Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Membrii CNI, cu averi nedeclarate…

Membrii CNI, cu averi nedeclarate „Cei 10 mii de lei nedeclaraţi, dacă-i găseşte cineva, eu îi dau la grădiniţă sau la deputatul care i-a găsit”

490-cniComisia specială de anchetă care verifică declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale membrilor Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) a constatat că reprezentanţii instituţiei, cei care verifică declaraţiile de avere ale tuturor funcţionarilor, au evitat ei înşişi să declare o parte dintre bunurile deţinute, inclusiv maşini şi conturi bancare. Totodată, un membru al CNI şi-a vândut maşina fiicei sale, însă nu a inclus-o în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi. „În urma acestor monitorizări au fost semnalate numeroase cazuri în care preşedintele şi membrii CNI fac posibil transferul simulat al averilor lor pe numele rudelor sau prietenilor”, se spune în raportul Comisiei. Membrii CNI resping însă acuzaţiile şi spun că ele nu corespund realităţii.

Comisia specială de anchetă, formată din patru deputaţi, Iurie Bolboceanu, Anghel Agache,  Iurie Apostolachi şi Vadim Cojocaru (opoziţia comunistă a refuzat să-şi delege vreun deputat), a verificat, aşa cum prevede legea, declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale membrilor CNI pe anul 2013. Raportul întocmit a fost depus la secretariatul Parlamentului pe 26 septembrie 2014 şi urmează a fi dezbătut în Plenul Legislativului.

Comisia parlamentară, refuzată de SIS şi FISC

Membrii Comisiei de anchetă, verificând averea membrilor CNI, au ajuns la concluzia că „la etapa iniţială de verificare au fost sesizate unele deficienţe în completarea declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietăţi. Declaraţiile arată că atât preşedintele, cât şi membrii CNI au evitat, intenţionat sau din neglijenţă, să indice exact informaţia solicitată în declaraţia de avere…”. „Lipsesc declaraţiile cu privire la dreptul de uzufruct asupra bunurilor mobile, informaţia privind valoarea mijlocului de transport, totodată, nefiind declarate toate conturile bancare pe care le deţin”, se spune în raport.

Membrii Comisiei menţionează că au întâmpinat mai multe piedici atunci când au încercat să obţină informaţii concludente de la mai multe instituţii de stat la care au apelat.  Astfel, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a refuzat să răspundă la solicitări, făcând trimitere la legislaţie, care nu prevede eliberarea unor informaţii considerate secret fiscal unei comisii parlamentare. Totodată, nici Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) nu a oferit informaţii deputaţilor, făcând trimitere la faptul că această comisie nu ar fi o autoritate publică competentă, conform legii, pentru a-i putea furniza date.

Donciu nu ar fi declarat două maşini

Anatolie Donciu, preşedintele CNI, a declarat pe anul trecut venituri de aproximativ 260 de mii de lei, lot pentru construcţii, casă de locuit, un apartament, o maşină, Mercedes E-200, şi un cont de 300 de euro.  Comisia a stabilit însă că acesta nu a declarat automobilul VAZ 2103, dar şi dreptul de uzufruct asupra automobilelor Mercedes 250 D şi BMW 346 L. Totodată, Donciu nu ar fi declarat cardul bancar Maestro, deschis pe 19 mai 2013, în cadrul proiectului social pentru pensia militară, valabil până în februarie 2015. La 31 decembrie 2013, soldul contului era de 17 mii 580 de lei. Anatolie Donciu nu a răspuns la apelurile ZdG pentru a se pronunţa vis-a-vis de constatările deputaţilor.

Publicitate
Publicitate

Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI, a declarat venituri de aproximativ 100 de mii de lei, un teren agricol, un apartament, un autoturism Toyota Corolla şi un card cu 20 de lei. Comisia a stabilit că Strătilă nu ar fi declarat automobilul Mazda 626, fabricat în 1990, înmatriculat în 2001 şi reînmatriculat în martie 2013. „Acest automobil se arăta în declaraţie ca fiind vândut”, remarcă deputaţii. Strătilă e nedumerit de constatările Comisiei. Acesta ne-a spus că a vândut într-adevăr acea maşină, care a fost reînmatriculată în 2013 de o altă persoană. „Am şi procură că am înstrăinat-o. Am plătit şi impozit după ce am vândut-o”, explică vicepreşedintele CNI.

„Acel VAZ a fost furat”

Leonid Morari a indicat în 2013 venituri de 180 de mii de lei, 5 terenuri agricole, o casă de locuit, un apartament, un garaj şi o altă avere imobiliară, dar şi un autoturism Hyundai Santa Fe , titularul căruia este Bogdan Morari, fiul său. Acesta avea două conturi cu 15 mii USD şi 20 de mii de lei. Membrii Comisiei au stabilit că Morari nu a declarat un Audi 100, reînmatriculat în septembrie 2013, un VAZ 21093, dar şi cardul bancar de tip Cirus Maestro deschis la Banca de Economii pe 3 martie 2012 în cadrul proiectului social pensia CNAS. La 31 decembrie 2013, soldul contului era de 10 mii de lei.

Totodată, în urma controlului efectuat, Comisia a constatat că Leonid Morari figurează în calitate de administrator şi asociat la Firma de Auditing „AUDIT-SERVIS” SRL.  Acest SRL însă nu a solicitat atribuirea codului unic de identificare cu privire la punerea în aplicare a numărului de identificare de stat unic al întreprinderilor şi organizaţiilor. Conform informaţiilor de la CÎS, Morari îi are asociaţi la acest SRL, deschis încă în anul 1992, pe Alexei Melniciuc şi Vasile Pascali, toţi trei având câte 33%. Leonid Morari susţine şi el că constatările deputaţilor nu corespund realităţii. „Acel VAZ a fost furat. E dat în căutare. Nu pot să-l indic. Cei 10 mii de lei nedeclaraţi, dacă-i găseşte cineva, eu îi dau la grădiniţă sau la deputatul care i-a găsit. Automobilul Audi a fost vândut în baza paşaportului tehnic. Acea persoană căruia i l-am vândut am găsit-o, dar ea l-a vândut la alta. Nu am putut găsi acea persoană pentru a o radia. Am spus asta de zeci de ori. Este şi explicaţie. Noi vrem să solicităm raportul oficial de la Parlament ca să vedem de unde au găsit asta. 100% nu e adevărat ce scrie”, zice Morari. De remarcat că, verificând declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi a lui Leonid Morari, am găsit declaraţi aproape 9 mii de lei din pensie, la care deputaţii nu au făcut referire.

Mama, membru CNI, i-a vândut maşina fiicei

Vera Lupu a indicat pe anul trecut venituri de 315 mii de lei, două terenuri şi o vilă în Truşeni, un apartament în Chişinău, un Volvo XC 90, dar şi un cont cu 570 de lei. Nici ea însă nu a făcut referire la un Hyundai Santa Fe şi la un VAZ 21013, reînmatriculat în martie 2013. „Totodată, în urma verificării declaraţiei cu privire la venituri şi proprietăţi, la venitul obţinut, declaranta indică vânzarea unui automobil în sumă de 76 mii de lei, fără a specifica tipul modelului. Comisia specială a constatat că automobilul Hyundai Santa Fe, înmatriculat pe 31 decembrie 2013, reînmatriculat pe 24.04 2014, a fost vândut fiicei sale”, se spune în raport. Lupu a avut telefonul mobil deconectat, iar la cel fix, din biroul de serviciu, nu a răspuns.

Dumitru Prijmireanu a indicat în 2013 venituri de 115 mii de lei, un teren în Cahul, un apartament în Chişinău, un autoturism Hyundai şi peste 3 mii de lei în conturi.  Prijmireanu nu a declarat un VAZ reînmatriculat în 2013 şi un cont de la Banca de Economii, în care avea, la finele anului trecut, 21 mii 110 lei. Nici Prijmireanu nu a răspuns la apelurile ZdG.

„Mare verificare noi nu am făcut”

Un alt lucru grav constatat de Comisie este că „în urma acestor monitorizări au fost semnalate numeroase cazuri în care preşedintele şi membrii CNI fac posibil transferul simulat al averilor lor pe numele rudelor sau prietenilor. Astfel, modificarea dispoziţiilor legale este necesară în mod evident, în caz contrar controlul averilor în legătură cu care există suspiciuni de dobândire ilicită ar fi problematic. Comisia specială de control concluzionează că deficienţele constatate se datorează în cea mai mare parte interpretării diferite a legislaţiei în vigoare şi lipsei unor acte normative privind modul de aplicare a prevederilor acesteia”, constată deputaţii.

Iurie Bolboceanu, preşedintele Comisiei speciale de anchetă, susţine că verificarea membrilor CNI nu s-a făcut aşa cum ar fi trebuit. „Noi nu am putut verifica definitiv averile. Am făcut din fugă o lege, dar ea e necesar să fie modificată… Unele organe nici nu ne-au prezentat informaţiile solicitate. Nu e normal. Noi nu i-am putut convinge pe cei de la SIS, de exemplu, că Parlamentul este instituţie publică”, spune Bolboceanu. „Mare verificare noi nu am făcut, pentru că nu avem posibilităţi. Comisia e doar din patru persoane. N-avem secretariat, birou, nimic. Ce s-a făcut e ce am făcut eu. Este însă câte ceva care, dacă se compară cu ce discută ei acolo, nu e chiar bine. Că ei sunt comisia care ar trebui să fie „stecluţă”, remarcă deputatul.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei “Jurnaliştii pentru integritate in serviciul public desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.
Publicitate
Publicitate