De ce brandurile internaționale nu vin în R. Moldova? Analiză IPRE

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a publicat o notă analitică despre accesul limitat al consumatorilor la brandurile internaționale de îmbrăcăminte în R. Moldova și ce pot face autoritățile pentru ca țara să fie mai atractivă pentru companiile mari.

Din 2014, relațiile bilaterale dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova se bazează pe Acordul de asociere UE-Moldova. Acest acord include o Zonă de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător și reprezintă drumul pentru integrarea politică și economică cu Uniunea Europeană. O etapă importantă în această evoluție a avut loc pe 23 iunie 2022, când Consiliul European i-a acordat Moldovei statutul de țară candidată la UE, deschizând un nou capitol strategic în dezvoltarea țării.

Potrivit analizei elaborate de Elena Bolocan, coordonatoare de proiecte din cadrul IPRE, cu o populație totală estimată la 2,6 milioane de locuitori și un PIB estimat la 13,6 miliarde de dolari, Moldova dispune de o piață mai puțin atractivă pentru ca brandurile internaționale „să se afirme”, comparativ cu majoritatea țărilor europene. Deși aderarea la Uniunea Europeană poate fi favorabilă din punct de vedere economic, factori precum dimensiunea populației și puterea sa de cumpărare joacă un rol critic în ceea ce privește atractivitatea unei țări pentru aceste branduri, notează autoarea analizei.

Totodată, industria de confecții din R. Moldova este în continuă expansiune și evoluție, peste 540 de companii fiind în prezent operaționale. Industria TAFL (textile, îmbrăcăminte, piele, marochinărie și încălțăminte) contribuie în mod semnificativ la economia națională, cumulând 7,7% din valoarea totală a producției industriale fabricate în țară.

Unul dintre avantajele-cheie ale Moldovei este infrastructura sa solidă în industria confecțiilor, care poate facilita implementarea conceptului de „near-shoring”. Datorită poziției sale geografice, bunurile pot ajunge într-o zi în Europa de Est și în două zile în Europa de Vest, fapt care susține cererea pentru modă sustenabilă și permite adaptarea la tendințele de producție apropiate piețelor de desfacere. Brandurile precum H&M ar putea obține avantaje semnificative prin amplasarea unităților de producție în Republica Moldova. Aceasta ar determina o reducere a costurilor și a timpului de livrare către piețele din UE. De asemenea, apropierea producției de piețele de desfacere ar oferi posibilitatea de a ajusta rapid stocurile în funcție de tendințele curente ale modei și cerințele pieței.

Dacă luăm în considerare industria confecțiilor, cea din care face parte H&M, atunci, potrivit Statista, piața de articole vestimentare din Republica Moldova în 2023 va obține un venit de 996 de milioane de dolari și se estimează că va crește cu 1,06% (2023-2027), rezultând un volum de piață de 1.039 de miliarde dolari în 2027.

„Comparând datele din Republica Moldova cu cele din România, observăm diferențe semnificative în ceea ce privește achizițiile de articole vestimentare. În România, fiecare locuitor va cumpăra aproximativ 24 de articole vestimentare în 2023, generând o piață de articole vestimentare cu un venit estimat de 10.72 miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2023. În schimb, în Republica Moldova, datele prezentate sunt mult mai mici și se preconizează că va dura mai mult timp pentru a obține un randament al investiției (RoI) necesar pentru deschiderea unui magazin H&M sau ZARA, având în vedere piața mai mică și puterea de cumpărare redusă a populației.

Cu toate acestea, un aspect favorabil în atragerea acestor branduri internaționale îl constituie cererea semnificativă de pe piața locală. Site-urile populare de anunțuri din Republica Moldova evidențiază ZARA și H&M ca fiind cele mai căutate branduri, demonstrând interesul crescut al consumatorilor pentru produsele acestor mărci renumite. De exemplu, pe bayshop.com, cele mai căutate magazine de către consumatorii moldoveni sunt listate pe prima pagină, printre acestea numărându-se și ZARA”, consideră Elena Bolocan.

Nota analitică prezintă de asemenea o analiză a puterii de cumpărare. Astfel, potrivit raportului recent publicat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării pentru anul 2022, s-a înregistrat o scădere a PIB-ului cu 5,9%, care acum reprezintă 13,6 miliarde de dolari. Seceta severă, presiunile inflaționiste în contextul creșterii constante a prețurilor la energie și situația complicată din regiune, sunt factorii de bază care au influențat semnificativ activitatea economică. Venitul lunar disponibil al populației în 2022 a fost în medie de 4 253 de lei per persoană, în creștere față de 2021 cu 21,2% în termeni nominali, dar în scădere în termeni reali cu 5,9%.

„Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere că Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai mari rate ale inflației din regiune, ajungând la 34,6% în octombrie 2022”, indică IPRE. Aceste date indică o putere de cumpărare insuficientă considerând prețul mediu (38 de euro) al produselor de brand precum ZARA.

Potrivit autoarei documentului, în prezent, piața și infrastructura R.Moldova nu este pe deplin adaptată pentru extinderea brandurilor internaționale pe piața locală, însă există oportunități pentru a spori numărul lor în țară.

„Pentru a valorifica pe deplin aceste oportunități, trebuie abordate barierele și provocările menționate anterior prin politici publice adresate spre sporirea numărului de investiții străine. Este important ca Republica Moldova să fie pregătită instituțional pentru aceste oportunități”, mai notează experta IPRE.

Astfel, IPRE vine cu următoarele recomandări:

1. „Accelerarea procesului de elaborare și aprobare a strategiei-umbrelă în domeniul economic. O strategie în domeniul economic, ce conține și domeniul de atragere a investițiilor va oferi un cadru clar pentru acțiune și va demonstra angajamentul Guvernului și a Ministerului Economiei și Digitalizării în acest domeniu. Este necesar ca Ministerul Economiei și Digitalizării să accelereze adoptarea unei strategii în acest sens. Acest lucru va evita întârzierea în adoptarea măsurilor necesare pentru atragerea investițiilor, contribuind la creșterea încrederii investitorilor în Republica Moldova.
2. Dezvoltarea unui program corelat cu strategia umbrelă și consolidarea Agenția de Investiții.Pentru a sprijini eficacitatea Strategiei, e necesar ca Guvernul să dezvolte programe care să operaționalizeze direcțiile prioritare setate în documentul ierarhic superior. Acest program trebuie să descrie detaliat obiective strategice, să le transforme în acțiuni tangibile și să servească drept un instrument practic pentru atragerea investițiilor în Republica Moldova.
3. Promovarea conceptului de „near-shoring”. În contextul tendințelor post-COVID, în care marile corporații caută să reducă dependența de furnizorii din Asia și să apropie producția de piețele de desfacere (near-shoring), Republica Moldova poate profita de oportunitatea de a deveni o destinație atractivă pentru investiții în producția locală”

În luna ianuarie 2023, ministrul Economiei de atunci, Dumitru Alaiba, a anunțat pe relele de socializare, după o întrevedere în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, că „vrem să fim în rând cu lumea” și că „avem loc în Moldova și pentru o fabrică de confecții”. De atunci, oficialul nu a mai anunțat nimic despre subiect.