Diabetul: riscuri și complicații în cazul infecției cu COVID-19

Anual, pe 14 noiembrie, este marcată Ziua Mondială de profilaxie și combatere a Diabetului Zaharat. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, peste 400 milioane de persoane din întreaga lume suferă de diabet. În R. Moldova, statisticile oficiale arată că, în ultimii zece ani, numărul bolnavilor de diabet zaharat s-a dublat, în 2018 acesta ajungând la 120 mii de persoane. Odată cu pandemia de coronavirus, acești pacienți au devenit și mai expuși, or, în cazul infectării lor, riscul unui pronostic sever e și mai mare. 

ZdG a solicitat trei medici să explice care sunt riscurile în cazul infectării cu COVID-19 a unei persoane care suferă de diabet și, pe de altă parte, cum poate influența virusul creșterea valorilor glicemiei la persoane care nu au avut anterior acest gen de probleme. 

Veronica Țugulschi, medic internist, șefa Unității de primiri Urgențe din cadrul Spitalului municipal Sfântul Arhanghel Mihail:  „Noi am observat, de când lucrăm în pandemie, că pacienții care vin cu diabet zaharat, având indici mari, ies mult mai greu din complicații. Deoarece au diabet, e mult mai greu să monitorizăm și profilul cardiac, pentru că acești pacienți nu simt durerea cardiacă. Respectiv, atunci când facem cardiograme, găsim devieri destul de periculoase. Adică, aceste lucruri merg împreună, iar când se unesc,  insuficiența cardiacă și diabetul zaharat, pronosticul devine foarte rezervat. 

Unii pacienți fac dereglări ale glicemiei în cadrul COVID-19, pentru că acesta afectează pancreasul. În cadrul infecției cu noul coronavirus, dacă pacientul, inițial, până la virus, putea să aibă glicemia 7-8, adică cifre nu prea mari, atunci în faza COVID-19, indicii glicemici ajung la 25-30de unități. Cu acești pacienți e dificil de lucrat, pentru că trebuie monitorizat și echilibrul acido-bazic, trebuie adaptat tratamentul, insulina trebuie făcută de 4 ori, iar astfel, personalul medical se expune mai des riscului de infecție. 

Avem destul de mulți diabetici confirmați cu COVID-19. Majoritatea sunt pacienți în vârstă. Ei fac dereglări de glicemie. Totodată, un pacient cu diabet zaharat este imunocompromis, asta nici nu se discută. Acești pacienți se recuperează greu după tratament, ei trebuie supravegheați strict de endocrinolog. Pacienții diabetici sunt în grupul de risc, mai ales că au și patologii cardiace, iar astea două prezintă risc înalt de moarte subită. 

Majoritatea pacienților cu indicele glicemic mare ajung la Terapie Intensivă, pentru echilibrarea corectă a insulinoterapiei. Pacienții cu cifre mari ale glicemiei devin confuzi, cooperează foarte greu, se orientează mai greu în timp și în spațiu. Din fiecare punct avem câte o piedică. Dar, dacă pacientul are o conduită corectă, ajungem la rezultate bune. Majoritatea merg acasă cu indice glicemice bune”. 

Ion Arteni, vicedirector medical al Spitalului Clinic Municipal nr.1, Chișinău: „Diabetul zaharat este, de fapt, cea mai frecventă comorbiditate la pacienții care au necesitatea de spitalizare, atât în secții obișnuite, cât și în cele de Terapie Intensivă. Riscurile, în diabetul zaharat, sunt destul de mari, în cazul infecției cu noul coronavirus. 

Diabetul îi face mai vulnerabili pe pacienți la efectele severe ale virusului. Persoanele cu diabet zaharat dezvoltă creșteri ale valorilor glicemice, în timpul infecției cu COVID-19, respectiv acestea influențează negativ evoluția bolii. E de reținut și faptul că virusul sporește și riscul complicațiilor diabetice, se poate ajunge la comă diabetică și, în final, la deces. 

Cu părere de rău, printre pacienții care suferă de diabet zaharat, unde se asociază și infecția COVID-19, cazul deceselor crește la un procent destul de mare – ajunge aproape de 10% din numărul total. 

Altfel, la diferiți pacienți, evoluția maladiei este diferită. Unii se recuperează mai repede, alții – mai greu. Aici contează mulți factori, inclusiv dacă pacientul respectă aceeași dietă, dacă administrează tratamentul indicat, dacă se adresează la timp la medic, atunci toate acestea duc la evoluție ușoară și însănătoșire mai rapidă. Dacă aceste lucruri apar la o etapă mai tardivă, e mai complicat și avem un pronostic nefavorabil. 

Sunt mulți pacienți care nu au știut că au diabet zaharat, chiar și cu vârste mai tinere, iar în timpul tratării la spital, constatăm o hipoglicemie. Ea poate fi legată, în viziunea mea, de câteva momente. Primul, e medicamentos indusă, fiindcă concomitent pacienții administrează și preparate hormonale. Preparatele hormonale duc la creșterea hiperglicemiei, dar neînsemnat. Cel puțin, acești pacienți se stabilesc după tratament, iar aceste probleme dispar. Însă, necesită respectiv și o supraveghere de către medicul endocrinolog. Apoi, sunt pacienți care se află, de fapt, în grupul de risc cu diabet zaharat, pot fi supraponderali, ei nu au știut de diabet și, acum, pe fundalul acestei infecții și tratamentului respectiv, se depistează hiperglicemia. 

Sunt și cazuri când, într-adevăr, virusul SARS-CoV-2 afectează nu doar plămânii, dar și alte organe, cum ar fi cordul, rinichii, ficatul, pancreasul. De aceea, după datele noastre, constatăm că se afectează și aparatul glandular a pancreasului și ,undeva, posibil, să avem și un diabet zaharat, care apare pe fundalul infecției virale SARS-CoV-2”. 

Neonila Tofan, medic endocrinolog, echipa Secției Endocrinologie, IMSP Spitalul Clinic Republican „T. Moșneaga”: „Unele studii sugerează că diabetul ar crește riscul de infecție de două până la trei ori, independent de prezența altor afecțiuni. Riscul de infecție al pacienților diabetici depinde de mai mulți factori: controlul glicemic, durata bolii, comorbidități asociate (boală cardiacă, afectare renală, boală cerebrovasculară), precum și vârsta, greutatea corporală, consumul de tutun. Fiecare caz trebuie analizat în parte – un singur raționament nu poate fi aplicat tuturor pacienților diabetici. O persoană cu control glicemic bun este foarte diferită de cineva cu un diabet slab controlat, deoarece factorii de risc și posibilele complicații sunt total diferite.

Dacă persoanele fără alte boli cronice asociate au o rată a mortalității de 1,4%, în cazul celor care asociază comorbidități este mai crescută, astfel că, în cazul diabeticilor, asta ar reprezenta aproximativ 9,2 %. Studiile efectuate denotă că persoanele cu diabet au rate mult mai mari de complicații grave și deces decât persoanele fără diabet. Diabetul zaharat crește riscul de evoluție letală a COVID-19 de 2,85 ori.

Infecția Sars-CoV-2 poate induce diabetul zaharat și contribuie la fluctuații ale valorilor glicemice care agravează evoluția și influențează pronosticul, prin afectarea celulelor B sau medicația administrată.

Până în prezent, putem distinge patru situații care ar releva o hiperglicemie la un pacient internat cu COVID-19 pozitiv: hiperglicemie de stres, diabet zaharat primar, depistat la pacientul care nu cunoștea anterior că-l are, se discută și despre hiperglicemia indusă de însuși virusul Sars-CoV 2 care ar ataca celulele pancreatice, legându-se de un receptor specific AC-2 și hiperglicemie medicamentos indusă, numită și diabet zaharat secundar, în urma tratamentului cu potential hipoglicemiant (glucocorticoizi). Astfel, în cazul persoanei confirmate cu COVID-19 este necesară aprecierea obligatorie a glicemiei la internare și evaluarea hemoglobinei glicozilate.

În perioada epidemică, pacienții cu diabet, pe lângă regulile de prevenție obligatorii, trebuie să își ia o serie de măsuri suplimentare: provizii de insulină și alte medicamente antidiabetice prescrise, provizii de alimente formate din zaharuri simple (suc de fructe, dulciuri), pentru a echilibra o posibilă hipoglicemie și provizii alimentare și de materiale igienice obligatorii”.