• Ziarul de Gardă: „Reputația este investiția noastră principală, capitalul nostru”

    Ziarul de Gardă: „Reputația este investiția noastră principală, capitalul nostru”
    Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă
    16 iunie 2021 | 23:14

    Cum supraviețuiește un ziar de investigație în R. Moldova, care este considerată o țară săracă, cu un nivel ridicat de corupție? Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă a oferit un interviu publicației străine Colab Medios Project.

    Jurnaliștii săptămânalului Ziarul de Gardă, nu fără ironie, se autointitulează „gardienii Moldovei”. Denumirea poate fi tradusă din limba română în același mod ca și denumirea ziarului britanic The Guardian. Una dintre cele mai vechi publicații independente din R. Moldova este specializată în investigații anticorupție – de exemplu, în 2015, datorită eforturilor jurnaliștilor de la Ziarul de Gardă, sau ZdG, care au publicat un material despre diploma falsă a unui premier, acesta a demisionat.

    Recent, datorită rezultatelor anchetei lor, a fost reținut șeful adjunct al Departamentului Național al Penitenciarelor: echipa ZdG a descoperit informații despre acțiuniile ilegale ale funcționarului, inclusiv o afacere pusă la cale în comun cu autoritățile criminale, aflate în închisoare.

    Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă

    În iulie 2004, jurnalistele Alina Radu și Aneta Grosu au fondat la Chișinău un ziar pentru a vorbi publicului despre corupție. La acea vreme, R. Moldova, care câștigase independența față de URSS în 1991, era considerată cel mai sărac și mai corupt stat din Europa. Astăzi situația s-a îmbunătățit, dar R. Moldova este încă pe lista țărilor europene cu cel mai înalt nivel de sărăcie (PIB-ul pe cap de locuitor constituie 4.500 dolari, cifră comparabilă cu Guatemala) și corupție. În Indicele de percepție a corupției pentru 2020 al Transparency International, R. Moldova s-a clasat pe locul 115 din 180.

    Timp de aproape 17 ani, Ziarul de Gardă s-a transformat dintr-un ziar clasic într-o platformă multimedia – în afară de edițiile săptămânale în limba română și rusă, cu un tiraj lunar de 46.000 de exemplare, jurnaliștii ZdG pregătesc un program video de investigații pentru canalele de televiziune regionale și naționale. În plus, ZdG are un site care este vizitat zilnic de până la 75 de mii de utilizatori unici, dar și pagini în rețelele sociale.

    Două laturi ale pandemiei

    Reportaj de la un spital anti-Covid, ZDG, iunie, 2020

    În ciuda pandemiei, 2020 a fost un an excelent pentru ZdG din perspectiva cifrelor: numărul abonaților la ediția tipărită a crescut, apropiindu-se de 12 mii (aceasta este cea mai rapidă creștere anuală din istoria publicației). În ceea ce privește mărimea tirajului, ZdG s-a clasat pe locul întâi printre publicațiile de limbă română și pe locul doi în țară după Komsomolskaya Pravda, filiala moldovenească a unei publicații rusești (aproape 12 mii de exemplare ale ZdG față de aproximativ 20 de mii al săptămânalului „KP Moldova”). Aproape de necrezut pentru un ziar de nișă, specializat în investigații. În plus, în 2020 numărul urmăritorilor pe Facebook a ajuns la 106 mii, iar de la începutul lui 2021 – la 160 mii.

    „Acestea sunt și consecințele pandemiei. A apărut o nouă maladie, și, în același timp, au apărut multe noi scheme de corupție în jurul ei: a trebuit să investigăm modul în care sunt cheltuiți banii publici pe teste, pe medicamente, ce firme sunt implicate în toate acestea. Am simțit un interes imens al oamenilor pentru acest tip de jurnalism. În vremuri normale, oamenii nu prea vor să citească investigații, dar acum mai mult ca niciodată, oamenii vor să știe ce se întâmplă cu acest virus, ce se întâmplă cu corupția în domeniul sănătății. Toți înțeleg că se pot îmbolnăvi și pot ajunge la spital, oamenii se tem și au nevoie de informații”, a declarat directoarea ZdG, Alina Radu.

    Cu toate acestea, pentru redacția însăși, spune Alina Radu, anul a fost probabil cel mai dificil din întreaga istorie a publicației. Două valuri de coronavirus, zi și noapte în lucru, fără odihnă, surmenaj total și în consecință o treime din angajați au plecat, au trebuit căutați alții noi. Totuși, nu din nucleul echipei de investigație. Ei ajung la jurnalismul de investigație de foarte tineri și rareori pleacă în alte domenii – acești oameni își simt misiunea.

    Exhipa Ziarului de Gardă

    În redacția Ziarului de Gardă sunt foarte mulți tineri. Potrivit directoarei ZdG, Alina Radu, în R. Moldova, și, probabil, în multe țări post-sovietice a avut loc o întinerire foarte rapidă a jurnalismului. Redactor-șef la 25 a devenit ceva obișnuit. Motivul este migrația în masă. Potrivit estimărilor ONU, cel puțin 1 milion de moldoveni (adică aproximativ fiecare al patrulea cetățean al Moldovei) trăiesc în afara țării.

    „Segmentul profesional de 40-50 de ani, și nu numai din jurnalism, a emigrat. Jurnaliștii de această vârstă au plecat, la fel cum au plecat profesorii sau medicii. Pur și simplu nu avem specialiști de această vârstă. Prin urmare, redacția are două segmente: echipa tânără – 20-35 de ani, și apoi – jurnaliștii de 50-60 de ani”, susține Alina Radu.

    În calitate de jurnalistă și manageră media, Alina Radu consideră că acest decalaj „nu este bun”. „Da, este ușor să lucrezi cu tinerii, ei învață totul foarte repede, dar fără jurnaliști de vârstă mijlocie, o instituție media pierde acel fragment de memorie instituțională.”

    Ziarul clasic ca sursă de motivație pentru jurnaliști și cititori

    Mulți cititori se abonează la ziar toată viața

    Anume echipa tânără a Ziarului de Gardă este cea care face nu doar un site, ci și un ziar de hârtie, deși acest format este considerat muribund, conceput pentru generația mai în vârstă. De ce mass-media modernă ar risipi resursele și ar menține ziarul pe hârtie?

    „Nu noi susținem versiunea pe hârtie – oamenii înșiși o susțin. Cheltuielile de tipar și distribuție se plătesc în mare parte cu ajutorul abonamentelor. Desigur, există și munca reporterilor, salariile. Dar de vreme ce găsim finanțare (în majoritate granturi) pentru scrierea anchetelor și reportajelor, aceasta ajung nu numai site-ul web, ci și în versiunea tipărită. Pe de altă parte, valoarea unui ziar se măsoară prin cititorii săi. Aceștia sunt oameni reali — le cunoaștem numele, vârsta, ocupația, ei se abonează la ziar toată viața”, spune Alina Radu.

    Există feedback constant din partea cititorilor versiunii pe hârtie – ei scriu scrisori la redacție, din cele de mână. Potrivit directoarei ZdG, „aceasta este un fel de legătură cu viață reală, care arată un mare respect pentru jurnaliști”. Adesea, se naște un fel de prietenie între tinerii jurnaliști și cititorii mai în vârstă. Într-un anumit sens, astfel de cititori îi motivează pe tinerii jurnaliști să-și facă meseria.

    O altă categorie importantă de cititori sunt deținuții. Pentru ei, ziarul este uneori singura sursă de informație despre drepturile omului, despre justiția coruptă.

    Avem o prietenie reală pe termen lung cu deținuții! Există oameni în închisori care vin și pleacă, dar continuă să ne citească, să ne scriu constant, în fiecare săptămână primim câte o scrisoare din închisoare”. În Moldova sunt 17 închisori și în toate ajunge Ziarul de Gardă. „Recent a venit un bărbat la redacție și a spus: -Vreau să abonez toate închisorile pe banii mei”. – Pentru că el însuși a stat la închisoare, el știe cât de importantă este informația acolo. A plătit 105 abonamente, mai multe ziare pentru fiecare închisoare în română și în rusă, pentru ca toată lumea să aibă de citit acolo”.

    Deoarece Ziarul de Gardă investighează abuzurile legale și judiciare, eroii articolelor sale sunt adesea cei care au fost închiși, inclusiv pe nedrept. „Au existat cazuri când unii au fost eliberați după articolele noastre, dar oamenii așteaptă ca adevărații corupți să ajungă la închisoare”, susține Alina Radu.

    Abonamentul – noul este vechiul bine uitat

    Din punctul de vedere al Alinei Radu, abonarea este în general o formă foarte sănătoasă de monetizare pentru media de investigație. „Acum se vorbește mult despre cum să căutăm noi modalități de finanțare a jurnalismului. Dar abonamentul la ziar este anume inovația venită vechiul bine uitat. O persoană plătește bani, se abonează și primește informații. Internetul înseamnă o mare libertate, aruncăm tot mai mult conținut acolo, dar de obicei nimeni nu plătește nimic pentru asta.

    Editorii ZdG refuză categoric să pună un Paywall, deoarece consideră că sarcina lor este să ofere acces cât mai larg cetățenilor la informațiile despre corupția din R. Moldova. Prin urmare, prețul abonamentului este mic — 12 euro pe an (1 euro pe lună pentru 4 ziare). În plus, în fiecare săptămână redacția produce un program de investigații video pentru mai multe canale de televiziune, ceea ce sporește considerabil gradul de vizibilitate al brandului și personal al jurnaliștilor.

    Este clar că ziarul de investigație are puține oportunități de monetizare. Principala modalitate de finanțare a acestei media vine din sprijinul internațional, fără de care, recunoaște șefa publicației, ZdG nu poate supraviețui. Dar, în același timp, editorii caută în mod constant modalități de a genera bani. Anul trecut ZdG a început testarea sistemului Patreon. În țările din Europa de Est nu se plătește pentru conținutul informațional, nu există o cultură, așa că managerii erau pesimiști în privința acestei idei. Și apoi redacția a observat un lucru – în zilele de joi, când sunt publicate pe site noi investigații, pe Patreon se adăuga deseori un nou donator. În total, ZdG are acum 157 de donatori recurenți, și publicația colectează 1000 de dolari pe lună. Nu este foarte mult, dar în Moldova sistemul financiar nu este încă pregătit în ansamblu să accepte plăți recurente automate pentru abonamente și asta aduce dificultăți, spune directoarea ZdG.

    „Ar trebui să folosim Patreon, pentru că nu există un modul național similar, iar băncile moldovenești nu vor să lucreze în această direcție. Avem, de asemenea, un proiect de abonamente cu plăți on-line, din care băncile percep 3%+ din fiecare abonament, ceea ce înseamnă destul de mult din abonamente cu prețuri mici. Moldova nu este pregătită, sistemul bancar nu este interesat. Dar vom lupta în continuare ca să avem un modul de genul Patreon moldovenesc!”

    În plus, ZdG încearcă să ia publicitate comercială de la companii mici, dar multora a trebuit să le refuze. Ziarul nu își poate permite să ia bani corupți sau să se lege cu oligarhii care ar putea deveni în viitor, și devin, eroi ai investigațiilor. „Timp de 16 ani am învățat să spunem Nu banilor corupți. Acest lucru ne-a adus mult capital în ceea ce privește autoritatea și respectul. Despre asta se vorbește foarte puțin, dar este un lucru foarte important! Dacă facem un pas greșit, pierdem ceea ce am construit cu atâta greutate. Și știm deja că avem autoritate și de aceea găsim bani curați. Investiția noastră în reputație este investiția noastră în noi înșine, este capitalul nostru. În timpul pandemiei, reputația s-a dovedit a fi o investiție deosebit de valoroasă. Când oamenilor le-a fost cel mai greu, ei aveau nevoie de informații corecte și au venit la noi pentru că avem reputația de a face o investigație onestă. Oamenii au contribuit și ei cu ce au putut – s-au abonat, sau au făcut mici donații sau ne-au promovat anume pentru aceste valori.”

    Reporterii ZdG au primit 6 premii în cadrul concursului anual de jurnalism al Asociației Presei Independente din Moldova. Mai, 2021

    Ce urmează? Dezvoltarea genului de investigații, luând în considerare abilitățile unice ale ZdG și reputația sa. ZdG consideră că are un avantaj, deoarece este singura echipă de investigații din R. Moldova multi-platformă, care are și ziar, și emisiune și site. Dar este prea devreme să se relaxeze – publicația încearcă să consolideze conținutul investigativ cu ajutorul unei echipe de știri. Ideea este ca, după apariția unei anchete, subiectul nu este abandonat, ci literalmente urmărit în fiecare zi, fiind expus modul în care oficialii reacționează și contribuie sau nu la rezolvarea problemei enunțate. „Vrem ca anchetele noastre să nu fie doar niște publicații, vrem ca Procuratura, Guvernul și Parlamentul să reacționeze la ele”, a conchis directoarea ZdG, Alina Radu.

    Interviul cu Alina Radu a fost realizat de Natalia Marshalkovici pentru Colab medios project

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Pfizer și Moderna cresc prețurile vaccinurilor vândute UE, pe măsură ce varianta Delta se răspândește

    Pfizer a crescut prețul vaccinului anti-COVID-19 cu mai mult de 25%, iar Moderna, cu mai mult de 10% în ultimele contracte de furnizare pentru Uniunea Europeană, în timp ce statele din blocul comunitar se confr…
    Pfizer și Moderna cresc prețurile vaccinurilor vândute UE, pe măsură ce varianta Delta se răspândește

    DOC/ Fostul judecător Oleg Sternioală a cerut strămutarea dosarului, în care cere anularea hotărârii CSM prin care a fost dat acordul să fie urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, la o altă instanță egală în grad

    Fostul judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ) Oleg Sternioală se judecă de peste un an și jumătate cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pentru anularea hotărârii prin care instituția și-a dat ac…
    DOC/ Fostul judecător Oleg Sternioală a cerut strămutarea dosarului, în care cere anularea hotărârii CSM prin care a fost dat acordul să fie urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, la o altă instanță egală în grad

    Ex-ministrul Apărării Alexandru Pînzari, plasat în arest pentru 30 de zile în Penitenciarul nr. 13

    Ex-ministru al Apărării Alexandru Pînzari, reținut vineri în dosarul fostei Direcții nr.5 a MAI, a primit 30 de zile de arest, conform unei decizii dictate de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
    Ex-ministrul Apărării Alexandru Pînzari, plasat în arest pentru 30 de zile în Penitenciarul nr. 13

    Germania vrea să elimine testele Covid gratuite pentru a încuraja campania de vaccinare

    Guvernul german vrea să pună capăt testelor Covid gratuite, în încercarea de a încuraja campania de vaccinare, în contextul în care, deși 51% din populație este complet imunizată, ritmul încetinește. Măsura ar…
    Germania vrea să elimine testele Covid gratuite pentru a încuraja campania de vaccinare