Principală  —  Ştiri  —  Diverse   —   INFOTECA DREPTURILOR/ Examinarea cauzelor penale…

INFOTECA DREPTURILOR Examinarea cauzelor penale în lipsa inculpaților: Ce trebuie să știm? – VIDEO

În ultimul timp, societatea civilă se întreabă tot mai frecvent de ce oligarhii care au comis infracțiuni grave și deosebit de grave, acte de corupție, spălare de bani, furtul miliardului, până în prezent sunt în libertate? Cum pot și cum trebuie soluționate aceste probleme, astfel încât societatea să fie sigură că justiția este aceeași pentru toți?

Avocata Violeta Gașițoi prezintă o analiză la acest subiect.

În cazul examinării dosarelor penale în lipsa inculpaților persistă două probleme: respectarea prevederilor tratatelor internaționale la care R. Moldova este parte și respectarea legislației naționale.

Calitatea de membru al Consiliului Europei obligă R. Moldova să respecte Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Art. 6 al CEDO spune că orice persoană are dreptul la un proces echitabil. Să vedem și care sunt, potrivit par.3, drepturile specifice ale inculpatului: dreptul de a contesta probele acuzării și dreptul de a prezenta probe în apărare.

Publicitate
Publicitate
Avocata Violeta Gașițoi

Dreptul național asigură aceleași drepturi ale inculpatului, prevăzute în Codul de Procedură Penală: dreptul la apărare, dreptul de a contesta probele acuzatorului de stat și de a prezenta probe în apărarea sa. Acestea sunt menite să asigure stabilirea adevărului în așa fel încât nicio persoană vinovată să nu scape de răspundere și nicio persoană nevinovată să nu fie condamnată.

Legislația procesual penală a R. Moldova spune că, dacă nu se cunoaște locul aflării învinuitului, procurorul îl anunță în căutare și poate aplica măsura preventivă. Dacă legea penală permite arestul persoanei date în căutare, procurorul cere judecătorului de instrucție aplicarea măsurii procesuale de constrângere sub formă de arest. Această formă de limitare a drepturilor învinuitului asigură procurorului posibilitatea de a reține și de a cere extrădarea învinuitului, dacă acesta a părăsit R. Moldova.

Legislația procesual penală mai prevede că instanța de judecată decide judecarea cauzei în lipsa inculpatului, dacă acesta nu se prezintă în instanță. În acest caz, procurorul e obligat să prezinte probe veridice că persoana pusă sub învinuire, în privința căreia cauza e trimisă în judecată, a renunțat la exercitarea dreptului la apărare, precum și că se eschivează de la urmărirea penală și de la judecată.

Legislația procesual penală prevede că atunci când se cere extrădarea unei persoane judecate și condamnate în lipsă, cauza va fi rejudecată, la cererea condamnatului, de către instanța care a judecat deja cauza. Cererea de rejudecare poate fi depusă în termen de 6 luni de la predarea condamnatului către autorități. Procesul penal nu poate fi redeschis în cazul în care persoana condamnată a solicitat să fie judecat în lipsă.

Deci, legislația procesual penală a R. Moldova permite judecarea unui inculpat în lipsă. Pentru a respecta prevederile legii, procurorul e obligat să dispună căutarea inculpatului de către organul de urmărire penală și informarea acestuia despre existența dosarului și despre probele care susțin învinuirea sa. Chiar și în lipsa inculpatului, atunci când acesta e anunțat în căutare, drepturile îi sunt apărate de către un avocat calificat, numit de autorități. Dar, avocatul din oficiu nu poate exercita apărarea în mod efectiv, deoarece nu a discutat cu inculpatul aflat în căutare. Din aceste motive, legislația procesual penală permite rejudecarea cauzei, atunci când este găsit inculpatul, ultimul având astfel posibilitatea de a discuta cu avocatul, de a contesta probele și de a prezenta propriile dovezi în apărare.

În SUA, spre exemplu, inculpatul are mai multe drepturi. Dacă nu dispune de bani pentru a angaja un detectiv și un avocat, statul îi angajează aceste persoane. În cadrul biroului de apărare publică există o subdiviziune în care lucrează detectivi publici, care acumulează probe și efectuează activități de investigație în favoarea inculpatului, care îl pot ajuta la obținerea sentinței de achitare. Detectivii lucrează de rând cu avocații inculpatului.

Deci, legea procesual penală permite procurorilor trimiterea cauzei penale în instanța de judecată și examinarea cauzei în lipsa inculpatului. Potrivit unor experți în domeniul penal, principala cauză a lipsei acestor dosare și a faptului că acestea nu au o finalitate în Moldova e din cauză că lipsește voința din partea procuraturii, or, procurorii nu doresc să prezinte de două ori cauza penală și probele în judecată. Potrivit legislației, procurorul trebuie să prezinte o dată probele acuzării în instanță – în lipsa inculpatului, după care – în mod repetat, când inculpatul ar cere reexaminarea cazului.

O altă problemă este corupția din sistemul de drept al R. Moldova, care mai protejează oligarhii. Cu toții am observat că cei mai mari oligarhi, învinuiți de comiterea infracțiunilor deosebit de grave, scapă ușor de răspundere penală, fără a fi condamnați. Mijloacele financiare ale acestora, sustrase din bugetul public sau obținute prin scheme ilegale, le permit „cumpărarea” nu doar a procurorilor sau a judecătorilor, ci și a unor funcționari de stat.

Practica SUA în acest sens ar fi un exemplu de urmat. Atunci când un oligarh este învinuit de comiterea unei infracțiuni, cauza trebuie să fie supusă unui scrutin public. Averea procurorului implicat în urmărirea penală, precum și a judecătorului care examinează cauza trebuie să fie monitorizată până și după examinarea cauzei. Toate acțiunile de urmărire penală și de examinare a cauzei trebuie să fie publice. Transparența procesului de judecată în aceste situații este crucială, deoarece permite controlul public asupra actului de justiție, făcând dificilă coruperea persoanelor implicate.

De ce, până în prezent, nu au fost extrădați oligarhii?

Dreptul internațional prevede că în domeniul penal statele trebuie să încheie tratate privind colaborarea, cooperarea și atragerea la răspundere penală, cu extrădarea persoanelor învinuite ori condamnate de comiterea unor infracțiuni comune unanim recunoscute. În prezent, pentru a cere extrădarea unei persoane, în R. Moldova autoritățile trebuie să prezinte statului străin actul de acuzare și mandatul de arest pentru ca acesta să poată fi executat. Cu alte cuvinte, autoritățile statului străin trebuie să aibă oportunitatea de a informa inculpatul despre existența dosarului penal și despre acuzațiile penale în privința lui, cât și arestarea ultimului, în caz dacă el refuză să părăsească benevol statul străin.

Altă soluție ar fi condamnarea persoanei în R. Moldova în lipsa acesteia și expedierea hotărârii instanței de judecată (sentința de condamnare) statului străin pentru executare.

Din aceste considerente, este foarte importantă cooperarea între autoritățile statului și trimiterea cauzei penale în judecată, chiar și în lipsa inculpatului. Cele mai dificile cauze sunt acolo unde inculpatul are dublă ori triplă cetățenie. De obicei, statele prevăd în Constituția lor imposibilitatea extrădării propriilor cetățeni. În aceste circumstanțe, singura soluție legală este trimiterea cauzei penale în judecată, în lipsa inculpaților, iar ulterior, în caz de condamnare, trimiterea sentinței spre executare în statul unde se află condamnatul. Ca regulă, în dreptul internațional sunt unanim recunoscute infracțiuni precum furtul ori însușirea averii proprietarului, jaful, tâlhăria, omorul sau alte infracțiuni împotriva persoanei, acte de corupție ori abuzul de putere, precum si altele. Ca regulă, aceste infracțiuni sunt recunoscute de alte state, iar persoana, dacă va fi condamnată în Moldova pentru comiterea lor, poate fi supusă ispășirii pedepsei, în baza legislației statului străin.

Un alt avantaj al examinării dosarului și condamnării inculpatului în lipsă este faptul să aceasta ar impune inculpatul ori condamnatul să vină benevol în R. Moldova ca să pornească revizuirea procesului său și să ofere posibilitatea autorităților să decidă toate problemele apărute în procesul de examinare, care a avut loc în lipsa inculpatului.

Cât despre intenția Ministerului Justiției de a schimba legislația procesual penală privind examinarea dosarelor în lipsa inculpaților, s-ar putea să nu fie prea eficientă. În primul rând, legislaţia procesual penală existentă deja permite examinarea dosarului penal în lipsa inculpatului. Principala problemă care constituie un impediment în examinarea acestor dosare este lipsa dorinței procurorilor și a judecătorilor.

Argumentul acestora este că, în astfel de cazuri, dosarele ar fi examinate de două ori. O dată, în lipsa inculpatului, și a doua oară, în cazul în care acesta revine în tară și depune cerere de reexaminare a cauzei. Modificările propuse de Ministerul Justiției nu vor avea vreun impact, dacă nu vor determina dorința procurorilor și judecătorilor de a iniția examinarea acestor dosare. Din practica dosarelor existente, observăm că această legislație propusă de Ministerul Justiției există, iar ceea ce lipsește sunt tratatele internaționale încheiate între autoritățile R. Moldova și statele străine privind colaborarea în domeniul procesului penal, extrădarea persoanelor învinuite de comiterea infracțiunilor ori recunoașterea sentințelor de condamnare. Pentru a determina procurorii să expedieze dosarele penale în judecată, avem nevoie de voință la nivelul Procuraturii Generale, dar și de insistența societății civile. Ceea ce ar putea face guvernul, în afară de cele propuse mai sus, este interzicerea suspendării cauzelor penale, prin modificarea legislației procesual penale. Se pare că, în prezent, procurorii abuzează de aceste prevederi legale, încălcând dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil, prevăzut de art. 6 al CEDO.

Prezenta explicație nu poate fi considerată o consultație juridică.

Publicitate
Publicitate