Briefing de presă susținut de președinta Maia Sandu, în urma Consiliului Național de Securitate
Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a susținut un briefing de presă în urma ședinței Consiliului Național de Securitate (CNS) de luni, 21 septembrie. Pe agendă s-a regăsit impactul crizei energetice internaționale asupra R. Moldova și măsurile de consolidare a rezilienței energetice naționale, în pregătirea sezonului rece. Astfel, șefa statului a prezentat deciziie luate în urma ședinței.
„Am convocat Consiliul Național de Securitate, pentru a 2-a oară în ultimele luni, pentru că R. Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic.
R. Moldova nu are zăcăminte nici de petrol, nici de gaze naturale, depindem în totalitate de ceea ce putem cumpăra pe piața internațională. Situația mondială este tot mai complicată – prețurile cresc în toată lumea, iar problema tot mai presantă acum este capacitatea de aprovizionare cu energie. În ultima perioadă, prețul de referință pe bursa europeană la gazele naturale a depășit 1000 de dolari pentru o mie de metri cubi, adică o creștere de peste 2 ori și jumătate față de anul trecut.
Blocajul din strâmtoarea Hormuz se prelungește, nave de mare tonaj cu gaze lichefiate din Qatar nu ajung pe piața europeană, un nou blocaj a fost creat la cea de-a doua strâmtoare, Bab al-Mandab din Marea Roșie după o nouă escaladare a conflictului din Yemen și atacurile asupra infrastructurii petroliere din Arabia Saudită.
Pe lângă acestea, nivelul redus de umplere a depozitelor subterane din Europa și consumul sporit de gaze pentru a produce energie electrică în perioada verii fierbinți în partea de vest a continentului nostru mențin prețurile sus.
În ce privește importurile de motorină, cotațiile au depășit 1.500 de dolari per tonă, inclusiv din cauza insuficienței motorinei pe piața internațională. O parte din motorina care ajungea pe piață venea din Orientul Mijlociu, iar închiderea rutelor de aprovizionare complică situația. Benzina și motorina au ajuns la cele mai mari prețuri înregistrate vreodată în UE. În România, motorina standard astăzi costă în medie peste 41 lei. Și în Moldova prețurile au crescut mult, 1 litru de motorină ajungând la circa 36 de lei”, a declarat președinta.
Totodată, Maia Sandu a evidențiat că producția de energie a scăzut considerabil în urma reducerii debitului râurilor din cauza secetei.
„Chiar dacă în ultimii ani s-au făcut progrese mari în domeniul energiei regenerabile – ponderea acesteia în consumul total a crescut de la 3% la circa 22% și stocarea de la zero la 210 MWh – încă nu avem capacitatea necesară, mai ales în orele de vârf. Pentru a acoperi orele de vârf, avem nevoie de 600-1000 MWh.
În legătură cu situația hidrologică pe râul Nistru, constatăm că se menține un aport de apă alarmant de scăzut. Nivelul apei în lacul de acumulare Novodnistrovsk a atins o cotă minimă istorică, iar debitul de intrare a fost în medie de 23 m3/s pentru perioada 1-20 septembrie, când acesta este în mod normal 100-120 m3/s specific acestei perioade.
Consiliul Național de Securitate a adoptat o serie de decizii în acest sens.
Am convenit împreună cu Parlamentul, Guvernul și instituțiile responsabile necesitatea de a declara stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic. Guvernul trebuie să poată acționa rapid în cele mai imprevizibile situații: dacă e nevoie de decizii rapide pentru a cumpăra combustibili, dacă debitul de apă în Nistru continuă să se reducă, dacă prețurile continuă să crească la combustibili.
În primul rând, Guvernul va pregăti planuri pentru diferite scenarii, așa încât fiecare instituție să știe ce are de făcut în situația în care apar probleme de aprovizionare.
În al doilea rând, instituțiile trebuie să asigure capacitate de import și rute alternative de alimentare cu energie electrică pentru sezonul rece, posibilitatea de a utiliza în regim de urgență interconexiunile de 110kV cu România și maximizarea capacității comerciale la frontiera România-R. Moldova.
În al treilea rând, suntem conștienți de impactul prețurilor regionale asupra facturilor oamenilor. Oamenii au avut în ultimele ierni o presiune mare pe facturi și Guvernul a fost alături prin compensații. Fiecare creștere de tarif se resimte puternic în familiile noastre. Știu că cetățenii își fac griji de iarna care urmează.”
De asemenea, șefa statului susține că CNS a examinat și a dispus măsuri „astfel ca obiectivele de care depinde alimentarea țării să fie mai bine protejate împotriva acțiunilor ostile, inclusiv a dronelor și ca, dacă apare o problemă, funcționarea lor să poată fi restabilită cât mai repede”.
„În legătură cu protecția infrastructurii energetice, aș vrea să mă opresc mai pe larg asupra amenințărilor reprezentate de dronele rusești. Cu regret, în loc să fie tratat cu seriozitate și responsabilitate, subiectul este exploatat politic și cinic de către cei care au slăbit conștient și intenționat Armata Națională, atunci când se aflau în poziții de decizie.
Problema dronelor rusești este una regională, acestea cad în țările Baltice, Polonia, România. Armate mult mai avansate și mai bine dotate decât cea a Moldovei au întâmpinat dificultăți în a opri dronele să intre în spațiul lor aerian.
Dronele rusești evoluează foarte rapid, la fiecare câteva luni fiind produse versiuni mai performante care pot evada soluțiile de apărare aeriană construite între timp. Este o cursă tehnologică contra cronometru. Iar modernizarea Armatei și protecția cetățenilor nu poate fi o dezbatere politică, ci este o datorie a statului, dar și o responsabilitate comună a tuturor politicienilor și a întregii societăți.
În 2026 deja avem 39 de încălcări ale spațiului aerian, față de 17 din 2025. Ce face Moldova în aceste circumstanțe pentru a fi capabilă să-și apere infrastructura și cetățenii?
În primul rând, continuă să investească resurse proprii și să atragă finanțare nerambursabilă externă pentru dezvoltarea și perfecționarea sistemului de apărare. Acesta are două componente: detectarea și neutralizarea.
Pentru a detecta mai bine dronele, modernizăm sistemul de supraveghere a spațiului aerian. Chiar dacă vedem mai bine ce se întâmplă, capabilitățile existente încă nu sunt suficiente. Ignorarea sistemului de apărare timp de 30 de ani nu poate fi recuperată în 5 ani. Lucrăm cu partenerii să accelerăm acest proces.
Pentru a neutraliza drone, dispunem de sisteme portabile de rachete antiaeriene, mitraliere antiaeriene și mijloace de război electronic. Aceste capabilități sunt operaționale, dar aria lor de acțiune este limitată la protejarea infrastructurii critice care asigură servicii de bază pentru funcționarea economiei.
Armata investește resurse pentru a extinde aria de acoperire a apărării aeriene. Ministerul Apărării a anunțat recent că a obținut finanțare nerambursabilă de la Uniunea Europeană în valoare 120 de milioane de euro care va fi folosit pentru achiziționarea unui sistem de apărare antiaeriană de rază medie, un sistem avansat de detectare și nimicire a țintelor aeriene. Toate aceste măsuri necesită timp.
În al doilea rând, consolidăm parteneriate cu vecinii pentru a îmbunătăți schimbul de informații, care vin să completeze datele furnizate de sistemele naționale de supraveghere.
În al treilea rând, lucrăm cu partenerii pentru a beneficia de soluții moderne, eficiente și mai ieftine împotriva dronelor. Nu pot da mai multe detalii, dar vreau să asigur cetățenii că protecția țării noastre este o prioritate și activitate constantă pentru mine și Guvern.
Orice dronă care încalcă spațiul nostru aerian pune în pericol oamenii, iar singurul vinovat de aceasta este Federația Rusă”, a conchis Maia Sandu.
