HPV pe înțelesul tinerilor: întrebări, mituri și informații care pot face diferența
În acest an, aproximativ 160 de adolescenți și tineri, voluntari Youth Klinic Moldova s-au reunit împreună cu coordonatorii lor la cea de-a XI-a ediție a Școlii de Vară pentru voluntari și coordonatori Youth Klinic Moldova. Participanții fac parte din rețeaua națională de voluntari dezvoltată în cadrul celor 40 de centre de sănătate prietenoase tinerilor din țară, informează UNICEF.
Timp de cinci zile, ei s-au pregătit pentru activități de informare și educație de la egal la egal, cu accent pe două teme: prevenirea violenței bazate pe gen și prevenirea infecției cu virusul Papiloma Uman – HPV.
În sesiunile dedicate HPV, voluntarii au discutat despre virus și transmiterea lui, afecțiunile asociate, vaccinare și screening, dar și despre miturile și informațiile false care circulă, inclusiv în mediul online. Brainstormingul, simulările, exercițiile de identificare a miturilor și discuțiile ghidate i-au ajutat să exerseze nu doar ce să transmită mai departe, ci și cum să poarte aceste conversații cu alți adolescenți.
Pentru unii, subiectul era aproape nou.
„Sincer, abia la această tabără am aflat despre HPV. Anterior nu știam despre acest virus și nici cât de răspândit este”, spune Victoria, în vârstă de 15 ani, voluntară Youth Klinic din Anenii Noi.
Victoria nu a fost singura care a plecat de la Holercani cu întrebări noi, răspunsuri și idei pe care vrea să le ducă mai departe. Alți tineri veniseră cu întrebări concrete sau recunoșteau mituri pe care le auziseră deja în familie, la școală ori online.
Dar ce ar trebui, de fapt, să știe un adolescent despre HPV?
HPV nu este un singur virus, ci numele unei familii de aproximativ 200 de tipuri de virusuri. Este una dintre cele mai frecvente infecții cu transmitere sexuală: potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproape toate persoanele active sexual vor avea o infecție cu HPV la un moment dat în viață, de cele mai multe ori fără simptome.
HPV este cauza cancerului de col uterin și este asociat și cu cancere ale vulvei, vaginului, penisului, anusului și gurii sau gâtului.
„De cele mai multe ori, infecția cu HPV nu provoacă simptome și deseori decurge neobservat. Riscul apare atunci când infecția cu un tip de HPV cu risc oncogen persistă și produce, în timp, modificări ale celulelor. Acest proces se dezvoltă de regulă lent, ceea ce înseamnă că avem timp să intervenim: vaccinarea contribuie la prevenirea infecției cu tipurile de HPV acoperite de vaccin, respectiv previne și apariția cancerului de col uterin provocat de acești viruși. Screeningul permite identificarea leziunile precanceroase la femeile de vârstă reproductivă înainte ca acestea să evolueze spre cancer”, explică Angela Capcelea, Specialistă în Sănătate în cadrul UNICEF Moldova.
La nivel global, aproximativ 660.000 de femei au fost diagnosticate cu cancer de col uterin în 2022, iar aproximativ 350.000 au murit din cauza bolii. În Republica Moldova, anual, decedează aproximativ 150 de femei din cauza cancerului de col uterin. În jur de 300 de femei sunt diagnosticate cu această boală.La nivel global, aproximativ 660.000 de femei au fost diagnosticate cu cancer de col uterin în 2022, iar aproximativ 350.000 au murit din cauza bolii. În Republica Moldova, anual, decedează aproximativ 150 de femei din cauza cancerului de col uterin. În jur de 300 de femei sunt diagnosticate cu această boală.
HPV nu este doar o problemă a fetelor
Una dintre informațiile discutate de voluntarii Youth Klinic a fost faptul că HPV îi privește atât pe băieți, cât și pe fete.
„În urma sesiunii despre HPV, am reținut trei mesaje importante: atât fetele, cât și băieții se pot infecta cu HPV; vaccinul HPV nu provoacă infertilitate; iar HPV este un subiect serios, care trebuie tratat cu responsabilitate. Chiar dacă nu se vorbește foarte mult despre el, trebuie să începem să îi acordăm mai multă atenție”, spune Dumitrița, în vârstă de 16 ani, din raionul Orhei.
Asocierea HPV aproape exclusiv cu cancerul de col uterin poate crea impresia că virusul este o problemă doar a fetelor și femeilor. În realitate, HPV poate provoca afecțiuni și tipuri de tumori care afectează ambele sexe.
Vaccinul HPV și fertilitatea: ce spun dovezile
Dintre toate miturile discutate de tineri, unul a apărut cel mai des: ideea că vaccinarea împotriva HPV ar afecta fertilitatea.
Ludmila, în vârstă de 17 ani, din Leova, spune că întâlnește frecvent acest mit – atât în rândul tinerilor, cât și printre adulți.
„Oamenii ascultă deseori opiniile altor oameni fără să verifice informația. De aceea este important să vorbim cu încredere și să le prezentăm dovezi din surse sigure”, adaugă ea.
Și Vlad, în vârstă de 15 ani, de peste doi ani voluntar Youth Klinic la Florești, spune că a întâlnit temerea că o fată vaccinată nu va mai putea avea copii.
Dovezile disponibile nu susțin acest lucru.
„Vaccinul împotriva HPV nu conține virus viu și nu poate provoca infecția cu HPV. Datele acumulate după sute de milioane de doze administrate la nivel global confirmă un profil bun de siguranță, iar cele mai frecvente reacții sunt cele întâlnite și după alte vaccinuri, cum ar fi durerea la locul injectării, febra ușoară sau starea temporară de disconfort. Dovezile disponibile nu arată că vaccinarea HPV ar provoca infertilitate”, adaugă Angela Capcelea, Specialistă în Sănătate în cadrul UNICEF Moldova.
Mai mult, prevenirea cancerului de col uterin poate contribui tocmai la protejarea sănătății reproductive: tratamentele necesare în cazul leziunilor severe sau al cancerului pot avea consecințe importante asupra sănătății unei femei.
Autism, „mutații genetice” și alte mituri: de unde apar și de ce persistă?
Unele dintre întrebările pe care tinerii le aud sunt mai surprinzătoare.
„La un atelier, un copil s-a apropiat de mine și m-a întrebat dacă, în cazul în care se vaccinează, ar putea suferi mutații genetice”, povestește Dumitrița. Pentru ea, astfel de întrebări arată cât de important este ca adolescenții să aibă acces la explicații corecte și ușor de înțeles.
Victoria spune că a auzit și ideea că vaccinurile ar provoca autism.
Chiar în această lună, pe 3 septembrie 2026, OMS a publicat o nouă revizuire sistematică a studiilor apărute între 2010 și august 2025. Concluzia studiilor cu cea mai bună calitate metodologică este că dovezile nu susțin o relație cauzală între vaccinuri și tulburarea de spectru autist.
„Informația corectă este esențială, dar, de una singură, nu schimbă întotdeauna o decizie, sau un comportament. Atunci când oamenii decid dacă se vaccinează sau își vaccinează copilul, contează și încrederea în sursa informației, experiențele celor apropiați, normele din familie și comunitate, frica și ceea ce văd repetat în social media. De aceea, atunci când răspundem unui mit, este important nu doar să oferim date, ci și să ascultăm ce se află în spatele acelei temeri și să răspundem fără judecată”, menționează Cristina Stratulat, Ofițeră pentru Schimbare Socială și Comportamentală, în cadrul UNICEF Moldova.
Vaccinurile anti-HPV sunt utilizate de peste un deceniu
„Vaccinul este prea nou, netestat.” Acesta este un alt mit care circulă în rândul tinerilor și provoacă dubii. Totuși, vaccinurile anti-HPV sunt utilizate de aproape două decenii la nivel global, cu monitorizarea continuă a siguranței și cu sute de milioane de doze administrate. Legătura dintre HPV și cancerul de col uterin a devenit clară în anii 1980, când cercetările virusologului german Harald zur Hausen au dus la identificarea tipurilor HPV 16 și 18 în țesuturile canceroase. Descoperirea, pentru care a primit Premiul Nobel pentru Medicină în 2008, a schimbat fundamental înțelegerea cancerului de col uterin și a deschis calea către dezvoltarea vaccinurilor preventive.
Cum funcționează, de fapt, vaccinul împotriva HPV?
„Vaccinul împotriva HPV nu conține virus viu. El conține particule asemănătoare virusului, dar fără material genetic viral, care nu pot provoca infecția. Rolul lor este să învețe sistemul imunitar să recunoască anumite tipuri de HPV și să dezvolte protecție împotriva lor înainte ca organismul să intre în contact cu virusul”, explică Angela Capcelea, Specialistă în Sănătate în cadrul UNICEF Moldova.
