Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, avertizează că Rusia ar putea recurge la mobilizare pentru un posibil atac asupra țărilor NATO
Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, leagă riscul unui posibil atac al Kremlinului asupra statelor NATO de perspectiva unei noi mobilizări în Rusia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru The Wall Street Journal.
„Dacă faci mobilizare doar pentru acest război (din Ucraina — n.red.), transmiți semnalul că, în realitate, nu câștigi acest război. De aceea vine momentul în care este nevoie de o escaladare pentru a justifica mobilizarea. Și acesta este un moment foarte periculos”, a declarat Kallas.
„Desigur, nimeni nu poate ști ce se întâmplă în mintea lui Vladimir Putin. Dar acesta ar putea fi calculul său — să meargă mai departe și să schimbe cursul acestui război”, a adăugat ea.
Potrivit estimărilor serviciilor occidentale de informații, armata rusă pierde în Ucraina aproximativ 35 de mii de soldați în fiecare lună — mai mult decât poate recruta Kremlinul prin contractori și voluntari. The Wall Street Journal scrie că menținerea actualului ritm al războiului fără o nouă mobilizare ar putea deveni în curând imposibilă.
Un astfel de pas, similar mobilizării parțiale a 300 de mii de persoane din toamna anului 2022, ar avea consecințe majore atât în interiorul Rusiei, cât și pe plan extern, notează publicația.
În februarie, experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA au scris că Kremlinul ar putea pregăti societatea rusă pentru o nouă mobilizare parțială. Ei au menționat că numărul noilor contractori nu mai acoperă pierderile de pe front și au atras atenția asupra legilor adoptate la sfârșitul anului trecut, care permit Ministerului rus al Apărării să utilizeze rezerva de mobilizare de aproximativ două milioane de persoane.
Deși autoritățile au declarat că rezerviștii — foști militari care au semnat contracte pentru a face parte din rezervă — vor fi folosiți doar pentru „paza” obiectivelor strategice, legislația prevede și posibilitatea utilizării acestora în afara teritoriului Rusiei, au subliniat experții ISW.
În luna mai, și Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS) din Londra a avertizat asupra posibilității unei noi mobilizări forțate. Potrivit raportului instituției, actualul model de completare a armatei și de finanțare a războiului se apropie de limitele sale.
IISS consideră că, pentru continuarea războiului, Kremlinul ar putea fi nevoit să treacă la o economie de război deplină, care ar include nu doar mobilizarea, ci și restrângerea libertăților civile. Printre măsurile posibile se numără limitarea ieșirilor din țară, restricționarea libertății muncii prin repartizarea obligatorie a persoanelor la întreprinderi din complexul militar-industrial, precum și extinderea controlului statului asupra economiei — inclusiv prin reglementarea prețurilor și trecerea unor întreprinderi-cheie în proprietatea statului.
Potrivit IISS, semnale că astfel de „măsuri dure de tip comandă” sunt pregătite pot fi observate în valul de întreruperi ale internetului și blocarea unor aplicații de mesagerie.
„Kremlinul construiește sisteme pentru reprimarea eventualelor proteste și a rezistenței societății față de planurile sale de a extrage mai multe resurse pentru război, la costuri cât mai mici”, se arată în raportul IISS.
