al unui ziar în limba engleză tipărit până în 2016 în Turcia. Acum, Kenes trăiește în exil la Stockholm.

Turcia îl acuză că ar face parte din mișcarea Gulen, la care autoritățile se referă cu numele „Organizația teroristă Fethullah” (Feto). Mișcarea este cunoscută pentru rețeaua de școli pe care o administrează și nu este considerată o organizație teroristă în UE, Marea Britanie și SUA.

Kenes a spus că a devenit ținta criticilor președintelui Erdogan și este acuzat că ar fi complotat la răsturnarea guvernului. „Toate acuzațiile sunt false. Sunt un jurnalist independent neasociat cu alte organizații”.

Kenes a primit în 2015 închisoare cu suspendare pentru că „l-a insultat pe președinte” într-un mesaj pe Twitter în care a scris că mamei lui Erdogan i-ar fi rușine de fiul ei dacă ar mai fi în viață.

În primele trei luni ale anului 2022, 17 jurnaliști și caricaturiști din Turcia au fost trimiși în judecată, potrivit Bianet. Kenes este de părare că el a devenit o monedă de schimb în negocierile dintre Erdogan și Suedia privind aderarea la NATO.

Kenes a spus că nu îi este frică de extrădare deoarece asta ar fi o „trădare” din partea Suediei a propriilor sale valori de protejare a democrației și a disidenților. „Acesta nu este un test pentru regimul lui Erdogan… este un test pentru autoritățile suedeze”.

Fatih, „incendiator reabilitat”, a dat foc ambasadei Turciei din Finlanda

Alte persoane de pe lista lui Erdogan sunt mult mai puțin cunoscute, precum este și Fatih, un kurd din Finlanda ce a făcut parte dintr-un grup de 5 tineri care, în 2008, au dat foc ușii ambasadei Turciei de la Helsinki.

Fatih, un antreprenor de 37 de ani care are propria sa afacere, a spus pentru BBC că regretă ceea ce a făcut acum 14 ani. „La acea vreme, viața mea era dată peste cap, aveam multe probleme.”

Fatih a fost surprins să își vadă numele pe lista „teroriștilor” în condițiile în care și-a ispășit deja pedeapsa pentru atacul asupra ambasadei.

Kurzii reprezintă între 15% și 20% din întreaga populație a Turciei și au fost persecutați timp de mai multe generații. Guvernul de la Ankara încearcă să interzică partidul pro-kurd HDP, al treilea partid ca mărime din parlamentul Turciei.

Aysen Furhoff, profesoară

Aysen Furhoff a venit în Suedia după ce a stat cinci ani după gratii în Turcia pentru că ar fi încercat să „submineze ordinea constituțională” la vârsta de 17 ani când era un membru al Partidului Comunist din Turcia.

Furhoff a spus că i s-a oferit protecție în Suedia după ce a fost torturată în închisoare în Turcia. În vârstă de 45 de ani, profesoara trăiește acum la Stockholm împreună cu soțul și fiica ei și insistă că nu mai este implicată în niciun fel în politica din Turcia.

„Am părăsit Turcia acum 20 de ani. Dacă sunt trimisă acolo, nu le voi fi de niciun folos”, a spus Furhoff. „Toți cei pe care îi cunoșteam sunt ori morți, ori la închisoare. De aceea faptul că sunt pe acea listă este atât de surprinzător – cine sunt eu pentru ei?”

Furhoff a spus că este acuzată în Turcia că ar fi membru PKK. Profesoara admite că a colaborat cu această organizație pentru trei luni de zile acum 25 de ani.

Cu toate că nu mai are nicio simpatie pentru PKK, Furhoff nu îi consideră a fi teroriști și crede că grupul ar trebui să poarte discuții privind semnarea unui acord de pace cu Turcia.

Barierele din calea extrădării

Extrădarea a 19 dintre cele 33 de persoane de pe lista lui Erdogan a fost deja respinsă de Curtea Supremă de la Stockholm, potrivit ziarului suedez Dagens Nyheter. „Nu putem să reluăm cazurile pe care le-am procesat deja”, a explicat judecătorul-șef Anders Eka.

Finlanda a extrădat două persoane din cele peste zece solicitate de Turcia în ultimul deceniu. Ministerul de Justiție a spus că nu a mai primit nicio cerere nouă și a promis comunității kurde că legea de extrădare nu va suferi nicio schimbare.

Turcia și-ar putea retrage sprijinul pentru aderarea celor două națiuni nordice la NATO dacă cerințele nu îi sunt îndeplinite, potrivit centrului de cercetare pro-guvernamental Seta. Parlamentele tuturor celor 30 de țări NATO trebuie să aprobe accederea Suediei și Finlandei.

Unii analiști spun că cerința Ankarei pentru extrădare ar putea face parte din strategia lui Erdogan de a câștiga sprijinul populației turce în vederea următoarelor alegeri sau de a facilita achiziția de arme din SUA.

Publicitate
Publicitate