Proiecte electorale sub umbrela creditelor externe? Cum își finanțează Republica Moldova deficitul bugetar
În contextul pandemiei de coronavirus de tip nou, Guvernul R. Moldova și-a propus să susțină economia, sistemul medical dar și populația. În acest context, au fost inițiate programe noi de susținere care vor fi finanțate din creditele și împrumuturile externe. Din analiza comparativă a condițiilor finanțărilor oferite de instituțiile internaționale și de Federația Rusă, condițiile creditului din Federația Rusă nu permit Guvernului de a utiliza acești bani așa cum crede de cuviință. Mai mult, acest credit ar avea, mai degrabă, menirea de a susține proiectele electorale anunțate încă la început de an, se arată în comunicatul emis de centrul analitic independent „Expert-Grup”.
Mai multe sectoare a economiei înregistrează scăderea veniturilor, finanțele publice sunt afectate de reducerea încasărilor din taxe și impozite, dar și de majorarea cheltuielilor pentru susținerea sectorului medical, a agenților economici și a populației, se arată în comunicatul semnat de expertul economic Dumitru Pîntea.
foto: https://www.expert-grup.org/
În condiții de stare de urgență Guvernul și Parlamentul au aprobat o rectificare semnificativă a bugetului, cu o descreștere a PIB-lui de 3,0% față de anul 2019, o inflație medie anuală de 2,8% și un curs mediu MDL/USD de circa 19 lei.
Deficitul bugetar ar urma să atingă mai mult decât dublu față de valoarea estimată
Conform prognozelor, veniturile bugetului public național se vor diminua cu mai bine de 7,5 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile vor crește cu circa 1,3 miliarde de lei. În acest context, deficitul bugetar ar urma să atingă valoarea de 16,2 miliarde de lei, mai mult decât dublu față de valoarea estimată la momentul aprobării Legii bugetului de stat pentru anul 2020.
Pe lângă cheltuielile pe care le are, Guvernul a inclus programe noi orientate spre susținerea sectorului ocrotirii sănătății, a agenților economici și a populației. Drept surse de finanțare a acestora vor servi creditele atrase din partea organizațiilor financiare internaționale și creditele bilaterale de la guvernele altor țări, cele precum: Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Mondială, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Uniunea Europeană (UE) și Guvernul Federației Ruse.
În contextul pandemiei, FMI și Banca Mondială au anunțat pentru R. Moldova un suport de circa 300 milioane de dolari. De asemenea, ca răspuns la criză, UE a anunțat un suport financiar nerambursabil de circa 87 milioane de Euro și posibilitatea acordării unei asistențe de circa 100 milioane de Euro.
„Program de dezvoltare a infrastructurii drumurilor cu suportul Federației Ruse” -un nou program de ”Drumuri bune”
Pe lângă suportul financiar de la FMI și UE, autoritățile recurg și la creditori mai puțin tradiționali care pot afecta relațiile externe ale țării noastre atât din punct de vedere financiar, cât și politic și chiar geopolitic. Recent, R. Moldova a semnat un Acord de finanțare de 200 milioane de euro cu Guvernul Federației Ruse care deși este prezentat ca răspuns și suport în contextul pandemiei COVID-19, acesta mai degrabă are menirea de a susține proiectele electorale anunțate încă la început de an. O bună parte din resursele financiare, 1,3 miliarde de lei au fost deja incluse în proiectul de rectificare a bugetului pentru implementarea Proiectului „Program de dezvoltare a infrastructurii drumurilor cu suportul Federației Ruse”, ceea ce nu este altceva decât un nou program de ”Drumuri bune”, se arată în comunicat.
Expertul Dumitru Pîntea indică despre faptul că lucrările de infrastructură vor ajuta agenții economici în perioada de criză, însă Acordul de credit semnat cu Guvernul Federației Ruse ridică semne de întrebare asupra unor prevederi financiare și asupra unor condiționalități nefinanciare.
Condițiile de rambursare par a fi printre cele mai dure din lista tuturor acordurilor de finanțare
Chiar dacă este menționat că este un credit pentru suport bugetar, Guvernul nu poate utiliza acești bani așa cum crede de cuviință, ci doar pentru susținerea unor proiecte de dezvoltare comune și cu implicarea companiilor din această țară. Astfel, Guvernul pare să nu aibă posibilitatea evaluării individuale a oportunității proiectelor, decizia urmând a fi luată împreună cu partea rusă. O altă prevedere care merită o atenție deosebită și explicații suplimentare ține de consolidarea tuturor datoriilor parții moldovenești, și aceasta fără o claritate în privința situației la zi cu toate obligațiile active ale R. Moldova față de Federația Rusă. Astfel de obligații nu pot fi acceptate fără alăturarea expresă a listei obligațiilor existente. În cele din urmă, condițiile de rambursare, inclusiv dobânda acestui credit, par a fi printre cele mai dure din lista tuturor acordurilor de finanțare pe care țara noastră le are în vigoare la moment, sau care sunt la o etapă avansată de aprobare, se arată în comunicat.
În opinia expertului, acordul semnat cu partea rusă nu poate fi comparat cu niciun instrument de finanțare acordat de alți creditori, fie în contextul crizei COVID-19 sau a altor împrumuturi cu destinație bugetară.
Caracteristicile acordurilor de finanțare în cheiate de R. Moldova în perioada 2015-2020
și a celor contractate de la alți parteneri pe cale bilaterală
Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Federației Ruse și cel al Republicii Moldova, privind acordarea unui împrumut financiar de stat în valoare de 200 de milioane de euro, a fost adoptat joi, 23 aprilie cu votul deputaților PSRM și PDM, în ambele lecturi. Ulterior, Curtea Constituțională a admis cererea deputatului Grupului Pro Moldova, Sergiu Sîrbu și a suspendat Acordul dintre R. Moldova și Federația Rusă cu privire la acordarea creditului.
