• De ce avem sărbători pe „stil vechi” și pe „stil nou” în R. Moldova?

    De ce avem sărbători pe „stil vechi” și pe „stil nou” în R. Moldova?
    de
    14 ianuarie 2021 | 09:06

    R. Moldova este bogată în tradiții, dar mai ales în sărbători – unele dintre acestea sunt marcate de două ori, în baza a două calendare. Unii cetățeni ai țării noastre sărbătoresc Crăciunul și Anul Nou în baza calendarului gregorian sau „pe stil nou” (pe 25 decembrie și 1 ianuarie), în timp ce alții sărbătoresc pe „stil vechi”, în baza calendarului iulian (pe 7 ianuarie și respectiv, 14 ianuarie). Sunt și persoane care marchează Crăciunul și venirea noului an de două ori. Toată încurcătură cu sărbători pe stil nou și sărbători pe stil vechi s-a creat din cauza diferenței dintre calendarele iulian și gregorian. 

    Între calendarul iulian, numit și cel „pe stil vechi” și calendarul oficial, cel gregorian, este o diferență de 13 zile. În esență, Crăciunul este sărbătorit de către creștinii ortodocși pe aceeași dată – Crăciunul pe stil vechi e tot pe 25 decembrie, doar că 25 decembrie iulian coincide cu 7 ianuarie al calendarului gregorian. Pentru a nu trezi confuzii, Biserica nu ne spune că și la noi Crăciunul e pe 25 decembrie, doar că după calendarul iulian, dar se merge pe explicația simplă –  Crăciunul pe stil vechi e pe 7 ianuarie.

    Dacă în prezent diferența dintre sărbătorile pe stil nou și cele pe stil vechi este de 13 zile, aceasta va crește tot mai mult. Astfel, începând cu anul 2100, se va mai adăuga o zi, Crăciunul va fi pe 8 ianuarie (dacă după calendarul gregorian nu se includea an bisect odată la 400 ani, deplasarea cu o zi ar fi avut loc în 2000). În anul 8000, vom păși în noul an pe 1 martie, iar încă peste câteva sute de ani echinocțiul de iarnă din calendar va coincide cu ziua solstițiului de primăvară de pe cer.

    De la calendarul iulian la cel gregorian

    În anii 40 î.Hr., calendarul civic roman era cu trei luni înaintea calendarului solar. Iulius Caesar, sfătuit de astronomul Sosigenes din Alexandria, a introdus în anul 46 î. Hr. calendarul solar egiptean, luând lungimea anului solar ca 365 și 1/4 zile. Anul a fost împărțit în 12 luni, toate având 30 sau 31 de zile, cu excepția lunii februarie, care conținea 28 de zile în comun (365 de zile) și 29 în fiecare al patrulea an (un an bisect, de 366 de zile). Anii bisecți repetau data de 23 februarie – nu exista 29 februarie în calendarul iulian. 

    Calendarul era bun, însă, în fiecare an solstițiul din calendar se depărta cu circa 11 minute de solstițiul real. Cu alte cuvinte, această diferență, văzută ca minoră în acel moment, ducea la acumularea unei zile diferență la fiecare 128 de ani.

    Cu timpul, din cauza acestei erori, sărbătorile religioase importante, cum ar fi Paştele nu se mai sincroniza cu data fixă pentru evenimentul astronomic (prima duminică de după prima lună plină, de după echinocțiul de primăvară), şi a ajuns să fie sărbătorit înaintea echinocțiului de primăvară. 

    În a doua jumătate a sec. al XVI-lea, papa Grigore al XIII-lea (1572-1585) a hotărât reforma calendarului iulian, desemnând o comisie de astronomi şi teologi care să lucreze în acest sens. Dintre toate proiectele de reformă studiate de comisia respectivă, în final s-a hotărât adoptarea proiectului propus de astronomul italian Luigi Lilio, profesor de medicină la Universitatea din Perugia. Esența calendarului gregorian este următoarea: ca bază e luat calendarul iulian. Însă, o dată la 100 de ani, anul care trebuia să fie bisect (29 zile în februarie) rămâne an simplu. De aceea anii 1700, 1800 și 1900, care ar fi trebuit să fie bisecți, au fost ani obișnuiți și aveau câte 28 de zile în februarie. Însă o dată la 400 de ani, această regulă se anulează, anul fiind bisect. Anul 2000 a fost an bisect.

    Acest calendar e mult mai exact, dând o eroare de o zi la 7700  de ani ani. Odată cu trecerea la calendarul gregorian, s-a sărit înainte pentru a ajunge zilele pierdute din cauza erorii calendarului iulian, de-a lungul secolelor. De aceea calendarul „pe stil nou” este cu 13 zile înaintea celui „pe stil vechi”.

    Calendarul iulian a rămas în uz în unele țări până în secolul XX și mai este folosit încă de mai multe biserici naționale ortodoxe. Totuși, la Conferința interortodoxă de la Constantinopol din mai 1923, a fost propus un calendar iulian revizuit pentru a aduce Bisericile ortodoxe mai aproape de calendarul solar-laic folosit în întreaga lume. Acest calendar iulian revizuit seamănă destul de mult cu cel gregorian, însă el a fost aprobat doar de o parte dintre Bisericile Otordoxe: Biserica Ortodoxă a Constantinopolului, Biserica Ortodoxă a Alexandriei, Biserica Ortodoxă a Antiohiei, Biserica Ortodoxă Greacă, Biserica Ortodoxă Cipriotă, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă Poloneză și Biserica Ortodoxă Bulgară (în 1963). Discuțiile din 1923 au insistat în primul rând pe libertatea de adoptare a acestei reviziuri a calendarului de către fiecare biserica ortodoxă în parte când va crede de cuviință. Din acest motiv în prezent mai sunt câteva biserici care nu au adoptat calendarul iulian:  Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Georgiană, Biserica Ortodoxă Ucrainiană și calendariștii vechi greci.

    Un al doilea punct important în discuțiile de la Constantinopol din 1923 a fost modalitatea de serbare a Paștelui. Faptul ca unele biserici au decis sa modifice calendarul rapid ar fi dus la două date de serbare a Paștelui în cadrul aceleiași confesiuni. Din acest motiv s-a decis ca Paștele să fie sărbătorit după calendarul iulian vechi până în momentul în care ultima biserica ortodoxă va trece la noul calendar.

    Surse: historia.ro, britannica.com, podcastul „Istoria Moldovei” de Natan Garștea

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    În premieră, R. Moldova câștigă calificările Campionatului European de fotbal pe plajă

    Pentru prima dată în istorie, Moldova a devenit campioana calificărilor europene la fotbal pe plajă, Divizia B. Moldova a învins Estonia cu 4-1 în finala turneului care s-a desfășurat la Chișinău și este organi…
    În premieră, R. Moldova câștigă calificările Campionatului European de fotbal pe plajă

    Pfizer și Moderna cresc prețurile vaccinurilor vândute UE, pe măsură ce varianta Delta se răspândește

    Pfizer a crescut prețul vaccinului anti-COVID-19 cu mai mult de 25%, iar Moderna, cu mai mult de 10% în ultimele contracte de furnizare pentru Uniunea Europeană, în timp ce statele din blocul comunitar se confr…
    Pfizer și Moderna cresc prețurile vaccinurilor vândute UE, pe măsură ce varianta Delta se răspândește

    DOC/ Fostul judecător Oleg Sternioală a cerut strămutarea dosarului, în care cere anularea hotărârii CSM prin care a fost dat acordul să fie urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, la o altă instanță egală în grad

    Fostul judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ) Oleg Sternioală se judecă de peste un an și jumătate cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pentru anularea hotărârii prin care instituția și-a dat ac…
    DOC/ Fostul judecător Oleg Sternioală a cerut strămutarea dosarului, în care cere anularea hotărârii CSM prin care a fost dat acordul să fie urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, la o altă instanță egală în grad

    Ex-ministrul Apărării Alexandru Pînzari, plasat în arest pentru 30 de zile în Penitenciarul nr. 13

    Ex-ministru al Apărării Alexandru Pînzari, reținut vineri în dosarul fostei Direcții nr.5 a MAI, a primit 30 de zile de arest, conform unei decizii dictate de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
    Ex-ministrul Apărării Alexandru Pînzari, plasat în arest pentru 30 de zile în Penitenciarul nr. 13